Sfaturi pentru biserică

Capitolul 66

Iată, Eu vin curând

[AUDIO]

De curând, în timpul nopții, mintea mea a fost impresionată de Duhul Sfânt cu gândul că, dacă Domnul vine așa de curând cum credem noi, ar trebui să fim chiar mai activi decât am fost în anii care au trecut în a prezenta adevărul înaintea oamenilor.

În această privință, mintea mea a fost îndreptată spre activitatea credincioșilor așteptători din 1843 și 1844. în acel timp, se făceau multe vizite din casă în casă și eforturi neobosite pentru a-i avertiza pe oameni în legătură cu lucrurile despre care a vorbit Dumnezeu în Cuvântul Său. Noi ar trebui să facem eforturi chiar mai mari decât cele făcute de cei care au proclamat prima solie îngerească cu atâta credincioșie. Ne apropiem cu grăbire de încheierea istoriei pământului și, pe măsură ce ne dăm seama că Domnul Isus vine într-adevăr curând, ne vom trezi pentru a lucra cum n-ara mai lucrat niciodată înainte. Ni se cere să sunăm alarma în fața poporului. Iar în viețile noastre, trebuie să dovedim puterea adevărului și a neprihănirii. Lumea se va întâlni în curând cu Marele dătător al Legii pentru a da socoteală de încălcarea Legii Safe. Doar cei care se întorc de la păcat la ascultare pot nădăjdui iertare și pace.

O, cât de mult bine s-ar putea face, dacă toți cei care au adevărul, cuvântul vieții, ar lucra pentru luminarea acelora care nu îl au! Când samaritenii au venit la Hristos, la chemarea femeii samaritene, Domnul Hristos a vorbit despre ei ucenicilor ca despre un câmp cu grâne gata pentru seceriș. „Nu spuneți voi că mai sunt patru luni până la seceriș?” „Ridicați-vă ochii și priviți lanurile; căci ele sunt albe acum, gata pentru seceriș.” (Ioan 4, 35). Domnul Hristos a stat cu samaritenii două zile, căci erau flămânzi să audă adevărul. Și ce zile ocupate erau acelea! Iar ca rezultat al acelor zile de trudă „mult mai mulți au crezut datorită propriului Său cuvânt”. Aceasta a fost mărturia lor: „L-am auzit noi înșine și știm că acesta este în adevăr Hristosul, Mântuitorul lumii”, (Ioan 4:41, 42)623.

Mântuirea voastră se apropie

Pe măsură ce aud teribilele nenorociri care se petrec săptămână de săptămână, mă întreb: Ce înseamnă aceste lucruri? Cele mai înfricoșătoare dezastre urmează unul după altul în succesiune rapidă. Cât de adesea auzim de cutremure și furtuni mari, de distrugeri prin apă și prin foc, cu mari pierderi de vieți omenești și de avuții! În aparență, acestea par izbucniri de moment, dezorganizate, ale unor forțe sporadice, însă în acestea poate fi citit planul Iui Dumnezeu. Ele constituie unul din mijloacele prin care El caută să-i trezească pe bărbați și pe femei să fie conștienți de pericolul în care se află.

Venirea Iui Hristos este mai aproape decât atunci când am crezut. Marea luptă se apropie de sfârșit. Judecățile lui Dumnezeu se desfășoară pe pământ. Acestea vorbesc printr-o avertizare solemnă: „De aceea, fiți și voi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți”. (Matei 24, 44).

Însă sunt mulți, mulți din bisericile noastre care știu puțin despre reala însemnătate a adevărului pentru acest timp. Fac apel la ei să nu nesocotească împlinirea semnelor timpului, care spun atât de clar că sfârșitul este aproape. O, cât de mulți, care nu au căutat mântuirea sufletului lor, se vor plânge curând amarnic: „Secerișul a trecut, vara s-a sfârșit, și noi tot nu suntem mântuiți!”

