Pe măsură ce nesocotirea Legii lui Dumnezeu devine tot mai vădită, linia de demarcație dintre păzitorii acesteia și lume devine tot mai distinctă. Atașamentul față de principiile divine crește în cadrul unei clase în aceeași măsură în care disprețul față de acestea crește la cealaltă clasă.
Criza se apropie cu grăbire. Cifrele în continuă creștere arată că timpul pentru pedeapsa lui Dumnezeu aproape că a sosit. Deși nu îi place să pedepsească, totuși El va pedepsi, și aceasta cu mare grabă.
Ziua răzbunării lui Dumnezeu este foarte aproape. Sigiliul lui Dumnezeu va fi pus pe frunțile acelora care suspină din pricina urâciunilor care se fac pe pământ. Cei care simpatizează cu lumea, mâncând și bând cu bețivii, vor fi cu siguranță nimiciți o dată cu cei nelegiuiți. „Căci ochii Domnului sunt peste cei neprihăniți și urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor. Dar Fața Domnului este împotriva celor ce fac răul.” (1 Petru 3, 12).
Propria noastră viață va determina dacă vom primi sigiliul viului Dumnezeu sau vom fi nimiciți de armele distrugătoare. Deja câteva picături ale mâniei lui Dumnezeu au căzut pe pământ; însă când ultimele șapte plăgi vor fi revărsate, fără a fi amestecate în paharul mâniei Sale, atunci va fi pentru totdeauna prea târziu pentru a se pocăi și a găsi adăpost. Nu va mai fi sânge ispășitor, care sa spele petele de păcat.
Nu vor fi sigilați toți cei care susțin că țin Sabatul. Vor fi mulți chiar dintre aceia care propovăduiesc altora adevărul, care nu vor primi sigiliul pe frunțile lor. Ei au avut lumina adevărului, au cunoscut voia Stăpânului lor, au înțeles fiecare punct al credinței noastre, însă nu au făcut fapte corespunzătoare. Cei care au fost atât de familiarizați cu profeția și cu comorile de înțelepciune divină ar fi trebuit să își manifeste credința prin fapte. Ei ar fi trebuit să poruncească casei lor după ei, astfel ca, printr-o familie ordonată să poată prezenta lumii influența adevărului asupra inimii omenești.
Prin lipsa lor de devoțiune și evlavie și eșecul de a fi atins un înalt standard în cele religioase, ei fac ca alte suflete să fie mulțumite de starea lor. Oameni cu o judecată mărginită nu pot vedea că, luându-i ca model pe acești oameni care le-au deschis atât de adesea comorile Cuvântului lui Dumnezeu, își pun în primejdie cu siguranță sufletele. Domnul Isus este singurul model adevărat. Fiecare trebuie să cerceteze acum Biblia pentru sine însuși, pe genunchi, înaintea lui Dumnezeu, cu o inimă umilă, ca de copil, dornică de a învăța, dacă dorește să știe ce cere Domnul de la El. Oricât de mult s-ar fi bucurat un pastor de favoarea lui Dumnezeu, dacă neglijează să urmeze lumina dată de El, dacă nu se lasă învățat ca un copil mic, se îndreaptă spre întuneric și înșelăciunile satanice și va conduce și pe alții pe aceeași cale.
Nici unul dintre noi nu va primi vreodată sigiliul lui Dumnezeu în timp ce caracterele noastre au vreo pată sau vreo mânjitură. Rămâne pe seama noastră să remediem defectele din caracterele noastre, să curățim templul sufletului de orice întinăciune. Atunci ploaia târzie va cădea asupra noastră așa cum ploaia timpurie a căzut asupra ucenicilor în ziua Cincizecimii.
Nimeni nu trebuie sa spună că ar fi fără nădejde cazul lui, că nu poate trăi o viață de creștin. Prin moartea lui Hristos s-au luat măsuri suficiente pentru fiecare suflet. Domnul Isus este ajutorul nostru totdeauna prezent la vreme de nevoie. Chemați-L doar prin credință și El a promis că va asculta și va răspunde cererilor voastre.
O, de am avea o credință vie, activă! Avem nevoie de aceasta; trebuie să o avem, căci de nu, vom slăbi și vom cădea în Ziua încercării. întunericul care va fi atunci pe calea noastră nu trebuie să ne descurajeze sau să ne ducă la disperare. Acesta este vălul cu care Dumnezeu își acoperă slava Sa atunci când vine să împartă binecuvântări bogate. Noi ar trebui să cunoaștem aceste lucruri din experiența noastră trecută. În acea zi, când Dumnezeu se va judeca cu poporul Său, această experiență va fi o sursă de mângâiere și nădejde.
