Domnul dorește ca poporul său să fie cu luare aminte și să poarte de grijă. El dorește să fim economi și să nu irosim nimic.
Ar trebui să învățați când să economisiți și când să cheltuiți. Noi nu putem să fim urmașii lui Hristos, dacă nu ne lepădăm de noi înșine și nu ne luăm crucea. Trebuie să ne achităm datoriile pe care le avem; să completăm golurile, să legăm capetele răsfirate și să știm exact ceea ce este al nostru. Trebuie socotite toate cheltuielile mărunte, folosite pentru mulțumirea de sine. Trebuie notat ceea ce se cheltuiește doar pentru satisfacerea gustului și pentru satisfacerea unui apetit pervertit, senzual. Banii folosiți pentru delicatese inutile ar trebui folosiți pentru a spori confortul casei și a procura obiecte utile, care înlesnesc munca în gospodărie. Nu trebuie să fiți zgârciți, trebuie să fiți cinstiți cu voi înșivă. Zgârcenia constituie un abuz față de generozitatea lui Dumnezeu. Risipa, sau destrăbălarea este de asemenea un abuz. Cheltuielile mici, pe care le socotiți nevrednice a le lua în seamă, se vor dovedi considerabile în cele din urmă.
Când sunteți ispitiți să cheltuiți bani pe podoabe, ar trebui să vă aduceți aminte de tăgăduirea de sine și sacrificiul de sine, pe care le-a îndurat Mântuitorul pentru salvarea neamului omenesc decăzut. Copiii noștri trebuie învățați să pună în practică tăgăduirea de sine și stăpânirea de sine. Motivul pentru care atât de mulți pastori consideră că au greutăți financiare este că nu își țin în frâu gusturile, poftele și înclinațiile. Motivul pentru care atât de mulți bărbați devin faliți și ajung să-și însușească în mod necinstit diferite lucruri este datorită faptului că ei caută să mulțumească gusturile extravagante ale soțiilor și copiilor lor. Cât de atenți ar trebui să fie tații și mamele ca să-și învețe copiii, prin cuvânt și exemplu personal, să fie economi.
Nu este cel mai bine să pretindem că suntem bogați ori mai presus de ceea ce suntem -- urmașii umili ai blândului și smeritului Mântuitor. Nu trebuie să fim tulburați dacă vecinii noștri își clădesc și mobilează casele într-un mod în care noi nu ne putem permite. Cum privește oare Domnul Isus la atenția pe care o acordăm în mod egoist îngăduirii poftei, spre a plăcea musafirilor noștri sau mulțumirii propriilor noastre înclinații? O capcană atât pentru noi, cât și pentru copiii noștri, care sunt în răspunderea noastră, este aceea să ne facem o țintă din etalare.197
Nimic din ceea ce poate fi folosit nu trebuie aruncat. Este nevoie de înțelepciune, plănuire și grijă continuă. Mi-a fost arătat că neputința de a face economii în lucrurile mici constituie motivul pentru care atât de multe familii sunt în lipsă.198
„Nu datorați nimănui nimic”
Multe familii sunt sărace, pentru că ele cheltuie banii de îndată ce îi primesc.
Sustragerea și folosirea banilor, indiferent în ce scop, înainte de a-i câștiga, constituie o cursă.199
Lumea are dreptul de a aștepta integritate strictă din partea acelora care susțin că sunt creștini conform Bibliei. Datorită nesăbuinței unui singur om cu privire la plătirea datoriilor sale, toți membrii noștri sunt în primejdia de a fi socotiți ca nefiind demni de încredere.
Cei care susțin că sunt credincioși trebuie să trăiască învățătura pe care susțin a o crede și să nu dea ocazia ca adevărul să fie ponegrit prin purtarea lor nechibzuită. „Nu datorați nimănui nimic”, spune apostolul.200
Mulți, foarte mulți, nu s-au educat în așa fel încât să-și poată menține cheltuielile în limita veniturilor lor. Ei nu învață să se adapteze împrejurărilor și împrumută și iar împrumută, până când ajung copleșiți de datorii, în cele din urmă ajungând descurajați și deprimați.201
Trebuie să fiți conștienți că afacerile nu se administrează prin a te expune la datorii. Când cineva face datorii, el intră într-una din plasele lui Satana, prin care prinde sufletele.
Fii hotărât să nu mai faci nici o datorie. Mai bine lipsește-te de o mie de lucruri decât să te înjugi la datorie. Acesta a fost un blestem pentru viața ta, să tot faci datorii. Evită-le ca pe niște bube rele.202
Neglijarea lucrurilor esențiale pentru viață nu este economie
Dumnezeu nu este onorat atunci când corpul este neglijat sau maltratat și astfel nu poate corespunde pentru serviciul Său. A purta de grijă trupului, oferindu-i hrană gustoasă și hrănitoare, constituie una din cele dintâi datorii ale gospodarului. Este cu mult mai bine să ai haine și mobilă mai puțin costisitoare decât să reduci necesarul de hrană.
Unii gospodari reduc alimentele pentru familie pentru a putea oferi petreceri costisitoare musafirilor lor. Acest lucru nu este înțelept. La mesele oferite musafirilor trebuie să fie mai multă simplitate. Nevoile familiei să ocupe cel dintâi loc.
