Sănătatea este o binecuvântare inestimabilă, care are legătură cu conștiința și religia mult mai mult decât își dau seama mulți. Are o mare influență asupra capacității cuiva de a sluji și ar trebui păzită cu tot atâta sfințenie ca și caracterul; căci, cu cât este mai desăvârșită sănătatea, cu atât vor fi mai desăvârșite eforturile noastre pentru înaintarea cauzei lui Dumnezeu și pentru binecuvântarea omenirii.361
La 10 decembrie 1871, mi-a fost arătat din nou că reforma sănătății este o ramură a marii lucrări care trebuie să pregătească un popor pentru venirea Domnului. Ea este tot atât de strâns legată de solia îngerului al treilea precum brațul de trup. Legea Celor Zece Porunci a fost privită cu ușurătate de către om, însă Domnul nu vrea să-i pedepsească pe călcătorii acestei Legi fără a le trimite mai întâi o solie de avertizare. Al treilea înger este cel care proclamă acea solie. Dacă oamenii ar fi ascultat de Legea Celor Zece Porunci, punând în practică principiile acelor precepte, bolile care au năpădit acum lumea nu ar fi existat.
Bărbații și femeile nu pot călca legile naturii, prin îngăduirea poftei destrăbălate și a patimilor desfrânate, fără ca să calce Legea lui Dumnezeu. De aceea, El a îngăduit ca lumina reformei sănătății să strălucească asupra noastră, pentru ca noi să ne putem vedea păcatul încălcării legilor pe care El le-a pus în ființa noastră. Bucuriile și suferințele noastre provin din ascultarea sau încălcarea legii naturii. Tatăl nostru Cel ceresc și îndurător vede starea deplorabilă a oamenilor care, unii în mod conștient, alții din neștiință, viețuiesc călcând legile pe care le-a rânduit El. Și în dragostea și mila lui față de neamul omenesc, a făcut ca lumina să strălucească asupra reformei sănătății. El a făcut cunoscută Legea Sa și, de asemenea, pedeapsa care urmează călcării ei, pentru ca toți să poată să învețe și să trăiască în armonie cu legea naturii. El își proclamă Legea atât de distinct și o face atât de clară, încât aceasta este ca o cetate așezată pe un deal. Orice ființă cu judecată o poate înțelege dacă dorește. Celor debili mintal nu li se va cere socoteală. A face cunoscută legea naturii și a îndemna la ascultare față de aceasta constituie lucrarea care însoțește solia îngerului al treilea în vederea pregătirii unui popor pentru venirea Domnului.362
„Voi nu sunteți ai voștri”
Fără îndoială, noi credem că Isus vine în curând. Aceasta nu este o poveste pentru noi; este o realitate. Când va veni, El nu ne va curați de păcatele noastre, nu va îndepărta defectele din caracterele noastre și nu ne va vindeca de neputințele firii noastre. Toate aceste lucruri s-au făcut înainte de acel moment.
Când va veni Domnul, cei care sunt sfinți vor fi sfinți și mai departe. Cei care și-au păstrat trupurile și spiritul în sfințenie și cinste vor primi atunci atingerea desăvârșită a nemuririi. Însă cei care sunt nedrepți, nesfințiți și întinați, vor rămâne astfel și mai departe. Atunci nu se va mai face pentru ei nici o lucrare de îndepărtare a defectelor lor și de dăruire a unor caractere sfinte. Toate aceste lucruri trebuie să se facă în acest timp de probă. Acum se aduce la îndeplinire această lucrare pentru noi.
Noi ne aflăm într-o lume care se împotrivește neprihănirii și curăției de caracter și creșterii în har. Oriunde privim, nu vedem decât întinare și stricăciune, distrugere și păcat. Și care este lucrarea pe care trebuie să o facem chiar înainte de a primi nemurirea? Este aceea de a ne păstra trupurile în sfințenie, spiritul în curăție, pentru a rămâne nepătați în mijlocul întinăciunii care abundă în jurul nostru în aceste zile de pe urmă.