Acum este timpul când noi și copiii noștri trebuie să ne păzim neîntinați de lume. Acum este timpul când trebuie să spălăm veșmintele caracterului și să le albim în sângele Mielului. Acum este timpul când trebuie să învingem mândria, patima și lenevia spirituală. Acum este timpul când trebuie să ne trezim și să facem eforturi hotărâte pentru a avea un caracter bine echilibrat. „Astăzi dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile” (Evrei 3, 7.8.15).
Acum este timpul să ne pregătim. Sigiliul lui Dumnezeu nu va fi așezat niciodată pe fruntea unui bărbat necurat sau a unei femei necurate. Nu va fi așezat nici pe fruntea unui bărbat sau a unei femei ambițioase sau iubitoare de lume. Nu va fi așezat niciodată pe fruntea bărbaților și femeilor cu limbi sau inimi mincinoase. Toți cei care primesc sigiliul trebuie să fie fără pată înaintea lui Dumnezeu -- candidați pentru ceruri. Mergeți înainte, frații și surorile mele. Acum nu vă pot scrie decât pe scurt despre aceste lucruri, nu pot decât să vă atrag atenția la necesitatea pregătirii. Cercetați Scripturile pentru voi înșivă, ca să puteți înțelege însemnătatea înfricoșătoare a ceasului prezent.594
Sabatul, punctul în discuție
Chestiunea Sabatului va fi în discuție în cadrul marelui conflict în care întreaga lume va fi implicată. Oamenii au onorat principiile lui Satana mai presus de principiile care guvernează în ceruri. Ei au acceptat Sabatul cel fals, pe care Satana l-a înălțat ca pe un semn al autorității sale. Însă Dumnezeu a așezat sigiliul Său asupra cerinței Sale împărătești. Fiecare instituție a Sabatului poartă numele Autorului ei, un semn de neșters, care arată autoritatea fiecăruia. Lucrarea noastră este aceea de a-i călăuzi pe oameni să înțeleagă acest lucru. Trebuie să le arătăm că acest lucru are consecințe vitale, faptul că poartă semnul împărăției lui Dumnezeu sau semnul împărăției răzvrătirii; căci prin aceasta recunosc ei înșiși că sunt supușii acelei împărății al cărei semn îl poartă. Dumnezeu ne-a chemat să înălțăm standardul Sabatului Său care a fost călcat în picioare.595
Aceeași minte iscusită, care a complotat împotriva celor credincioși în veacurile trecute, caută încă să-i nimicească de pe pământ pe cei care se tem de Dumnezeu și păzesc Legea Sa. Satana va ațâța la revoltă împotriva minorității umile care refuză în mod conștient să accepte obiceiurile și tradițiile populare. Oameni din poziții înalte și cu reputație se vor atașa celor nelegiuiți și stricați, împotriva poporului lui Dumnezeu. Bogăția, geniul și educația se vor uni spre a-i acoperi de rușine. Conducători, pastori și membri ai bisericii vor conspira împotriva lor, persecutându-i. Cu glasul și penița, umflându-se de mândrie, amenințându-i și batjocorindu-i, ei vor căuta să le nimicească credința. Prin minciuni și apeluri furioase, ei vor ațâța patimile poporului. Neavând nici o dovadă „Așa zice Scriptura”, pe care să o aducă împotriva susținătorilor Sabatului biblic, ci vor recurge la promulgarea unor decrete opresive care să înlocuiască această lipsă. Pentru a-și asigura popularitatea și clientela, legiuitorii vor ceda cerinței pentru o lege duminicală. Cei care se tem de Dumnezeu nu pot accepta o instituție care încalcă un precept al Decalogului. Pe acest câmp de bătălie are loc ultimul mare conflict al luptei dintre adevăr și minciună. Nu vom fi lăsați să avem vreo îndoială în privința acestui lucru. Acum, ca și în zilele lui Mardoheu, Domnul va apăra adevărul Său și pe poporul Său.596
Pregătiți-vă pentru furtună
Dumnezeu a descoperit ce va avea loc în timpul din urmă, pentru ca poporul Său să poată fi pregătit pentru a sta în picioare în timpul furtunii, împotrivirii și furiei. Cei care au fost avertizați de evenimentele care se află în fața lor nu trebuie să stea în așteptare nepăsătoare față de furtuna care va veni, mângâindu-se cu gândul că Domnul va fi adăpostul celor credincioși în ziua necazului. Noi trebuie să fim ca niște oameni care își așteaptă Stăpânul, nu în așteptare trândavă, ci în lucru serios, cu credință neclintită. Nu este timpul acum să îngăduim minții noastre să fie absorbită de lucruri de mică importanță. În timp ce oamenii dorm, Satana este la lucru, fiind foarte activ în a aranja astfel lucrurile, încât poporul Domnului să nu poată avea parte de har sau dreptate. Mișcarea duminicală își croiește acum drumul în întuneric. Conducătorii ascund adevărata problemă și mulți care se atașează acestei mișcări nu văd încotro se îndreaptă curentul acesta. Susținătorii lui sunt blânzi și creștini în aparență, însă când vor vorbi vor da pe față spiritul balaurului.