Trăim scenele de încheiere ale istoriei acestui pământ. Profeția s-a împlinit repede. Ceasurile de har trec repede. Nu avem timp -- nici măcar o clipă -- de pierdut. Să nu fim găsiți dormind în post. Fie ca nimeni să nu zică în inima sa sau prin faptele sale: „Domnul Meu zăbovește să vină”. Fie ca solia revenirii în curând a Domnului Hristos să răsune în cuvinte serioase, de avertizare. Să convingem bărbați și femei de pretutindeni să se pocăiască și să fugă de mânia viitoare. Să-i trezim, să se pregătească de îndată, căci știm puțin despre ceea ce se află în fața noastră. Fie ca pastorii și membrii laici să pornească în câmpurile coapte și să spună celor nepăsători și indiferenți să-L caute pe Domnul câtă vreme se poate găsi. Lucrătorii își vor găsi secerișul oriunde vor proclama adevărurile uitate ale Bibliei. Ei îi vor descoperi pe cei care vor primi adevărul și își vor consacra viețile câștigării de suflete pentru Hristos.

Domnul vine curând, iar noi trebuie să fim pregătiți să Îl întâmpinăm în pace. Să fim hotărâți să facem tot ce ne stă în putere pentru a împărtăși lumina celor din jurul nostru. Noi nu trebuie să fim triști, ci veseli, și să-L avem mereu pe Isus în fața ochilor noștri. El vine curând, iar noi trebuie să fim gata și să așteptăm venirea Lui. O, cât de minunat va fi să îl vedem și să ne spună bun-venit, ca răscumpărați ai Săi! Am așteptat mult, însă nădejdea noastră nu trebuie să se șteargă. Dacă vom putea să-L vedem pe Rege în frumusețea Lui, vom fi binecuvântați pentru totdeauna. Simt că trebuie să strig cu voce tare: „Mergem către casă!” Ne apropiem de timpul când Domnul Hristos va veni cu putere și mare slavă pentru a lua pe cei răscumpărați ai Săi în căminul lor veșnic.

În marea lucrare de încheiere, vom avea de întâmpinat necazuri cu care nu știm cum să procedăm; dar să nu uităm că cele trei mai puteri ale cerului sunt la lucru, că o mână divină este la cârmă și că Dumnezeu își va îndeplini promisiunile Sale. El va aduna din lume un popor care Îi va sluji în neprihănire.624

Făgăduința biruinței

Mă rog arzător ca lucrarea pe care o facem în acest timp să-și pună amprenta profund asupra inimii, minții și sufletului. Necazurile vor crește; însă noi, credincioși ai lui Dumnezeu, să ne încurajăm unii pe alții. Să nu coborâm standardul, ci să-l ținem sus, privind la Cel care este Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre. Când, în timpul nopții, nu pot să dorm, îmi înalț inima în rugăciune spre Dumnezeu și El mă întărește și îmi dă asigurarea că este cu slujitorii Lui care îi servesc în câmpul de acasă sau în țări îndepărtate. Sunt încurajată și mă simt binecuvântată când văd că Dumnezeul lui Israel încă își călăuzește poporul și va continua să fie cu el până la sfârșit.

Domnul dorește să vadă lucrarea de proclamare a soliei îngerului al treilea împlinindu-se cu eficiență crescândă. Așa cum a lucrat în toate veacurile pentru a da biruințe poporului Său, tot așa, și în acest veac, El tânjește să se înfăptuiască o împlinire triumfală a planurilor Sale pentru biserica Sa. El poruncește credincioșilor Săi să meargă înainte în unitate, mergând din putere în putere mai mare, de la credință la siguranță crescândă și încredere în adevărul și dreptatea cauzei Sale.

