[O mare parte din sfaturile cuprinse în acest capitol au fost date de Ellen White la o întâlnire în care erau adunați lucrători din mai multe țări care reprezentau limbi și obiceiuri diferite. Unii dintre acești lucrători considerau, în mod greșit, că sfaturile pe care Domnul le-a dat poporului Său prin Ellen G. White erau potrivite doar pentru națiunea de care aparținea E. White. Patrimoniul E.G. White]
Dacă noi am veni la Hristos cu simplitatea cu care un copil vine la părinții lui trupești, dacă I-am cere lucrurile pe care El ni le-a promis și am crede că le vom primi, noi le-am primi. Dacă noi toți am fi avut credința pe care ar fi trebuit să o avem, am fi fost mult mai binecuvântați cu Duhul lui Dumnezeu în adunările noastre decât am fost până acum. Sunt bucuroasă că întâlnirea noastră va mai dura câteva zile. Acum întrebarea care se pune este: Vom veni noi la izvor, ca să ne adăpăm? Vor fi învățătorii adevărului ei înșiși un exemplu? Dumnezeu va face lucruri mari pentru noi, dacă noi îl vom crede pe cuvânt. Oh, dacă am putea vedea aici o umilință generală a inimii înaintea lui Dumnezeu!
De când au început aceste adunări, m-am simțit îndemnată să zăbovesc mult asupra dragostei și credinței. Aceasta din cauză că avem nevoie de această mărturie. Unii din cei care au pătruns în aceste câmpuri misionare au spus: „Voi nu-i înțelegeți pe francezi; voi nu-i înțelegeți pe germani. Cu ei trebuie să se lucreze așa și așa.”
Însă eu mă întreb: Oare nu-i înțelege Dumnezeu pe ei? Oare nu este El acela care dă slujitorilor Săi o solie pentru poporul Său? El știe exact de ce au ei nevoie; iar dacă solia vine pentru popor direct de la El, prin slujitorii Săi, aceasta își va face lucrarea pentru care a fost dată; îi va face pe toți una în Hristos. Deși unii sunt negreșit francezi, alții negreșit germani și alții negreșit americani, tot așa de hotărât este că ei sunt asemenea lui Hristos.
Templul iudaic a fost construit din pietre cioplite, care au fost luate din munți; și fiecare piatră a fost lucrată astfel ca să își aibă locul potrivit în templu, cioplită, lustruită și încercată înainte de a fi adusă în Ierusalim. Și când toate pietrele au fost aduse laolaltă pe acel loc, clădirea a fost ridicată fără a se auzi zgomotul ciocanelor sau al topoarelor. Această clădire reprezenta templul spiritual, care este alcătuit din materiale adunate laolaltă din diferite națiuni, limbi, popoare și din toate rangurile, bogați și săraci, învățați și neînvățați. Ei nu sunt materiale moarte, care să fie potrivite cu dalta și ciocanul. Ei sunt pietre vii, scoase din lume de către adevăr; iar marele Meșter Ziditor, Domnul templului, îi cioplește și lustruiește acum, ca să fie corespunzători pentru locurile lor din templul spiritual. Când va fi gata, acest templu va fi desăvârșit în toate componentele sale, fiind admirat de îngeri și oameni; căci Ziditorul și Făcătorul lui este Dumnezeu. Așa că nimeni nu trebuie să gândească că el nu trebuie să fie atins de nici o lovitură.
Nu există nici o persoană, nici o națiune care să fie desăvârșită în toate obiceiurile și întocmirile minții. Trebuie să învățăm unii de la alții. De aceea, Dumnezeu dorește ca nații diferite să se adune laolaltă, să fie una în judecată și în scop. Atunci va fi vădită unitatea care există în Hristos.
Mi-a fost aproape frică să vin în această țară, deoarece am auzit pe atât de mulți spunând că diferitele popoare ale Europei sunt atât de deosebite și se poate pătrunde la ele numai în anumite feluri. însă înțelepciunea lui Dumnezeu este promisă acelora care își simt nevoia și fac cereri pentru împlinirea ei. Dumnezeu îi poate aduce pe oameni în acel punct în care ei sunt dispuși să primească adevărul. Fie ca Domnul să ia în stăpânire mintea și să o modeleze așa cum este lutul modelat de mâinile olarului, și aceste deosebiri nu vor mai exista. Priviți la Isus, fraților; faceți ce a făcut El, imitați-I spiritul și nu veți avea probleme ca să ajungeți la aceste clase diferite de oameni.
Noi nu avem șase modele de urmat, nici cinci; avem unul singur și acesta este Domnul Isus Hristos. Dacă frații italieni, francezi sau germani vor încerca să fie ca El, Domnul le va așeza picioarele pe temelia adevărului; același spirit care locuiește într-unul va locui și în celălalt -- Hristos în ei, nădejdea slavei. Vă avertizez, fraților și surorilor, să nu ridicați un zid de despărțire între diferite naționalități. Dimpotrivă, căutați să dărâmați pe cele care există. Noi trebuie să ne străduim să-i aducem pe toți în armonia care există în Isus, lucrând pentru un singur obiectiv -- salvarea semenilor noștri.