„Nu știți că trupul vostru este templul Duhului Sfânt, care locuiește în voi, și pe care L-ați primit de la Dumnezeu? Și că voi nu sunteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 6, 19.20).
Noi nu suntem ai noștri. Am fost cumpărați cu un preț scump, cu înseși suferințele și moartea Fiului lui Dumnezeu. Dacă am putea înțelege acest lucru, dacă am fi conștienți pe deplin de acest lucru, atunci am simți că avem marea responsabilitate de a ne menține în cea mai bună stare de sănătate, ca să-i putem aduce lui Dumnezeu cea mai bună slujbă. însă atunci când facem tot ce voim, pe seama vitalității noastre, și ne micșorăm puterea și ne întunecăm mintea, noi păcătuim împotriva lui Dumnezeu. Urmând această cale, noi nu îl proslăvim pe Dumnezeu în trupul și duhul nostru, care îi aparțin, ci comitem o mare greșeală în ochii Lui.363
Ascultarea -- o datorie personală
Creatorul omului este Cel care a pus în mișcare mașinăria vie a trupului nostru. Fiecare funcție este întocmită în mod minunat și cu înțelepciune. însuși Dumnezeu S-a pus garant, ca să păstreze în stare de sănătate această mașinărie omenească, cu condiția ca și agentul omenesc să vrea să asculte de legile Sale și să coopereze cu El. Fiecare lege care guvernează mașinăria omenească, trebuie considerată la fel de divină în origine, caracter și importanță ca și Cuvântul lui Dumnezeu. Fiecare faptă de nepăsare, neatenție și abuz asupra mecanismului minunat al lui Dumnezeu, prin nesocotirea legilor sale speciale pentru corpul omenesc, constituie o încălcare a Legii lui Dumnezeu. Noi putem privi și admira lucrarea lui Dumnezeu în lumea naturală, însă corpul omenesc este cel mai minunat.364
Deoarece legile naturii sunt legile lui Dumnezeu, este clar că avem datoria să acordăm acestor legi toată atenția. Noi trebuie să studiem cerințele lor cu privire la trupurile noastre și să ne conformăm lor. Ignoranța în privința acestor lucruri constituie păcat.
Când bărbații și femeile sunt cu adevărat convertiți, ei vor acorda toată atenția legilor vieții, pe care Dumnezeu le-a pus în ființa lor, căutând astfel să evite slăbiciunea fizică, mintală și morală. Ascultarea de aceste legi trebuie să fie privită ca o datorie personală. Noi suntem aceia care vom suferi de boală de pe urma călcării acestei legi. Noi va trebui să-I răspundem lui Dumnezeu pentru obiceiurile și practicile noastre. De aceea, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem nu este „Ce va zice lumea?”, ci „Cum să-mi tratez eu, care pretind că sunt creștin, corpul pe care mi I-a dat Dumnezeu? Voi lucra eu pentru binele meu vremelnic și spiritual, ca să-mi păstrez trupul ca un templu pentru locuirea Duhului Sfânt sau îl voi sacrifica pentru ideile și practicile lumii?”365
Viața lui Dumnezeu în suflet este singura nădejde a omului
Religia Bibliei nu este în detrimentul sănătății, nici a trupului, nici a minții. Influența Duhului lui Dumnezeu constituie cel mai bun medicament pentru boală. În cer este numai sănătate; și cu cât se simt mai mult influențele cerești, cu atât va fi mai sigură însănătoșirea bolnavului care are credință. Adevăratele principii ale creștinismului deschid în fața tuturor o sursă de inestimabilă fericire. Religia este un izvor continuu, din care creștinii pot bea cât vor, și acest izvor nu seacă niciodată.
Starea minții afectează sănătatea organismului fizic. Dacă mintea este liberă și fericită, prin conștientizarea faptului că face ceea ce este bine și are simțământul de mulțumire că îi face fericiți și pe alții, acest lucru creează o stare de optimism, care va fi resimțită în tot organismul, producând o mai bună circulație a sângelui și o tonifiere a întregului corp. Binecuvântarea lui Dumnezeu este o putere vindecătoare, iar aceia care fac parte și altora de această binecuvântare vor avea parte de această binecuvântare minunată atât în inimă, cât și în viață.
