Marile instituții medicale din orașele noastre, denumite sanatorii, nu fac decât o mică parte din binele pe care l-ar putea face dacă ar fi situate în locuri în care pacienții ar putea beneficia de viața în aer liber. Mi-a fost spus că ar trebui ca sanatoriile să fie înființate în multe locuri în țară și că aceste instituții vor face să înainteze mult cauza sănătății și a neprihănirii.
Lucrurile din natură constituie binecuvântările lui Dumnezeu puse la dispoziția noastră pentru a da sănătate trupului, minții și sufletului. Ele sunt date celor sănătoși pentru a rămâne sănătoși, iar celor bolnavi, pentru a se face bine. Împreună cu tratamentul cu apă, ele sunt mai eficiente în restaurarea sănătății decât toate tratamentele cu medicamente din lume.
Natura, medicul lui Dumnezeu
La țară, cei bolnavi găsesc multe lucruri care să le distragă atenția de la ei înșiși și suferințele lor. Pretutindeni ei pot privi în jur și se pot bucura de minunatele lucruri din natură -- florile, câmpurile, pomii încărcați cu comoara lor bogată, copacii din pădure, care dau o umbră atât de plăcută, și dealurile și văile, cu verdeața lor variată și multe forme de viață.
Și pe lângă faptul că se delectează cu aceste împrejurimi, în același timp ei învață cele mai prețioase lecții spirituale. Înconjurați de minunatele lucrări ale lui Dumnezeu, mintea lor este înălțată de la lucrurile văzute la cele nevăzute. Frumusețea naturii îi face să gândească la farmecul de neasemuit al noului pământ, pe care nu va fi nimic care să strice ceea ce este frumos, nimic care să pângărească sau să distrugă, nimic care să producă boală sau moarte.
Natura este medicul lui Dumnezeu. Aerul curat, strălucirea plăcută a soarelui, florile frumoase și pomii, livezile și viile, precum și activitatea în aer liber în acest mediu înconjurător sunt dătătoare de sănătate -- elixirul vieții. Viața în aer liber este singurul medicament de care au nevoie mulți bolnavi. Influența acesteia este puternică în a vindeca boala cauzată de o viață la modă, o viață care slăbește și distruge puterile fizice, mintale și spirituale.
Cât de binevenite sunt liniștea și libertatea de la țară pentru bolnavii obosiți, obișnuiți cu viața din oraș, cu strălucirea multor lumini și zgomotul străzilor! Cât de nerăbdători sunt ei să se întoarcă la scenele din natură! Cât de mulțumiți ar fi ei dacă ar beneficia de foloasele unui sanatoriu la țară, unde să poată sta în aer liber, să se bucure de strălucirea soarelui, să respire parfumul pomilor și al florilor! Există proprietăți dătătoare de viață în balsamul pinului, în mireasma cedrului și a bradului. Și mai există și alți copaci care ajută sănătății. Acești pomi nu trebuie tăiați fără milă. Tăiați din ei acolo unde sunt prea mulți și plantați mai mulți acolo unde sunt puțini.
Pentru bolnavul cronic, nimic nu poate reface sănătatea și fericirea în așa măsură ca viața trăită într-un mediu atractiv de la țară. Aici chiar și cei mai neajutorați pot fi lăsați să stea sau să se întindă la soare sau la umbra copacilor. Nu trebuie să facă altceva decât să-și ridice ochii și vor vedea deasupra lor frunzișul minunat. Ei vor fi uimiți că n-au observat niciodată înainte cât de frumos se îmbină crenguțele, formând un baldachin viu deasupra lor, oferindu-le umbra de care au nevoie. Un simțământ dulce de odihnă și înviorare îi ia în stăpânire, ascultând foșnetul ca o briză. Duhul doborât este reînsuflețit. Puterea în declin se reface. Pe nesimțite, mintea devine liniștită, pulsul rapid devine calm și regulat. Pe măsură ce bolnavii ajung mai puternici, ei se vor aventura în a face câțiva pași spre a culege câteva din minunatele flori -- mesageri prețioși ai iubirii lui Dumnezeu pentru familia Sa întristată de aici, de jos.
Mișcarea fizică sănătoasă va face minuni
Încurajați pe bolnavi să stea mult în aer liber. Faceți planuri cu astfel de activități ca ei să stea afară, unde, prin natură, să poată să comunice cu Dumnezeu. Așezați sanatoriile în locuri cu suficient teren unde, prin cultivarea pământului, pacienții să poată avea posibilitatea de a face mișcare fizică în aer liber. O astfel de mișcare fizică, îmbinată cu tratamentul igienic, va face minuni în a reface și înviora trupul îmbolnăvit și va revitaliza mintea obosită și epuizată. În condiții atât de favorabile, pacienții nu vor avea nevoie de atâta îngrijire ca în cazul în care ar sta închiși în sanatorii aflate în oraș. De asemenea, la țară ei nu vor fi atât de mult înclinați spre descurajare și plâns. Ei vor fi gata să învețe lecții cu privire la dragostea lui Dumnezeu -- gata a recunoaște că El, Cel ce poartă de grijă atât de minunat păsărilor și florilor, va purta de grijă și creaturilor făcute după chipul Său. În acest fel, medicii și ajutoarele lor au ocazia de a ajunge la sufletele oamenilor, înălțând pe Dumnezeul naturii în fața acelora care caută să-și refacă sănătatea.
Un sanatoriu mic la țară
În timpul nopții, mi-a fost dată o viziune în legătură cu un sanatoriu situat la țară. Instituția aceasta nu era mare, dar era completă. Era înconjurată de pomi și arbuști frumoși, dincolo de care se aflau livezi și crânguri. Legate de acel loc se aflau grădini în care pacientele, atunci când doreau, puteau cultiva flori de tot felul, fiecare pacientă alegându-și un mic strat pe care să-l îngrijească. Mișcarea în aer liber în aceste grădini constituia o parte a tratamentului.
Scenă după scenă a trecut prin fața mea. Într-una din scene, un grup de bolnavi tocmai venise la unul din sanatoriile noastre de la țară. În alta, am văzut același grup, dar, oh, cât de schimbată era înfățișarea lor! Boala s-a dus, pielea era curată, chipul vesel; trupul și mintea păreau însuflețite de o nouă viață.
Pilde vii
Mi s-a spus, de asemenea, că cei care au fost bolnavi și s-au însănătoșit la sanatoriile noastre de la țară, când se vor întoarce acasă., vor fi pilde vii și mulți alții vor fi în mod favorabil impresionați de transformarea care s-a petrecut cu ei. Mulți dintre cei bolnavi și în suferință vor pleca din orașe la țară, refuzând să se conformeze obiceiurilor și modelor vieții de oraș; ei vor căuta să-și refacă sănătatea într-unul din sanatoriile noastre de la țară. În acest fel, chiar dacă ne îndepărtăm de orașe cu douăzeci sau treizeci de mile, vom putea să ajungem la oameni, iar cei care doresc sănătate vor avea posibilități de a și-o reface în condiții din cele mai favorabile.
Dumnezeu va face minuni pentru noi. dacă vom coopera cu El prin credință. Iată de ce trebuie să ne implicăm în această lucrare cu tot sufletul, pentru ca eforturile noastre să fie binecuvântate de cer și încununate cu succes. (Testimonies for the Church 7:76-79 (1902)) Pentru studiu suplimentar: The Ministry of Healing, 261-268, „în contact cu natura”)