Sfaturi pentru biserică

Capitolul 18

Alegerea soțului sau a soției

[AUDIO]

Căsătoria este un lucru care îți va influența și afecta, atât această viață, cât și cea care va veni. Un creștin sincer nu va înainta planurile sale în această direcție fără a avea certitudinea aprobării lui Dumnezeu. Alegerea nu trebuie să o facă el, ci să simtă că Dumnezeu trebuie să aleagă pentru el. Noi nu trebuie să ne fim pe plac nouă înșine, căci nici Domnul Hristos nu a căutat să-Și placă Lui însuși. Nu vreau să se înțeleagă prin aceasta că cineva trebuie să se căsătorească cu o persoană pe care nu o iubește. Acest lucru ar fi păcat. Însă nu trebuie să îngăduim pasiunii și firii pământești să ne conducă spre ruină. Dumnezeu ne cere toată inima, cele mai alese sentimente.

Cei care se gândesc la căsătorie ar trebui să aibă în vedere caracterul și influența căminului pe care îl întemeiază. O dată ce devin părinți, li se încredințează o răspundere sacră. De ei depinde într-o mare măsură bunăstarea copiilor lor în această lume și fericirea lor în cea viitoare. În mare parte, ei determină atât caracterul fizic, cât și cel moral, pe care îl primesc cei mici. Iar de caracterul căminului depinde starea societății; ponderea influenței fiecărei familii poate fi reprezentată pe o scală, fie în partea superioară, fie în cea inferioară.

Tinerii creștini trebuie să fie foarte atenți în formarea prieteniilor și alegerea tovărășiilor. Băgați de seamă ca nu cumva ceea ce acum socotiți că este aur curat, să nu fie metal obișnuit. Tovărășiile cu lumea tind să așeze obstacole în calea slujirii voastre pentru Dumnezeu și multe suflete sunt ruinate prin legături nefericite, de afaceri sau matrimoniale, cu cei care nu pot fi înălțați sau înnobilați niciodată.

Cântăriți fiecare sentiment și urmăriți evoluția fiecărei trăsături de caracter a celui de care doriți să vă legați destinul vieții. Pasul pe care ești pe cale să-l faci este unul dintre cei mai importanți în viața ta și nu trebuie făcut cu grabă. Poate că iubești, dar nu iubi orbește.

Cercetează cu grijă să vezi dacă viața ta de căsătorie va fi fericită sau lipsită de armonie și jalnică. Pune-ți aceste întrebări: Această unire mă va conduce spre ceruri? Mă face să-L iubesc mai mult pe Dumnezeu? Voi fi util în această viață? Dacă ai răspunsuri promițătoare la aceste întrebări, atunci, în temere de Dumnezeu, pășește înainte.

Alegerea tovarășului de viață trebuie tăcută atât de bine, încât să asigure bunăstare fizică, mintală și spirituală pentru părinți și copiii lor, încât și unii și alții să fie o binecuvântare pentru semenii lor și să-Și onoreze Creatorul.

Calități ce trebuie avute în vedere la o viitoare soție

Fie ca tânărul să caute în persoana care va sta alături de el pe cea care i se potrivește în a purta împreună poverile vieții, pe cea a cărei influență îl va înnobila și cea care îl va face fericit prin dragostea ei.

„O soție bună este un dar de la Domnul. Inima soțului ei se încrede pe deplin în ea.... Ea îi face bine și nu rău în toate zilele vieții sale. Ea deschide gura cu înțelepciune, și învățături plăcute îi sunt pe limbă; ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei și nu mănâncă pâinea lenevirii. Fiii ei se scoală și o numesc fericită; bărbatul ei se scoală și-i aduce laude zicând: «Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate». Cel care găsește o astfel de soție găsește un lucru bun și dobândește favoarea Domnului.”

Iată câteva lucruri care trebuie avute în vedere : cea cu care te vei căsători va aduce fericire în casa ta? Este ea o persoană chibzuită sau, dacă se va căsători, va folosi nu numai câștigul ei, ci și pe al tău pentru a-și satisface dorințele, vanitatea de a arăta mai bine? Sunt principiile ei sănătoase în această privință? Are ea vreun sprijin acum?... Eu știu că bărbatul care este îndrăgostit nebunește și are gânduri de căsătorie respinge acest fel de întrebări, considerându-le că nu au rost. Însă aceste lucruri trebuie luate serios în scamă, întrucât ele afectează viața viitoare.

