O altă binecuvântare prețioasă este mișcarea fizică efectuată în mod corespunzător. Sunt unii oameni nepăsători, inactivi, care nu sunt atrași de munca fizică sau de mișcarea fizică pentru că acestea îi obosesc. Și ce dacă îi obosesc? Motivul pentru care ajung obosiți este tocmai faptul că nu își fortifică mușchii prin mișcare fizică, de aceea nu simt nevoia de exercițiu. Femeile și fetele bolnave preferă să-și ocupe timpul cu îndeletniciri ușoare, cum ar fi croșetatul, brodatul sau cârpitul, decât să facă o muncă fizică. Dacă vor să se facă bine, bolnavii nu trebuie să înceteze să facă mișcare fizică, pentru că astfel ei își accentuează slăbiciunea musculară și debilitatea generală. Legați-vă un braț și nu-l puneți să facă nimic doar câteva săptămâni, apoi dezlegați-l și veți descoperi că este mai slab decât cel pe care l-ați folosit cu moderație în aceeași perioadă. Inactivitatea are același efect asupra întregului sistem muscular. Sângele nu este capabil să elimine impuritățile, la fel cum ar fi posibil printr-o circulație activă, stimulată prin mișcare fizică.
Când vremea permite, cei care pot să facă acest lucru să se plimbe în aer liber în fiecare zi, vara și iarna. Îmbrăcămintea trebuie să fie corespunzătoare pentru mișcare fizică, iar picioarele să fie bine protejate. O plimbare, chiar în timpul iernii, va fi mai benefică pentru sănătate decât toate medicamentele pe care medicii le pot prescrie. Pentru cei care pot să meargă, plimbarea este de preferat călăriei. Mușchii și venele sunt făcute în stare să-și aducă mai bine la îndeplinire lucrarea lor. Va fi tot mai multă vitalitate, care este atât de necesară pentru sănătate. Plămânii vor fi activi, așa cum trebuie să fie; căci este imposibil să ieși afară în aerul înviorător al dimineții de iarnă fără să fie solicitați plămânii.
Bogățiile și lenevia sunt socotite de unii ca fiind adevărate binecuvântări. Când se întâmplă ca unele persoane să dobândească bogății sau să le moștenească pe neașteptate, obiceiurile lor active sunt întrerupte, timpul rămâne nefolosit, ei trăiesc în tihnă și par a nu mai fi utili; devin agitați, neliniștiți și nefericiți, iar viețile lor se sfârșesc curând. Cei care sunt mereu ocupați și își îndeplinesc cu voioșie datoriile zilnice sunt cei mai fericiți și cei mai sănătoși. Odihna și liniștea nopții aduc corpurilor lor obosite un somn netulburat...
Mișcarea fizică va ajuta digestia. Este foarte bine să ieșiți afară la plimbare într-un ritm moderat, după masă, cu capul sus, umerii trași înapoi. Mintea va fi distrasă de la propria persoană la frumusețile naturii. Cu cât este mai puțin atrasă atenția spre stomac după masă, cu atât mai bine. Dacă vă e continuu teamă că mâncarea vă va face rău, atunci cu siguranță vă va face rău. Uitați de voi înșivă și gândiți-vă la ceva înveselitor.
Răceala și aerul proaspăt
Mulți nutresc ideea greșită că, dacă au răcit, trebuie să evite cu grijă aerul de afară și să crească temperatura din încăpere, până când este din cale afară de cald. Astfel, organismul este dereglat, porii sunt închiși de substanțe nefolositoare, iar organele interne ajung mai mult sau mai puțin inflamate, pentru că sângele a fost trimis de la suprafață înapoi la ele. În astfel de situații, mai mult decât în oricare altele, plămânii nu trebuie să fie lipsiți de aer curat, proaspăt. Dacă este nevoie vreodată de aer curat, este atunci când vreo parte a organismului, fie plămânii, fie stomacul, este bolnavă. Mișcarea fizică făcută în mod corespunzător va aduce sângele la suprafață și astfel vor fi degajate organele interne. Mișcările agere, dar nu violente, făcute în aer liber, într-un spirit voios, vor activa circulația, dând o strălucire sănătoasă pielii și vor trimite la extremități sângele, vitalizat de aerul curat. Stomacul bolnav va fi ușurat prin mișcare fizică. Medicii îi sfătuiesc adesea pe bolnavi să meargă în țări străine, să meargă la izvoare de ape minerale, să călătorească la ocean pentru a-și redobândi sănătatea; când, de fapt, în nouă cazuri din zece, ei ar trebui să mănânce cumpătat și să facă mișcare fizică într-un spirit vesel și și-ar redobândi sănătatea, scutind timp și bani. Mișcarea fizică și folosirea din belșug a aerului și luminii soarelui -- binecuvântări pe care Cerul le acordă din plin tuturor -- vor da viață și putere bolnavului slăbit.
Inactivitatea și slăbiciunea
Cei care nu își folosesc mâinile și picioarele în fiecare zi vor simți o moleșeală atunci când încearcă să facă mișcare fizică. Venele și mușchii nu sunt în starea potrivită pentru a-și îndeplini lucrarea și pentru a păstra mașinăria vie în stare de sănătate, flecare organ al corpului având partea sa. Pe măsură ce sunt folosite, membrele se întăresc. Mișcarea efectuată moderat în fiecare zi va da tărie mușchilor, care, fără exercițiu fizic, ajung flasci și slăbiți. Prin mișcare fizică în aer liber, în fiecare zi, ficatul, rinichii și plămânii vor fi de asemenea întăriți pentru a-și îndeplini lucrarea. Folosiți-vă și puterea voinței, care vă va ajuta să rezistați la frig și va da energie sistemului nervos. In scurt timp, vă veți da seama de beneficiile mișcării fizice și ale aerului curat, încât veți ajunge să nu puteți trăi fără aceste binecuvântări. Plămânii voștri, lipsiți de aer, vor fi ca o persoană flămândă, lipsită de hrană. într-adevăr, noi putem trăi mai mult fără hrană decât fără aer, care este hrana pe care Dumnezeu a rânduit-o pentru plămâni. Iată de ce acesta nu trebuie privit ca un dușman, ci ca o binecuvântare prețioasă de la Dumnezeu. (Testimonies for the Church 2:528-533 (1870)).