Lucrarea misionară medicală constituie lucrarea de pionierat a Evangheliei, ușa prin care adevărul pentru acest timp trebuie să pătrundă în multe case. Poporul iui Dumnezeu trebuie să fie alcătuit din misionari medicali autentici, căci ei trebuie să învețe să slujească atât nevoilor sufletului, cât și ale trupului. Lucrătorii noștri trebuie să dea dovadă de toată curăția cu putință, de altruism, atunci când, dobândind cunoștință și experiență în lucrarea practică, pornesc să acorde tratamente celor bolnavi. Pe măsură ce merg din casă în casă, vor avea acces la multe inimi. Se va ajunge pe această cale la multe inimi care altfel n-ar fi auzit niciodată solia Evangheliei. Demonstrarea în mod practic a principiilor reformei sănătății va face mult pentru îndepărtarea prejudecăților care există împotriva lucrării noastre de evanghelizare. Marele Medic, inițiatorul lucrării misionare medicale, va binecuvânta pe toți cei care caută să împărtășească astfel adevărul pentru acest timp.
Vindecarea fizică este strâns legată de însărcinarea Evangheliei. Când Domnul Hristos Și-a trimis ucenicii în prima lor călătorie misionară, El le-a poruncit: „Și pe drum, propovăduiți și ziceți: «Împărăția cerurilor este aproape». Vindecați pe bolnavi, înviați pe morți, curățiți pe leproși, scoateți afară demonii. Fără plată ați primit, fără plată să dați” (Matei 10, 7.8). Iar la încheierea misiunii Sale de pe acest pământ, El a spus: „lată semnele care vor însoți pe cei care vor crede: în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi, vor lua în mână șerpi; dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; își vor pune mâinile peste bolnavi, și bolnavii se vor însănătoși” (Marcu 16, 17.18).
Medicul iubit
Despre ucenici citim astfel, la înălțarea Domnului Hristos: „Iar ei au plecat și au propovăduit pretutindeni; Domnul lucra împreună cu ei și întărea Cuvântul prin semnele care-i însoțeau” (Marcu 16, 20). Luca este numit medicul iubit. El a lucrat împreună cu Pavel în Filipi, iar când Pavel a plecat, Luca i-a ținut locul făcând o lucrare dublă, atât ca medic, cât și ca slujitor al Evangheliei. El a fost un adevărat misionar medical, iar iscusința Sa în cele medicale a deschis calea pentru ca Evanghelia să ajungă la multe inimi.
Exemplul Domnului Hristos
Însărcinarea divină nu are nevoie de reformă. Modul lui Hristos de a prezenta adevărul nu poate fi îmbunătățit. Mântuitorul a dat ucenicilor lecții practice, învățându-i să lucreze astfel încât să producă bucurie sufletelor pentru adevăr. El a simțit împreună cu cei trudiți, împovărați, apăsați. El a hrănit pe cei flămânzi și a vindecat pe cei bolnav. El făcea continuu bine. Transmitea Evanghelia oamenilor prin binele pe care îl făcea, prin cuvintele amabile pe care le rostea și prin faptele pline de bunătate pe care le făcea.
Deși perioada pentru lucrarea Sa publică a fost scurtă, El a adus la îndeplinire lucrarea pe care a venit să o facă. Cât de impresionante erau adevărurile pe care le prezenta El! Cât de desăvârșită a fost lucrarea Lui! Ce hrană spirituală oferea El zi de zi, în timp ce prezenta pâinea vieții miilor de suflete flămânde! Viața Sa a constituit o propovăduire vie a Cuvântului, El nu a promis nimic pe care să nu-l aducă la îndeplinire.
Cuvintele vieții erau prezentate cu atâta simplitate, încât chiar și un copil le putea înțelege. Bărbați, femei și copii deopotrivă erau atât de impresionați de felul cum explica El Scriptura, încât ar 11 vrut parcă să prindă flecare intonație a vocii Sale, să accentueze și ci cuvintele la fel ca El și să-I imite gesturile. Tinerii au sesizat spiritul în care lucra El și căutau să facă și ei la fel, ajutându-i pe cei care vedeau că au nevoie de ajutor.
După cum putem întrezări calea pe care o parcurge un pârâiaș, văzând linia de verde viu pe care o lasă în urmă, la fel și Domnul Hristos putea fi văzut în faptele pline de milă care marcau calea Sa la orice pas. Pe oriunde mergea, în urma Lui răsărea sănătate și fericirea urma. Orbii și surzii se bucurau în prezența Sa. Cuvintele adresate celor ignoranți le deschideau o fântână de viață. El împărtășea binecuvântări din belșug și în mod continuu. Acestea erau comorile veșnicie oferite în Hristos, darul cei bogat al Domnului pentru om.