În alegerea soției, studiază-i caracterul. Va fi ea răbdătoare și sârguincioasă? Va înceta să-i pese de tatăl tău și de mama ta chiar în momentul când aceștia au nevoie de sprijinul unui fiu puternic? Sau va încerca să te despartă de ei pentru a-și aduce la îndeplinire propriile planuri, pentru plăcere proprie, părăsindu-i pe tata și pe mama care, în loc să câștige o fiică iubitoare, vor pierde un fiu?

Calități ce trebuie avute în vedere la un viitor soț

Înainte să accepte să se căsătorească, fiecare tânără ar trebui să se întrebe dacă cel de care dorește să-și lege viața este demn. Care a fost trecutul lui? Este viața lui curată? Este dragostea lui nobilă, înălțătoare, sau este doar o înflăcărare a pasiunii? Are el acele trăsături de caracter care o vor face fericită? Va găsi ea adevărata pace și bucurie în dragostea lui? Îi va fi îngăduit să-și păstreze propria-i personalitate sau va fi obligată să-și supună judecata și conștiința stăpânirii soțului ei? Va putea ea să pună mai departe, pe primul loc cerințele Mântuitorului? Trupul și sufletul, gândurile și țintele vor putea fi păstrate în curăție și sfințenie? Aceste întrebări au o importanță vitală pentru fiecare tânără care pășește în legământul căsătoriei.

Fie ca femeia care dorește o unire fericită prin căsătorie, aducătoare de pace, care nu-și dorește suferință și necazuri în viitor, să-și pună următoarea întrebare, înainte de a oferi dragostea ei. Are iubitul meu o mamă? Dacă da, care este amprenta caracterului acesteia asupra lui? Își cunoaște el obligațiile față de ea? Este el atent față de dorințele și fericirea ei? Dacă el nu-și respectă și nu-și cinstește mama, va dovedi oare respect și iubire, bunătate și atenție față de mine, soția lui? Când focul dintâi va trece, mă va mai iubi el? Va fi el răbdător când voi greși, sau va critica, porunci și se va purta ca un dictator? Adevărata iubire trece cu vederea greșelile; dragostea nu le va analiza.

Orice tânără trebuie să accepte ca tovarăș de viață numai pe acela care are trăsături curate de caracter, bărbătești, care este harnic, plin de aspirații și cinstit, care Îl iubește și se teme de Dumnezeu.

Ferește-te de aceia care sunt lipsiți de respect. Ferește-te de acela care iubește lenevia; ferește-te de acela care batjocorește lucrurile sfinte. Evită societatea aceluia care folosește un limbaj profan sau este dedat consumului de alcool, fie și numai al unui pahar. Nu da ascultare propunerilor care vin din partea unui bărbat care nu își dă seama de răspunderea lui înaintea lui Dumnezeu. Adevărul curat, care sfințește sufletul, îți va da tăria de a renunța la o companie plăcută, la o persoană despre care știi că nu Îl iubește pe Dumnezeu, nu se teme de El și nu cunoaște nimic în legătură cu principiile adevăratei neprihăniri. Putem suporta întotdeauna neputințele unui prieten și ignoranța lui, însă nu-i putem suporta niciodată viciile.

Iubirea este un dar prețios de la Isus

Dragostea este un dar prețios, pe care îl primim de la Isus. Dragostea curată și sfântă nu este un sentiment, ci un principiu. Cei care acționează în virtutea acesteia nu sunt nici nechibzuiți, nici orbi.

Există totuși atât de puțină dragoste adevărată, autentică, devotată, curată. Acest prețios articol este foarte rar. Pasiunea este socotită drept iubire.

Adevărata iubire este un principiu înalt și sfânt, cu totul diferită în caracter de acea dragoste care este trezită prin impuls și care se stinge deodată când este aspru pusă la încercare.

