1. Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa,iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. –
2. Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul,dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. –
3. În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui,dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. –
4. Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală,dar puterea boilor aduce belşug de roduri. –
5. Un martor credincios nu minte,dar un martor mincinos spune minciuni.
6. Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n’o găseşte,dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. –
7. Depărtează-te de nebun,căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. –
8. Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă,dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. –
9. Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. –
10. Inima îşi cunoaşte necazurile,şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. –
11. Casa celor răi va fi nimicită,dar cortul celor fără prihană va înflori. –
12. Multe căi pot părea bune omului,dar la urmă se văd că duc la moarte. –
13. De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită,şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. –
14. Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui,şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. –
15. Omul lesne crezător crede orice vorbă,dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. –
16. Înţeleptul se teme şi se abate dela rău,dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. –
17. Cine este iute la mînie face prostii,şi omul plin de răutate se face urît. –
18. Cei proşti au parte de nebunie,dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. –
19. Cei răi se pleacă înaintea celor buni,şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. –
20. Săracul este urît chiar şi de prietenul său,dar bogatul are foarte mulţi prieteni. –
21. Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat,dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. –
22. În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc.dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
23. Oriunde se munceşte este şi cîştig,dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. –
24. Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi,dar cei nesocotiţi n’au altceva decît nebunie. –
25. Martorul care spune adevărul scapă suflete,dar cel înşelător spune minciuni. –
26. Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El,şi copiii lui au un loc de adăpost la El. –
27. Frica de Domnul este un izvor de viaţă,ea ne fereşte de cursele morţii. –
28. Mulţimea poporului este slava împăratului,lipsa poporului este pieirea voivodului. –
29. Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. –
30. O inimă liniştită este viaţa trupului,dar prizma este putrezirea oaselor. –
31. Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său,dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. –
32. Cel rău este doborît de răutatea lui,dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. –
33. Înţelepciunea se odihneşte într’o inimă pricepută,dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. –
34. Neprihănirea înalţă pe un popor,dar păcatul este ruşinea popoarelor. –
35. Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit,dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.