1. Nu te făli cu ziua de mîne,căci nu ştii ce poate aduce o zi. –
2. Să te laude altul, nu gura ta,un străin, nu buzele tale.
3. Piatra este grea, şi nisipul este greu,dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. –
4. Furia este fără milă şi mînia năvalnică,dar cine poate sta împotriva geloziei? –
5. Mai bine o mustrare pe faţăde cît o prietenie ascunsă. –
6. Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui,dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. –
7. Sătulul calcă în picioare fagurul de miere,dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. –
8. Ca pasărea plecată din cuibul ei,aşa este omul plecat din locul său.
9. Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima,aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. –
10. Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău,dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău:mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. –
11. Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima,şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. –
12. Omul chibzuit vede răul şi se ascunde;dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. –
13. Ia-i haina, căci s’a pus chezaş pentru altul,ia-l zălog în locul unei străine. –
14. Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă,este privită ca un blestem. –
15. O straşină, care picură necurmat într’o zi de ploaie,şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.
16. Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul,şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. –
17. După cum ferul ascute ferul,tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. –
18. Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui,şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. –
19. Cum răspunde în apă faţa la faţă,aşa răspunde inima omului inimii omului. –
20. După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura,tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. –
21. Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului:aceea este bunul nume pentru un om. –
22. Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor,nebunia tot n’ar ieşi din el. –
23. Îngrijeşte bine de oile tale,şi ia seama la turmele tale.
24. Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic,şi nici cununa nu rămîne pe vecie. –
25. Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă,şi ierburile de pe munţi sînt strînse. –
26. Mieii sînt pentru îmbrăcăminte,şi ţapii pentru plata ogorului;
27. laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale,şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.