Găsirea unui mod de recreare potrivit pentru elevii lor constituie una dintre cele mai grele probleme pentru profesori. Exercițiile de gimnastică își au locul util în multe școli, însă, fără o supraveghere atentă, ele sunt duse adesea la exces. Mulți copii, în sala de sport, și-au produs vătămări pe viață, încercând să facă isprăvi mărețe în această privință.
Exercițiile fizice din sala de sport, oricât de bine ar fi conduse, nu pot înlocui lipsa de recreare în aer liber, și pentru acest lucru, școlile noastre trebuie să ofere ocaziile cele mai bune. Elevii trebuie să aibă parte de mișcare fizică viguroasă. Doar puține sunt acele rele mai de temut decât indolența și lipsa de țel în viață. Cu toate acestea, înclinația spre sporturile atletice constituie un subiect de îngrijorare pentru cei care au pe inimă binele tinerilor și copiilor. Profesorii sunt îngrijorați în legătură cu influența pe care o au aceste sporturi atât în școală, cât și după această perioadă. Jocurile care ocupă atât de mult timp le distrag mintea de la studiu. Acestea nu le sunt de folos în pregătirea pentru viața practică, pentru muncă. Influența acestora nu conduce spre rafinament, generozitate sau bărbăție adevărată.
Unele dintre cele mai populare distracții, cum sunt fotbalul și boxul, au devenit școli ale brutalității. Acestea dezvoltă aceleași trăsături cu cele pe care le dezvoltau jocurile din Roma din vechime. Plăcerea de a domina, dorința după forță brutală, desconsiderarea vieții exercită asupra tinerilor o putere demoralizatoare, care este înspăimântătoare.
Alte jocuri de atletism, chiar dacă nu sunt atât de brutale, nu sunt mai puțin de respins datorită excesului practicării lor. Ele stimulează dorința după plăcere și excitare, alimentând dezgustul pentru munca utilă și evitarea datoriilor și responsabilităților practice. Ele au tendința de a distruge plăcerea pentru bucuriile autentice și liniștite ale vieții. în acest fel, este deschisă ușa pentru risipă, deșirau și nelegiuire, cu toate urmările lor teribile.
Petreceri pentru plăcere
Așa cum se desfășoară ele de obicei, petrecerile pentru plăcere sunt, de asemenea, un obstacol în calea creșterii reale, atât a minții, cât și a caracterului. întovărășirile frivole, obiceiurile extravagante, căutarea de plăceri și prea adesea ajungându-se la deșirau vor modela întreaga viață pentru rău. Părinții și profesorii pot face mult pentru a înlocui aceste distracții cu unele sănătoase și dătătoare de viață.
În această privință, cât și în toate lucrurile care privesc bunăstarea noastră. Inspirația ne-a arătat calea. La început, când oamenii erau călăuziți de Dumnezeu, viața era simplă. Ei trăiau aproape de inima naturii. Copiii își ajutau părinții la muncă și studiau frumusețile și tainele comorii naturii. Și acolo, în liniștea câmpului și a naturii, ei meditau la acele adevăruri puternice care se transmiteau ca o moștenire sacră din generație în generație. O astfel de instruire producea oameni puternici.
Ocupații în aer liber
În veacul acesta, viața a devenit artificială, iar oamenii au degenerat. Deși nu ne putem întoarce cu totul la acele obiceiuri simple ale vremurilor de început, noi putem învăța de la ele lecții care să facă din timpul nostru de recreare ceea ce implică unele momente de adevărată zidire pentru trup, minte și suflet.
În privința recreației, împrejurimile casei și ale școlii contează foarte mult. Când se alege o casă sau se caută un loc pentru o școală, trebuie avute în vedere aceste lucruri. Cei pentru care bunăstarea mintală și fizică are mai mare preț decât banii, cerințele sau obiceiurile societății ar trebui să caute pentru copiii lor beneficiile învățăturii din natură și recrearea în mijlocul ei. Aceasta va fi un mare ajutor în lucrarea de educație, dacă flecare școală ar Îl astfel așezată, încât copiii să aibă posibilitatea să cultive pământ și să aibă acces la câmpuri și păduri.
În ce privește recrearea elevului și a studentului, cele mai bune rezultate se vor obține prin cooperarea personală a profesorului. Profesorul adevărat va putea da elevilor săi puține daruri atât de valoroase ca darul propriei sale companii. Acest lucru este valabil în dreptul bărbaților și femeilor, dar cu atât mai mult în dreptul copiilor, căci numai atunci când simțim împreună cu ei îi putem înțelege; și trebuie să-i înțelegem ca să le putem fi de cel mai mare folos. Pentru a întări legătura de simpatie dintre profesor și elevi sunt puține mijloace care au efectul plăcut al mersului împreună în afara sălii de clasă. În unele școli, profesorul este totdeauna cu elevii lui în orele de recreare. El este alături de ei în ocupațiile lor, îi însoțește în excursii și pare a se identifica cu ei. Cât de bine ar fi pentru școlile noastre dacă s-ar folosi această practică pe scară mai largă! Sacrificiul cerut din partea profesorului va fi mare, însă el va culege o răsplată bogată.
Recrearea într-un mod util se va dovedi o mare binecuvântare nu numai pentru copii și studenți. Din fire entuziaști și ușor de impresionat, tinerii răspund repede la sugestii. Când se fac planuri pentru cultura plantelor, profesorul să caute să le trezească interesul, înfrumusețând terenul școlii și sala de clasă. Se va obține un dublu folos. Elevii nu vor să fie vătămat sau deteriorat ceea ce înfrumusețează ei înșiși. Astfel se încurajează rafinarea gustului, dragostea pentru ordine și obiceiul de a avea grijă de lucruri; iar spiritul de părtășie se va dovedi pentru elevi o binecuvântare pentru toată viața.
Astfel, se poate trezi un nou interes pentru munca în grădină sau pentru excursia în câmp sau pădure, pe măsură ce elevii sunt încurajați să-și amintească de cei care sunt lipsiți de aceste locuri plăcute și să împărtășească împreună cu aceștia lucrurile frumoase ale naturii.
Profesorul binevoitor va găsi multe ocazii de a-i îndruma pe copii spre fapte folositoare. Profesorii sunt priviți în special de către copiii mici cu încredere aproape nelimitată și cu respect. Aproape orice le sugerează -- căi de a da o mână de ajutor în cămin, credincioșie în treburile zilnice, ajutorarea celor bolnavi și a celor săraci -- este bine primit de către ei. Și iată că iarăși se obține un câștig dublu. Sfatul bun va avea efect și asupra celui care îl dă. Mulțumirea și cooperarea din partea părinților vor ușura povara profesorului și îi vor ilumina cărarea.
O apărare împotriva răului
Preocuparea pentru recreare și cultură fizică va întrerupe, fără îndoială, rutina obișnuită a lucrului de la școală; însă această întrerupere nu se va dovedi o piedică. Prin revigorarea minții și a corpului, încurajarea unui spirit altruist și legătura dintre profesor și elev prin interese comune și împrietenire, timpul și efortul cheltuit vor fi răsplătite de o sută de ori. Se va asigura o folosire binecuvântată pentru acea energie fără astâmpăr, care este atât de adesea o sursă de primejdie pentru cei tineri. Ca o apărare împotriva răului, preocuparea minții cu ceea ce este bine valorează mai mult decât nenumăratele bariere de reguli și disciplină. (Education, 210-213 1903.)