1. Binecuvîntat să fie Domnul, Stînca mea,care-mi deprinde mînile la luptă, degetele la bătălie,
2. Binefăcătorul meu şi Cetăţuia mea,Turnul meu de scăpare şi Izbăvitorul meu,Scutul meu de adăpost,care-mi supune pe poporul meu!
3. Doamne, ce este omul, ca să iei cunoştinţă de el,fiul omului ca să iei seama la el?
4. Omul este ca o suflare,zilele lui sînt ca umbra care trece.
5. Pleacă cerurile, Doamne, şi pogoară-Te!Atinge munţii, ca să fumege!
6. Fulgeră, şi risipeşte pe vrăjmaşii mei!Aruncă-Ţi săgeţile, şi pune-i pe fugă!
7. Întinde-Ţi mînile de sus,izbăveşte-mă şi scapă-mă din apele cele mari,din mîna fiilor celui străin,
8. a căror gură spune neadevăruri,şi a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă.
9. Dumnezeule, Îţi voi cînta o cîntare nouă,Te voi lăuda cu alăuta cu zece coarde.
10. Tu, care dai împăraţilor biruinţa,care ai scăpat de sabie ucigaşă pe robul Tău David,
11. izbăveşte-mă şi scapă-mă din mîna fiilor celui străin,a căror gură spune neadevăruri,şi a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă!…
12. Fiii noştri sînt ca nişte odrasle, cari cresc în tinereţa lor;fetele noastre ca nişte stîlpi săpaţi frumos, cari fac podoaba caselor împărăteşti.
13. Grînarele noastre sînt pline, şi gem de tot felul de merinde;turmele ni se înmulţesc cu miile, cu zecile de mii, în cîmpiile noastre:
14. viţelele noastre sînt prăsitoare;nu-i nicio pagubă, nicio robie,nici un ţipăt în uliţele noastre!
15. Ferice de poporul care stă astfel!Ferice de poporul, al cărui Dumnezeu este Domnul!