Doriți voi, frații mei slujitori, să beneficiați de bogatele făgăduințe ale lui Dumnezeu? Vreți voi să lăsați cui la o parte și să lăsați să se vadă doar Isus? Eul trebuie să moară înainte ca Dumnezeu să poată lucra prin voi. Sunt îngrijorată când văd cum cui se manifestă într-unui sau în altul. V-o spun vouă, în Numele lui Isus din Nazaret, voința voastră trebuie să moară; ea trebuie să devină una cu voința Iui Dumnezeu. El dorește ca voi să vă topiți, ca să vă poată curăți de orice este mânjit. Aveți o mare lucrare de făcut înainte ca să puteți fi umpluți cu puterea lui Dumnezeu. Vă implor să vă apropiați de El, ca să fiți conștienți de binecuvântările Lui bogate, înainte de încheierea acestei adunări.533
Cum S-a purtat Domnul Hristos cu Neamurile
Domnul Hristos nu a făcut nici o deosebire bazată pe naționalitate, rang sau crez religios. Cărturarii și fariseii voiau ca toate darurile cerului să fie folosite în interes local și național și să excludă restul familiei lui Dumnezeu din lume. Însă Domnul Hristos a venit ca să înlăture orice zid de despărțire. El a venit să arate că darul Său plin de har și iubire este tot așa de nemărginit precum aerul, lumina și torentele de ploaie, care împrospătează pământul.
Viața Domnului Hristos a întemeiat o religie fără caste, o religie în care iudei și neamuri, robi și slobozi, toți sunt legați într-o frăție comună, egali înaintea lui Dumnezeu. Nici un fel de politică nu a influențat faptele Lui. El nu a făcut deosebiri între cei de-acasă și străini, prieteni sau dușmani. Ceea ce atingea inima Sa era sufletul însetat după apa vieții.
El nu a trecut pe lângă nici o ființă omenească, pe care să o socotească nevrednică, ci a aplicat balsamul vindecător asupra fiecărui suflet. în compania oricui Se afla, el prezenta o lecție potrivită pentru timpul și împrejurările respective. Orice neglijență sau insultă adusă oamenilor de semenii lor nu făcea altceva decât să-L facă mai conștient de nevoia lor după dragostea Lui divino-umană. El căuta să inspire cu nădejde pe cei mai neciopliți și pe cei mai nepromițători, dându-le totdeauna asigurarea că ei pot fi fără vină și nevinovați și să atingă acel caracter care să-i facă vrednici de numele de copii ai lui Dumnezeu.534
Dacă copiii lui Dumnezeu trebuie să fie una în Hristos, cum privește Domnul Isus asupra deosebirilor de castă, sociale sau asupra diferențelor dintre oameni și semenii lor, datorită culorii, rasei, poziției, bogăției, originii sau realizărilor? Secretul unității se găsește în egalitatea credincioșilor în Hristos.535
O ilustrație în vederea unității
Cu ani în urmă, când grupa de așteptători ai revenirii în curând a Domnului Hristos era foarte mică, păzitorii Sabatului de la Topsham, Mâine, s-au întâlnit să se închine în bucătăria cea mare a casei fratelui Stockbridge Howland. într-o dimineață de Sabat, fratele Howland era absent. Am fost surprinși, deoarece el era totdeauna foarte punctual. Însă curând, el a intrat în casă, cu fața radiind, strălucind de slava lui Dumnezeu. „Fraților”, a spus el, „am descoperit. Am descoperit ce putem face ca să aveam parte de făgăduința «Nu veți cădea niciodată» Vă voi vorbi despre aceasta”.
El a început să ne spună că a observat că un frate, un biet pescar, avea simțământul că nu era atât de mult respectat cât ar fi trebuit și că frații Howland și alții se socoteau mai presus decât el. Acest lucru nu era adevărat, însă pentru el părea adevărat; și timp de mai multe săptămâni, nu a mai venit la adunări. Așa că fratele Howland s-a dus acasă la el, a îngenuncheat în fața lui și i-a spus: „Fratele meu, iartă-mă. Ce am făcut?” Omul l-a luat de braț și a încercat să-l ridice pe picioare. „Nu”, a spus fratele Howland, „ce ai împotriva mea?” „Nu am nimic împotriva ta”. „Ba da, trebuie să ai”, a spus fratele Howland, „pentru că odată ne puteam vorbi, dar acum tu nu îmi vorbești și eu doresc să știu despre ce este vorba”.