Economia neînțeleaptă și obiceiurile artificiale împiedică adesea dovedirea ospitalității atunci când aceasta este necesară și ar trebui să fie o binecuvântare. Alimentele care se pun pe mesele noastre ar trebui să fie astfel încât, musafirii neașteptați să poată fi bine primiți, fără a împovăra gospodina cu pregătiri în plus.203
Economic nu înseamnă zgârcenie, ci cheltuirea cu chibzuință, pentru că există o mare lucrare ce trebuie făcută. Dumnezeu nu cere ca poporul Său să se lipsească de ceea ce este cu adevărat necesar pentru sănătatea și confortul lui, însă El nu aprobă destrăbălarea, extravaganța și etalarea.204
Datoria părinților de a-și învăța copiii
Învățați-vă copiii că Dumnezeu are drept asupra a tot ceea ce posedă ci și că nimic nu poate anula acest drept; tot ceea ce dețin le-a fost doar încredințat, spre a dovedi dacă sunt ascultători. Banii sunt o comoară necesară; să nu fie dați celor care nu au nevoie de ei. Sunt persoane care au nevoie de darurile voastre de bunăvoie. Dacă aveți obiceiuri extravagante, înlăturați-le din viața voastră cât de curând cu putință. Dacă nu faceți acest lucru, veți fi ruinați pentru veșnicie.205
Tendința naturală a tinerilor din acest veac este aceea de a neglija și disprețul economia și de a o confunda cu zgârcenia și îngustimea. însă economia este în conformitate cu cele mai largi și generoase puncte de vedere și simțăminte; nu poate exista generozitate adevărată, dacă nu este pusă în practică. Nimeni nu ar trebui să treacă cu vederea economia și să învețe cum poate avea grijă de farâmituri.206
Fie ca fiecare tânăr și copil să fie învățat nu numai să rezolve problemele imaginare, ci să și țină un raport amănunțit al propriului său venit și al cheltuielilor sale. Să învețe folosirea corespunzătoare a banilor prin folosirea acestora. Fie că au bani de la părinți sau sunt propriul lor câștig, fetele și băieții să învețe să își aleagă și să își cumpere hainele, cărțile și altele; și ținând o socoteală a acestor cheltuieli, ei vor învăța, așa cum n-ar putea învăța pe nici o altă cale, valoarea și folosirea banilor.207
Îi putem ajuta pe copiii noștri în mod neînțelept. Aceia care lucrează ei înșiși în perioada cât fac colegiul apreciază avantajele pe care le au în acest fel mai mult decât cei care sunt aprovizionați de alții, pentru că ei cunosc astfel ce înseamnă cheltuielile. Noi nu trebuie să-i purtăm pe copiii noștri până acolo încât să devină niște poveri neajutorate.
Părinții greșesc în datoria pe care o au atunci când dau cu mână largă acelor tineri care sunt destul de viguroși, când aceștia doresc să înceapă cursuri pentru a deveni pastori sau medici, fără să fi avut experiența de a fi muncit, să simtă că sunt utili, să simtă ce înseamnă truda.208
Obiceiul îngăduinței față de sine, al lipsei de tact și chibzuință din partea soției și mamei, poate constitui o scurgere continuă din vistierie; și, cu toate acestea, acea mamă poate gândi că ca face tot ce poate mai bine, pentru că nu s-a gândit niciodată să-și restrângă dorințele ei sau ale copiilor ei și nu a dobândit niciodată acea pricepere și tact, necesare în treburile gospodărești. Iată motivul pentru care o familie are nevoie de un venit dublu față de o altă familie care, cu același venit, are suficient, chiar dacă e la fel de mare.
Domnul a binevoit să-mi arate relele care rezultă în urma obiceiului de a irosi, pentru ca eu să-i pot îndemna pe părinți să-i învețe pe copii o economie strictă. învățați-i că banii cheltuiți pentru ceea ce nu este necesar constituie o pervertire de la folosirea lor corespunzătoare.209
Sfaturi pentru soți și soții cu privire la bani
Toți ar trebui să învețe să tină socoteala banilor. Unii neglijează această lucrare, socotind-o ca neesențială, însă aceasta este o greșeală. Toate cheltuielile trebuie scrise cu strictețe.210
Ai fi putut să ai azi un capital pe care să îl poți folosi în caz de urgență și să susții cauza lui Dumnezeu, dacă ai fi făcut economii așa cum ar fi trebuit. În fiecare săptămână, o parte din salariul tău trebuie pus deoparte și să nu fie atins decât în cazul unor nevoi efective sau să fie înapoiat Dătătorului sub formă de daruri.
Mijloacele pe care le-ai câștigat nu au fost cheltuite în mod înțelept și economic, astfel ca să ai o acoperire în caz că tu ai fi bolnav și familia ta ar fi lipsită de mijloacele pe care tu le aduci pentru a-i susține. Familia ta ar trebui să aibă ceva pe care să se bizuie în caz că ajunge în strâmtorare.211
Trebuie să vă ajutați unul pe celălalt. Nu socoti ca fiind o virtute de a lega baierele pungii, refuzând să-i dai bani soției.
În fiecare săptămână, trebuie să acorzi o anumită sumă de bani soției, pe care să-o folosească după cum dorește. Tu nu i-ai oferit ocazia să-și exercite tactul sau preferințele, pentru că nu ai o înțelegere corespunzătoare a poziției pe care trebuie să o ocupe o soție. Soția ta are o minte excelentă și bine echilibrată.
Dă-i soției tale o parte din banii pe care îi primești. Aceștia să fie ai ei, pe care să îi folosească după cum dorește. Ar fi trebuit să i se îngăduie să folosească ceea ce a dobândit după cum a considerat că e cel mai bine cu judecata ei. Dacă ar fi avut o anumită sumă de bani, pe care să o folosească ea însăși, fără să fie criticată, o mare greutate ar fi fost îndepărtată din mintea ei.212