Iubirea este o plantă de origine divină, care trebuie îngrijită și cultivată. Familiile în care se manifestă afecțiune, care rostesc cuvinte demne de încredere, iubitoare, vor fi fericite și vor exercita o influență înălțătoare asupra tuturor acelora cu care vin în contact.

În timp ce dragostea adevărată îl are în vedere pe Dumnezeu în toate planurile Sale și este în armonie desăvârșită cu Duhul lui Dumnezeu, pasiunea este încăpățânată la culme, nesăbuită, lipsită de rațiune, fără frâu și face din obiectul alegerii sale un idol. Harul lui Dumnezeu este vizibil în întreaga comportare a aceluia care deține adevărata iubire. Modestia, simplitatea, moralitatea și spiritualitatea vor caracteriza fiecare pas făcut spre legământul căsătoriei. Cei care sunt astfel nu vor fi copleșiți de societatea celuilalt, pierzând interesul pentru locașul de rugăciune și pentru serviciile religioase. Zelul lor pentru adevăr nu va înceta prin neglijarea ocaziilor și privilegiilor pe care Dumnezeu le dă în mod binevoitor.

Acea dragoste care nu are altă temelie decât satisfacerea simțurilor va fi încăpățânată, oarbă și de nestăpânit. Cinstea, adevărul și orice trăsătură nobilă a minții, toate vor fi aduse sub stăpânirea pasiunilor. Persoana care este legată în lanțurile acestei pasiuni oarbe este prea adesea surdă ia vocea rațiunii și a conștiinței; nici un argument sau rugăminte stăruitoare nu o poate determina să vadă nebunia acestui comportament.

Adevărata iubire nu este patimă nestăpânită, înfocată și năvalnică. Dimpotrivă, ea este calmă și profundă prin natura ei. Ea are în vedere mai mult decât aparențele și este atrasă doar de calități. Este înțeleaptă și cu discernământ, iar devotamentul ei este real și de durată.

Dragostea, desprinsă de tărâmul pasiunii și al impulsului devine spiritualizată și se dă pe față prin cuvinte și fapte. Un creștin trebuie să aibă o sensibilitate și iubire sfințite, în care nu este loc pentru nerăbdare și irascibilitate; trăsăturile aspre, necizelate, trebuie îndreptate prin harul lui Hristos.

Rugăciunea și studiul Bibliei sunt necesare pentru a lua o decizie bună

Fiind instituită de Dumnezeu, căsătoria este o rânduială sfântă și nu trebuie privită într-un spirit egoist. Aceia care au în vedere acest pas ar trebui să mediteze în mod solemn și cu rugăciune la importanța acesteia și să caute sfatul divin pentru a ști dacă merg pe o cale în armonic cu voia lui Dumnezeu. Sfaturile din Cuvântul lui Dumnezeu în această privință trebuie avute în vedere cu multă atenție. Cerul privește cu plăcere asupra acelei căsătorii încheiate pe baza dorinței sincere de a se conforma sfaturilor date în Scriptură. Dacă este vreun subiect ce trebuie chibzuit cu calm și judecat fără pasiune, atunci acela este subiectul căsătoriei. Dacă este nevoie vreodată de Biblic, ca sfătuitor, atunci acel moment este înainte de a face pasul prin care două persoane se leagă pentru toată viața. Totuși, părerea predominantă este aceea că, în această problemă, sentimentele trebuie luate în seamă și, în mult prea multe cazuri, sentimentalismul bolnăvicios preia cârma și conduce spre ruină. Este punctul în care tinerii dovedesc inteligență în cea mai mică măsură; este subiectul asupra căruia ei refuză să gândească. Căsătoria pare să aibă o putere de vrajă asupra lor. Ei nu se supun lui Dumnezeu. Simțurile lor sunt ferecate, iar ei acționează în secret, ca și când cineva s-ar amesteca în planurile lor.

Mulți plutesc în zone periculoase. Ei au nevoie de un pilot, dar privesc cu dispreț ajutorul de care au atât de mare nevoie, crezând că sunt în stare să-și cârmuiască propria barcă fără să-și dea seama însă că aceasta este pe punctul de a se lovi de o stâncă ascunsă, ceea ce ar produce naufragiul, ruinarea credinței și a fericirii.... Dacă nu vor fi cercetători sârguincioși ai acelui Cuvânt [Biblia], ei vor face greșeli grave, care vor dăuna fericirii lor și a altora, atât pentru viața de acum, cât și pentru cea viitoare.