Când oamenii care și-au îngăduit obiceiuri și practici păcătoase cedează puterii adevărului divin, punerea în practică a acelui adevăr va însufleți puterile morale, care par a fi fost paralizate. Cel care îl primește dobândește o înțelegere mai puternică, mai clară decât înainte de a-și fi ațintit privirea la Stânca cea veșnică. Chiar și sănătatea lui fizică se îmbunătățește prin conștientizarea siguranței sale în Hristos.366
Oamenii trebuie să învețe că binecuvântarea ascultării poate fi a lor pe deplin numai primind harul lui Hristos. Acest har dă omului putere de a asculta de legile lui Dumnezeu și îl face în stare să zdrobească robia obiceiului rău. Aceasta este singura putere care îl poate ține și menține neclintit pe om pe calea cea dreaptă.
Când Evanghelia este primită în toată curăția și puterea ei, ea devine un tratament pentru bolile care și-au avut originea în păcat. Soarele Neprihănirii răsare „cu vindecarea sub aripile Sale”. Nu tot ceea ce oferă lumea aceasta poate vindeca o inimă zdrobită sau să dea pace minții, să îndepărteze grija sau să evite boala. Renumele, geniul, talentul sunt fără putere când este nevoie să mângâie o inimă întristată sau să refacă o viață răvășită. Viața lui Dumnezeu în suflet este singura nădejde a omului.
Dragostea pe care Domnul Hristos o face să străbată întreaga ființă este o putere însuflețitoare. Fiecare parte vitală -- creierul, inima, nervii -- este atinsă de aceasta cu vindecare. Prin aceasta, cele mai înalte forțe ale ființei sunt trezite la activitate. Ea eliberează sufletul de vină și suferință, neliniște și îngrijorare, care zdrobesc forțele vitale. O dată cu aceasta, vine seninătatea și pacea sufletească. Ea sădește în suflet acea bucurie pe care nimic din ceea ce este pământesc nu o poate distruge -- bucuria în Duhul Sfânt -- bucurie dătătoare de sănătate, dătătoare de viață.
Cuvintele Mântuitorului nostru: „Veniți la Mine ... și Eu vă voi da odihnă” constituie o rețetă pentru vindecarea de bolile fizice, mintale și spirituale. Deși oamenii și-au atras suferința asupra lor înșiși prin faptele lor rele, El îi privește cu milă. În El, ei pot găsi ajutor. El poate face lucruri mari pentru cei care se încred în El.367
Prezentați reforma sănătății
În lucrarea noastră, trebuie acordată mai multă atenție reformei sănătății. Fiecare datorie care ne conduce la reformă implică pocăință, credință și ascultare. Aceasta înseamnă înălțarea sufletului către o viață nouă și mai nobilă. În acest fel, orice reformă adevărată își găsește locul în cadrul lucrării soliei îngerului al treilea. În special reforma sănătății necesită atenția și susținerea noastră. La adunările noastre în corturi [adunările anuale], noi trebuie să atragem atenția asupra acestei lucrări și să o însuflețim. Trebuie să prezentăm oamenilor principiile adevăratei cumpătări și să adunăm semnături pentru angajamentul pentru cumpătare. O deosebită atenție trebuie acordată celor care sunt înrobiți de obiceiuri rele. Noi trebuie să-i conducem la crucea lui Hristos.
Pe măsură ce ne apropiem de încheierea timpului, trebuie să înaintăm tot mai mult în privința reformei sănătății și cumpătării creștine, prezentând-o într-un mod pozitiv și mai hotărât. Noi trebuie să ne luptăm continuu să-i educăm pe oameni, nu numai prin cuvintele noastre, ci și prin ceea ce trăim. Cuvintele și practica, îmbinate laolaltă, vor avea o influență grăitoare.368