„Mânia omului Te va lăuda” spune psalmistul, „Tu vei ține în frâu mânia care va rămânea”. (Psalmii 76, 10 KJV). Dumnezeu vrea să spună că punerea la încercare a adevărului va fi adusă înaintea oamenilor și va deveni subiect de examinare și discuție, chiar dacă acesta va fi batjocorit. Mințile oamenilor trebuie puse în mișcare. Orice dispută, orice ocară, orice defăimare, vor constitui mijloacele prin care Dumnezeu va stârni întrebări și va trezi minți care altfel ar dormita.597
Noi, ca popor, nu am îndeplinit lucrarea pe care ne-a încredințat-o Dumnezeu. Noi nu suntem pregătiți pentru situația pe care o va aduce asupra noastră impunerea cu forța a duminicii. Este datoria noastră, pe măsură ce vedem semnele apropierii pericolului, de a ne trezi la acțiune. Fie ca nimeni să nu stea într-o așteptare nepăsătoare a răului, mângâindu-se cu credința că această lucrare trebuie să continue, pentru că așa a spus profeția și că Dumnezeu își va ține la adăpost poporul Său. Noi nu facem voia lui Dumnezeu, dacă stăm nepăsători, fără să facem nimic pentru a ne păstra libertatea de conștiință. Trebuie să se înalțe rugăciuni fierbinți, stăruitoare, pentru ca această nenorocire să fie amânată, până vom putea îndeplini lucrarea care a fost atât de mult timp neglijată. Să se înalțe mai multe rugăciuni serioase și apoi să lucrăm în armonie cu ceea ce ne-am rugat. S-ar putea să pară că Satana este învingător, iar adevărul este biruit de minciună și falsitate. Însă Dumnezeu vrea să ne aducem aminte cum S-a purtat El cu poporul Lui în vechime pentru a-i scăpa de vrăjmașii lor. El a ales întotdeauna momentele extreme, pentru manifestarea puterii Sale, când se părea că nu există nici o șansă posibilă pentru eliberare din cursele lui Satana. Nevoia omului este ocazia lui Dumnezeu.
Frații mei, vă dați seama că propria voastră mântuire, ca și soarta altor suflete depind de pregătirea pe care o facem acum pentru încercarea din fața noastră? Aveți voi acel zel, evlavie și devotament care să vă facă în stare să stați în picioare atunci când împotrivirea va fi stârnită împotriva voastră? Dacă a vorbit vreodată Dumnezeu prin mine, atunci vă spun acum că va veni timpul când veți fi duși în fața consiliilor și poziția pe care o aveți față de adevăr va fi sever criticată. Timpul pe care acum atât de mulți îi irosesc ar trebui devotat pentru sarcina pe care ne-a dat-o Dumnezeu de a ne pregăti pentru criza care se apropie.598
Judecățile lui Dumnezeu
Suntem aproape de încheierea timpului. Mi-a fost arătat că judecățile lui Dumnezeu, care vor aduce răsplata, au loc deja în țară. Domnul ne-a avertizat cu privire la evenimentele care vor avea loc. Lumina strălucește din Cuvântul Său: „Când vor zice «Pace și liniște», atunci o prăpădenie neașteptată va veni peste ei; ... și nu va fi chip de scăpare.”599
Dumnezeu va da frâu liber lucrurilor pe care le-a ținut în frâu până acum și curând va fi moarte și distrugere, nelegiuirea va crește și, de asemenea, vor crește faptele pline de cruzime și răutate împotriva bogaților care s-au îmbogățit pe seama celor săraci. Cei care sunt fără protecția lui Dumnezeu nu vor avea siguranță în nici un loc și în nici o poziție pe care ar ocupa-o. Agenți omenești au fost instruiți și își folosesc acum puterea lor inventiva pentru a pune în mișcare cea mai puternică mașinărie de a face rău și de a ucide.600
Judecățile lui Dumnezeu au loc pe pământ. Războaiele și veștile de războaie, distrugerile prin foc și inundații spun clar că timpul de strâmtorare, care merge crescând până la sfârșit, este foarte aproape.
În curând, nenorociri grozave vor avea loc în mijlocul popoarelor -- nenorociri care nu vor înceta până la venirea lui Isus. Așa cum n-am făcut-o niciodată înainte, noi trebuie să strângem rândurile, să fim laolaltă, slujindu-L pe Acela care Și-a pregătit tronul în ceruri și a cărui împărăție stăpânește peste toți. Dumnezeu nu Și-a părăsit poporul, iar puterea noastră constă în a nu-L părăsi pe El.601