Trebuie să stăm tari ca o stâncă la principiile Cuvântului lui Dumnezeu, fiind conștienți că Dumnezeu este cu noi, ca să ne dea tărie pentru a întâmpina orice experiență nouă. Să păstrăm întotdeauna în viețile noastre principiile neprihănirii, ca să putem merge mai departe din tărie în tărie, în Numele Domnului. Trebuie să susținem ca foarte sacră credința care a fost adeverită, prin învățătura și aprobarea Duhului lui Dumnezeu, de la începutul experienței noastre și până în prezent. Trebuie să considerăm ca fiind foarte prețioasă lucrarea pe care a îndeplinit-o Domnul prin poporul Său, păzitor al poruncilor, și care, prin puterea harului Său, va crește tot mai mult și eficient pe măsură ce trece timpul. Vrăjmașul caută să întunece discernământul poporului lui Dumnezeu și să le slăbească eficiența; însă, dacă ei vor lucra după cum îi călăuzește Duhul lui Dumnezeu, El va deschide uși, cu diverse ocazii, în fața lor pentru lucrarea de dregere a spărturilor. Experiența lor va fi de creștere continuă până ce Domnul va coborî din ceruri cu putere și mare slavă pentru a-Și pune sigiliul biruinței finale asupra celor credincioși ai Săi. Lucrarea pe care o avem în față este una care va solicita din răsputeri ființa omenească. Va cerc credință puternică și veghere continuă. Vor fi momente când vremurile grele pe care le vom avea de întâmpinat, vor fi foarte descurajatoare, însăși măreția acestei lucrări ne va înfricoșa. Și totuși, cu ajutorul lui Dumnezeu, slujitorii Săi vor birui în cele din urmă. „De aceea”, frații mei, „vă rog sa nu vă pierdeți cumpătul”, (Efeseni 3, 13) datorită încercărilor care sunt în fața noastră. Domnul Isus va fi cu voi; EI va merge înaintea voastră prin Duhul Lui cel Sfanț, pregătind calea; și El va fi ajutorul vostru în orice nevoie urgentă.

„Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi, a Lui să fie slava în Biserică și în Hristos Isus, din neam în neam, în vecii vecilor! Amin.” (Efeseni 3, 20.21).625

Am fost profund impresionată de scenele care au trecut recent prin fața mea, în timpul nopții. Se părea că este o mare mișcare -- o lucrare de redeșteptare -- ce se desfășoară în multe locuri. Poporul nostru acționa la rând, la chemarea lui Dumnezeu. Frații mei, Domnul ne vorbește. Oare dăm noi atenție glasului Său? Ne pregătim noi candelele și acționăm ca niște oameni care își așteaptă Domnul care trebuie să vină? Timpul pe care îl trăim cerc să ducem lumina, să acționăm.

„Vă sfătuiesc dar”, frații mei, „să vă purtați în chip vrednic de chemarea pe care ați primit-o, cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă răbdare; îngăduiți-vă unii pe alții în dragoste; și căutați să păstrați unirea Duhului prin legătura păcii”. (Efeseni 4, 1-3).626

Răsplata celor credincioși

Fratele meu, sora mea, vă îndemn să vă pregătiți pentru venirea lui Hristos pe norii cerului. Îndepărtați zi de zi din inima voastră dragostea pentru lume. Învățați din proprie experiență ce înseamnă părtășia cu Hristos. Pregătiți-vă pentru judecată, pentru ca, atunci când va veni Hristos, să poată fi admirat în toți aceia care cred și să vă puteți număra printre cei care îl vor întâmpina în pace. În ziua aceea, cei răscumpărați vor străluci spre slava Tatălui și a Fiului. Îngerii, atingând harpele lor de aur, vor spune bun venit Regelui și trofeelor biruinței Sale -- cei care au fost spălați și albiți în sângele Mielului. Un cântec de biruință va răsuna, umplând cerul. Domnul Hristos a biruit. El intră în curțile cerești, însoțit de cei răscumpărați ai Săi, dând mărturie că misiunea Sa nu a fost în zadar.

Învierea și înălțarea Domnului nostru este o dovadă sigură a biruinței sfinților asupra morții și a mormântului și o garanție că cerul este deschis celor care își spală veșmintele caracterului lor și le albesc în sângele Mielului. Domnul Isus S-a înălțat la Tatăl, ca reprezentant al neamului omenesc, și Dumnezeu îi va duce pe cei care reflectă chipul Său ca să privească și să fie părtași împreună cu El la slava Lui.