Dacă bărbații și femeile obișnuiesc să se roage de două ori pe zi înainte de a întrezări căsătoria, ei ar trebui să se roage de patru ori pe zi atunci când anticipă acest pas. Căsătoria este ceva care vă va influența și afecta atât viața de acum, cât și viața viitoare....

Majoritatea căsătoriilor din timpul nostru și felul în care decurg ele fac din acestea un semn al sfârșitului. Bărbați și femei sunt atât de neînduplecați, de încăpățânați, încât Dumnezeu este lăsat în afara acestei probleme. Religia este dată deoparte, ca și când nu ar avea nici o însemnătate în această problemă atât de solemnă și de importantă.

Sfatul părinților temători de Dumnezeu

Când există atâta suferință în urma căsătoriilor încheiate, de ce nu doresc tinerii să fie înțelepți? De ce continuă ei să aibă simțământul că nu au nevoie de sfatul celor mai în vârstă și cu experiență? În afaceri, atât bărbații, cât și femeile sunt foarte precauți. Înainte de a se angaja într-o anumită activitate, ci se pregătesc pentru acea lucrare. Ei dedică timp, bani și mult studiu atent subiectului respectiv, în așa fel încât sa nu dea greș în acea întreprindere.

Cu atât mai multă precauție ar trebui dovedită atunci când se pășește în relația de căsătorie -- o relație care afectează generațiile viitoare și viața viitoare. În loc de aceasta, subiectul este tratat în glumă, cu ușurință, din impuls și pasiune, orbire și lipsa acordării unei considerații atente și calme. Singura explicație pentru acest lucru este că lui Satana îi place să vadă suferință și ruină în lume și el țese această plasă pentru a încurca sufletele în ea. El se bucură să vadă aceste persoane nechibzuite, pierzând bucuria în această lume și căminul din cea viitoare.

Trebuie oare copiii să țină seama doar de propriile lor dorințe și înclinații și să nu țină seama de sfatul și judecata părinților lor? Unii par a nu ține cont niciodată de dorințele și preferințele părinților lor și nici de judecata lor matură. Egoismul a ferecat ușile inimilor lor în ce privește afecțiunea filială. Mintea celor tineri trebuie trezite în această privință. Porunca a cincea este singura poruncă însoțită de o făgăduință, însă este tratată cu ușurință și chiar ignorată în mod voit de cel îndrăgostit. Desconsiderarea dragostei mamei, dezonorarea purtării de grijă a tatălui sunt păcate care rămân înregistrate în dreptul multor tineri.

Una dintre cele mai mari greșeli legate de acest subiect este aceea de a nu tulbura sentimentele celor tineri și fără experiență, de a nu se amesteca nimeni în dragostea lor. Acesta este un subiect care trebuie examinat din toate punctele de vedere. Ajutorul oferit de experiența celorlalți și o cumpănire cu calm și atenție a problemei de către ambele părți constituie lucruri esențiale. Subiectul acesta este tratat în general cu prea multă ușurință de marea majoritate a oamenilor. Tinerii mei prieteni, luați pe Dumnezeu și părinții voștri temători de El ca sfătuitori! Rugați-vă pentru aceasta.

Veți întreba: „Ar trebui oare părinții să aleagă un tovarăș de viață pentru fiul sau fiica lor, fără a ține seama de părerile și sentimentele acestuia sau acesteia?” Voi pune această întrebare așa cum ar trebui să sune de fapt: „Ar trebui oare ca fiul sau fiica să-și aleagă tovarășul de viață fără a-și consulta mai întâi părinții, având în vedere că un asemenea pas va afecta fericirea părinților care își iubesc copiii? Și trebuie oare ca fiul sau fiica să persiste pe propria cale, în ciuda sfaturilor și rugăminților părinților săi? Răspund cu hotărâre: Nu, chiar dacă nu s-ar căsători niciodată. Porunca a cincea oprește un astfel de comportament. „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, pentru ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău”. Aceasta este o poruncă însoțită de o făgăduință pe care Dumnezeu o va împlini cu siguranță față de aceia care sunt ascultători. Părinții înțelepți nu vor alege niciodată tovarăși de viață pentru copiii lor fără a le respecta dorințele.