„Ridică-te, frate Howland”, a spus el „Nu”, a spus fratele Howland, „nu mă ridic”. „Atunci trebuie să mă plec și eu” a spus acesta, a îngenuncheat și a mărturisit ce copil a fost și ce bănuieli rele a nutrit. „Iar acum”, a spus el, „o să le las pe toate la o parte”.
Pe când ne spunea această întâmplare, fața fratelui Howland strălucea de slava Domnului. Imediat după ce a terminat el, a intrat pescarul și familia lui și am avut o întâlnire excelentă. Să presupunem că unii dintre noi ar trebui să facă ceea ce a făcut fratele Howland. Dacă atunci când frații noștri au bănuieli rele, ne ducem la ei și le spunem „Iartă-mă, dacă ți-am greșit cu ceva și ți-am făcut rău”, noi rupem vraja lui Satana și nu-i mai ispitim pe frații noștri. Nu lăsați să se interpună nimic între voi și frații voștri. Dacă există ceva ce puteți face prin sacrificiu pentru a îndepărta gunoaiele îndoielii, faceți acel lucru. Dumnezeu dorește ca noi să ne iubim ca frații. El dorește să avem milă, să fim curtenitori. Domnul vrea să ne educăm pe noi înșine spre a fi convinși că frații noștri ne iubesc și de a crede că El ne iubește. Dragostea trezește dragoste.
Așteptăm să-i întâlnim pe frații noștri în ceruri? Dacă putem să trăim cu ei aici în pace și armonic vom putea trăi cu ei și acolo. Însă cum vom putea trăi cu ei în ceruri, dacă nu putem trăi cu ci aici, fără să ne certăm și să ne luptăm continuu? Cei care lucrează astfel, încât se despart de frații lor și produc discordii și disensiuni, au nevoie de o convertire deplină. Inimile noastre trebuie să fie topite și supuse de dragostea lui Hristos. Noi trebuie să nutrim acea dragoste pe care ne-a arătat-o El murind pentru noi pe crucea Calvarului. Trebuie să ne rugăm mult, trebuie să învățăm să ne exercităm credința. Trebuie să fim mai buni, mai miloși, mai curtenitori. Nu trecem prin această lume decât o singură dată. Nu ar trebui să ne luptăm să lăsăm asupra celor din preajma noastră impresia caracterului Domnului Hristos?
Inimile noastre împietrite trebuie să fie zdrobite. Trebuie să ne adunăm laolaltă, să fim strâns uniți și să fim conștienți că suntem cumpărați cu sângele lui Isus din Nazaret. Fie ca fiecare dintre noi să spună: „El Și-a dat viața pentru mine și dorește ca eu, în timp ce trec prin această lume, să descopăr dragostea pe care El a descoperit-o dându-Se pe Sine pentru Mine”. Domnul Hristos a purtat păcatele noastre în propriul Său trup, pe cruce, pentru ca Dumnezeu să poată fi drept și totuși să-i poată îndreptăți pe cei care cred în El. Aceasta este viața, viața veșnică, pentru toți cei ce se predau lui Hristos.536
În unitate este putere
Luptați-vă cu stăruință pentru unitate. Rugați-vă pentru aceasta, lucrați pentru aceasta. Aceasta va aduce sănătate spirituală, va înnobila gândurile, vă va face în stare să biruiți egoismul și bănuielile rele și să fiți mai mult decât biruitori prin El, care v-a iubit și S-a dat pe Sine pentru voi. Răstigniți eul; prețuiți-i mai mult pe alții decât pe voi înșivă. Astfel veți deveni una cu Hristos. Înaintea Universului ceresc și înaintea bisericii și a lumii, voi veți fi o dovadă de netăgăduit că sunteți fii și fiice ale lui Dumnezeu. El va fi proslăvit prin exemplul pe care îl dați voi.
Lumea are nevoie să vadă minunile care leagă inimile celor din poporul lui Dumnezeu laolaltă în dragoste creștinească. Ea trebuie să vadă pe poporul fui Dumnezeu stând laolaltă în locurile cerești, în Hristos. Nu vreți voi ca, prin viețile voastre, să dați o dovadă de ceea ce poate face adevărul lui Dumnezeu pentru cei care Îl iubesc și Îi slujesc? Dumnezeu știe ce puteți fi voi. El știe ce poate face harul divin pentru voi, dacă doriți să fiți părtași de natură divină.537
„Vă îndemn fraților, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, să aveți toți același fel de vorbire, să n-aveți dezbinări între voi, ci să fiți uniți în chip desăvârșit într-un gând și o simțire.” (1 Corinteni 1, 10).
Unitatea este putere; dezbinarea este slăbiciune. Când cei care cred adevărul prezent sunt uniți, ei vor exercita o influență grăitoare. Satana înțelege bine acest lucru. Niciodată el nu a fost mai hotărât decât acum să facă mai fără efect adevărul lui Dumnezeu, provocând resentimente și disensiuni în poporul Domnului.538