Sunt locașuri pentru pelerinii de pe pământ. Există veșminte pentru cei neprihăniți, cu coroane de slavă și lauri ai victoriei. Toate câte ne-au produs necazuri, în providența lui Dumnezeu, în lumea viitoare se vor limpezi. Lucrurile care au fost greu de înțeles își vor găsi explicație. Tainele harului vor fi desfășurate în fața noastră. Acolo unde mintea noastră limitată nu a putut vedea decât confuzie și făgăduințe încălcate, vom vedea cea mai desăvârșită și frumoasă armonie. Vom vedea că dragostea infinită a fost cea care a rânduit experiențele care ni s-au părut cele mai grele. Pe măsură ce ne dăm seama de grija duioasă a Aceluia care face ca toate lucrurile să lucreze împreună spre bine nostru, ne vom bucura cu o bucurie de nespus și plină de slavă.

Durerea nu poate exista în atmosfera cerului. În căminul celor răscumpărați nu vor mai fi lacrimi, nici cortegii funerare, nici urme de gemete. „Nici un locuitor nu zice: «Sunt bolnav». Poporul Ierusalimului capătă iertarea fărădelegilor lui.” (Isaia 33, 24). O atmosferă bogată de sărbătoare se scurge și se adâncește pe măsură ce se desfășoară veșnicia

Nu va mai fi mult până Îl vom vedea pe Acela în care s-a concentrat nădejdea noastră de viață veșnică. Și în prezența Lui, toate încercările și suferințele acestei vieți vor fi ca nimic. „Să nu vă părăsiți dar încrederea voastră pe care o așteaptă o mare răsplătire. Căci aveți nevoie de răbdare, ca, după ce ați împlinit voia lui Dumnezeu, să puteți căpăta ce v-a fost făgăduit. Încă puțină, foarte puțină vreme, și Cel ce vine, va veni și nu va zăbovi.” (Evrei 10, 35-37). Priviți în sus, priviți în sus, și faceți astfel încât credința voastră să crească continuu. Fie ca această credință să vă călăuzească pe cărarea cea îngustă, care duce prin porțile cetății Iui Dumnezeu în măreția de dincolo, în viitorul cel fără margini, de slavă, care este pentru cei răscumpărați. „Fiți dar îndelung răbdători, fraților, până la venirea Domnului. Iată că plugarul așteaptă roadă scumpă a pământului, și o așteaptă cu răbdare, până ce primește ploaie timpurie și târzie. Fiți și voi îndelung răbdători, întăriți-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape.” (Iacov 5, 7.8).627

„Și ce vom fi, nu s-a arătat încă; dar știm că atunci când Se va arăta El, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea așa cum este”.

Atunci, Domnul Hristos își va privi răsplata în rezultatele lucrării Sale. În acea mare mulțime, pe care nimeni nu o poate număra, care stă „fără vină în prezența slavei Sale cu bucurie negrăită”, El, al cărui sânge ne-a răscumpărat și a cărui viață ne-a dat atâtea învățături, „va vedea rodul muncii sufletului Său și Se va înviora”.628

Cuvânt de despărțire pentru încurajare și încredere

Nu mă aștept să mai trăiesc mult. Lucrarea mea este aproape încheiată.... Nu cred că voi mai avea mărturii pentru poporul nostru. Oamenii noștri, cu mintea solidă, știu ceea ce este bine pentru creșterea și înălțarea lucrării. Totuși, cu dragostea lui Dumnezeu în inimile lor, ei trebuie să aprofundeze tot mai mult, prin studiu, lucrurile lui Dumnezeu.629

Trecând în revistă istoria noastră din trecut, după ce am parcurs pas cu pas, înaintând până la starea noastră din prezent, pot să spun : Slavă lui Dumnezeu! Când văd ce a făcut Domnul, sunt plină de uimire și încredere în Domnul Hristos, conducătorul nostru. Nu avem nimic a ne teme pentru viitor decât dacă vom uita calea pe care ne-a condus Domnul, și ceea ce a vrut El să ne învețe în istoria noastră trecută. 630