Tații și mamele trebuie sa simtă că le revine datoria de a călăuzi sentimentele copiilor lor, astfel ca acestea să fie îndreptate asupra acelora care le-ar putea fi tovarăși potriviți. Aceasta trebuie simțită ca o datorie, îndeplinită prin învățăturile pe care le dau, prin propriul lor exemplu, prin harul lui Dumnezeu, pentru a modela caracterul copiilor încă din cei mai fragezi ani ai lor, astfel ca ei să fie curați și nobili și să fie atrași spre bine și spre adevăr. Cei ce se aseamănă se atrag; cei ce se aseamănă se apreciază. Faceți ca dragostea pentru adevăr, curăție și bunătate să fie încă de timpuriu sădită în suflet, iar tinerii vor căuta societatea acelora care au aceste caracteristici.

Avertizări pentru cei ce au în vedere căsătoria

Tinerii acționează prea mult din impuls. Ei nu trebuie să se destăinuie prea ușor și nici să fie captivați prea repede de înfățișarea exterioară, atrăgătoare a iubitului. Curtenia, așa cum se desfășoară în acest veac, este un plan de înșelăciuni și ipocrizie, în care este implicat mai mult vrăjmașul decât Domnul. Bunul simț natural este necesar aici mai mult decât în oricare alt lucru; însă adevărul este că nu prea există.

De închipuiri și de sentimentalismul bolnăvicios ar trebui să te ferești ca și când ar fi lepră. Mulți tineri și tinere din aceste vremuri nu cunosc virtutea; de aceea este mare nevoie de precauție. Aceia care au un caracter virtuos, deși s-ar putea să nu aibă anumite calități care sunt de dorit, pot fi de o reală valoare morală.

Experiența religioasă a tinerilor din acest veac al lumii este mult amestecată cu acest sentimentalism josnic. Sora mea, Dumnezeu cere să fii transformată. înnobilează-ți sentimentele, te implor. Consacră-ți puterile mintale și fizice în slujba Mântuitorului tău, care a plătit pentru tine. Sfințește-ți gândurile și sentimentele astfel ca toate faptele tale să fie făcute în Domnul.

Satana nu-i scapă din ochi pe aceia care dedică o mare parte a nopții curteniei. Dacă ar putea avea ochii deschiși, ei ar putea vedea un înger care notează cuvintele și faptele lor. Legile sănătății și ale bunei cuviințe sunt încălcate. Ar fi mai potrivit ca anumite perioade ale curteniei dinainte de căsătorie să fie lăsate să se desfășoare în timpul vieții de căsătorie. Însă ceea ce se întâmplă în realitate este că momentul căsătoriei parcă pune capăt întregii dăruiri manifestate în timpul curteniei.

Satana știe foarte bine cu ce elemente are de-a face și își pune la lucru inteligența sa diabolică, inventând diferite planuri pentru a atrage sufletele în cursă, spre nimicirea lor. El urmărește îndeaproape fiecare pas făcut și dă multe sugestii și, adesea, acestea sunt ascultate mai degrabă decât Cuvântul lui Dumnezeu. Această plasă periculoasă, fin țesută, este pregătită cu dibăcie pentru a prinde în mrejele sale pe cei tineri și lesne crezători. Adesea, ea poate fi camuflată într-un veșmânt de lumină, atrăgător, însă aceia care ajung victimele sale atrag asupra lor multe suferințe. Rezultatul: epave umane pretutindeni.

Comportament necorespunzător

A te juca cu inimile omenești constituie o nelegiuire care nu este lipsită de importanță în ochii unui Dumnezeu sfânt. Totuși, atât de mulți se îndreaptă de preferință către tinerele femei, le câștigă afecțiunea, apoi își văd de treburile lor, uitând cuvintele rostite și efectul avut asupra acestora. O altă persoană îi atrage, iar ei repetă aceleași cuvinte și manifestă față de aceasta aceeași atitudine, aceleași atenții.

Această atitudine se va da pe față și în viața de căsătorie. Relația care se stabilește prin căsătorie nu produce întotdeauna această schimbare -- dintr-un caracter nestatornic într-unui hotărât, dintr-unul șovăitor într-unui neclintit și statornic față de principii. Acestora nu le place monotonia, gândurile nesfinte dându-se pe față în acțiuni nesfinte. Cât de important este deci ca tineretul să-și încingă coapsele minții și să vegheze asupra comportamentului lor, astfel ca Satana să nu-i poată înșela și abate de pe cărarea neprihănirii.

Un tânăr care se bucură de compania unei tinere și îi câștigă prietenia, fără ca acest lucru să fie cunoscut de părinții ei, nu se poartă ca un creștin nobil atât față de ea, cât și față de părinții ei. Prin convorbiri și întâlniri secrete, el poate câștiga influență asupra minții ei, însă, procedând în acest fel, el nu dă dovadă de acea noblețe și integritate sufletească pe care o au copiii Iui Dumnezeu. Pentru a-și atinge scopurile, ei nu se poartă deschis, conform standardelor biblice și se dovedesc necredincioși față de aceia care îi iubesc și încearcă să vegheze cu grijă asupra lor. Căsătoriile întemeiate în acest fel nu sunt în conformitate cu Cuvântul lui Dumnezeu. Acela care îndepărtează o tânără de la respectarea datoriilor ei, care o derutează în ce privește porunca clară și precisă a lui Dumnezeu, de a-și asculta și cinsti părinții, nu va fi credincios obligațiilor pe care le va avea în viața de căsătorie.

„Să nu furi” a fost scris de însuși degetul lui Dumnezeu pe tablele de piatră și totuși, cât de mult se practică și se scuză în ascuns furtul de sentimente! Se întreține o curtenie înșelătoare, se continuă discuțiile în ascuns, până ce sentimentele aceleia care este lipsită de experiență și care nu știe până unde pot ajunge lucrurile, sunt într-o anumită măsură îndepărtate de părinții ei și îndreptate spre acela care se dovedește, prin felul cum acționează, că nu este demn de dragostea ei. Biblia condamnă necinstea în orice formă s-ar manifesta ea.

Creștinii care sunt oameni integri și par sensibili la orice alt subiect, fac greșeli înspăimântătoare în acest punct. Ei dau dovadă aici de o voință atât de hotărâtă, de neclintit, pe care rațiunea nu o poate schimba. Devin atât de fascinați de sentimentele și impulsurile omenești, încât nu mai au dorința de a cerceta Biblia și de a veni în strânsă legătură cu Dumnezeu. Când este călcată una din poruncile Decalogului, pașii în jos sunt aproape siguri. O dată îndepărtate barierele decenței feminine, cea mai mare destrăbălare nu pare păcătoasă. Oh, cât de teribile sunt consecințele influenței în rău a femeii în lumea de azi! Fiind prinși în momeala „femeii străine”, unii sunt încarcerați în niște celule ca de închisoare, mulți își iau propriile vieți și mulți alții scurtează viețile altora. Cât de adevărate sunt cuvintele inspirate: „Picioarele ei te duc la moarte; pașii ei te duc în iad”.

Lumini de avertizare sunt așezate pretutindeni, pe cărarea vieții, pentru a-i preveni pe bărbați să nu se apropie de terenul periculos, interzis; însă mulți, în ciuda acestora, aleg calea fatală, împotriva rațiunii, împotriva Legii lui Dumnezeu și în ciuda pedepsei Sale.

Aceia care vor să-și păstreze sănătatea fizică, un intelect viguros și un moral sănătos trebuie să „fugă ... de poftele tinereții”. Aceia care depun eforturi stăruitoare și hotărâte pentru a ține sub control răutatea ce își ridică îndrăzneț și cu nerușinare capul în preajma lor sunt urâți și vorbiți de rău de făcătorii de rele, însă ei vor fi onorați și răsplătiți de Dumnezeu.174.