Lucrarea lui Hristos în favoarea omului nu a luat sfârșit. Ea continuă și astăzi. Ambasadorii Săi trebuie să predice Evanghelia în același fel și să descopere oamenilor dragostea Sa plină de milă pentru sufletele pierdute sau pe cale de a pieri. Printr-un interes neegoist față de cei care au nevoie de ajutor, ei trebuie să ofere o demonstrație practică a adevărului Evangheliei. Această lucrare cuprinde mult mai mult decât predicarea. Evanghelizarea lumii este lucrarea pe care Dumnezeu a încredințat-o celor care merg înainte în Numele Său. Ei trebuie să fie împreună lucrători cu Hristos, să descopere celor care sunt gata să piară dragostea, mila și îndurarea Lui. Dumnezeu cheamă mii de oameni să lucreze pentru El, nu ca să predice acelora care cunosc adevărul pentru acest timp, ci pentru a-i avertiza pe aceia care nu au auzit niciodată ultima solie a harului. Lucrați cu o inimă plină de ardoare pentru suflete. Faceți lucrare misionară medicală. În acest fel, veți avea acces la inimile oamenilor și va fi pregătită astfel calea pentru o proclamare mai hotărâtă a adevărului.
Cine sunt conlucrătorii lui Hristos în această binecuvântată lucrare misionară medicală? Cine a învățat lecțiile Mântuitorului și știe să se ocupe cu pricepere de sufletele pentru care a murit Hristos? Avem nevoie, o, atât de mare nevoie, de medici pentru suflet care să fi fost instruiți în școala Iui Hristos și care să poată lucra pentru Hristos. Lucrarea noastră constă în a-L cunoaște pe Acela care este calea, adevărul și viața. Trebuie să stârnim interesul oamenilor asupra unor subiecte care privesc atât sănătatea trupului, cât și sănătatea sufletului. Credincioșii au de dus o solie hotărâtă pentru a pregăti calea pentru împărăția lui Dumnezeu.
Marile probleme ale adevărului Bibliei trebuie să pătrundă în însăși inima societății, pentru a converti și transforma bărbați și femei și a le deschide ochii să vadă marea nevoie de a se pregăti pentru locașurile despre care Domnul Isus a spus că S-a dus să le pregătească pentru toți cei care îl iubesc. Când Duhul Sfânt își va face lucrarea, inimile de piatră vor deveni inimi de carne, iar Satana nu va mai lucra prin ele pentru a contracara lucrarea pe care Domnul Hristos a venit să o facă.
Este nevoie de împreună simțire și susținere
De acum înainte, lucrarea misionară medicală trebuie îndeplinită cu și mai multă seriozitate. Trebuie deschise misiuni medicale ca instrumente de pionierat pentru proclamarea soliei îngerului al treilea. Cât de mare este nevoia de mijloace materiale pentru acest domeniu al lucrării! Misiuni medicale evanghelice nu pot fi înființate fară sprijin financiar. Orice inițiativă de acest fel face apel la împreuna noastră simțire, la resursele noastre pentru ca aceste obiective să poată contribui la succesul lucrării.
O lucrare specială ar trebui făcută în locurile în care oamenii vin și pleacă în mod continuu. Domnul Hristos a lucrat în Capernaum deoarece acesta era un loc de trecere pentru mulți călători și unde mulți zăboveau adesea.
Domnul Hristos i-a căutat pe oameni acolo unde se aflau ei și așeza înaintea lor marile adevăruri cu privire la împărăția Sa. Când mergea din loc în loc, El îi binecuvânta și mângâia pe cei în suferință și îi vindeca pe bolnavi. Aceasta este lucrarea noastră, Grupuri mici trebuie să pornească spre a face lucrarea pe care Domnul Hristos a încredințat-o ucenicilor Săi. În timp ce lucrează ca evangheliști, ei îi pot vizita pe cei bolnavi, se pot ruga împreună cu ei și, dacă este nevoie, să îi trateze, nu cu medicamente, ci prin intermediul remediilor oferite de natură.
Instituții mici în mai multe locuri
Există multe locuri care au nevoie de lucrare misionară medicală și acolo ar trebui înființate instituții mici. Planul lui Dumnezeu este ca sanatoriile noastre să constituie mijlocul prin care să se poată ajunge la cei de sus și cei de jos, la cei bogați și la cei săraci. Acestea trebuie astfel conduse, încât, prin lucrarea pe care o fac, atenția să fie îndreptată la solia pe care Dumnezeu a trimis-o pentru lume.
Fie ca Domnul să ne sporească credința și să ne ajute să vedem că El dorește ca noi toți să ne familiarizăm cu lucrarea aceasta de vindecare, de milă. El dorește ca lumina harului Său să strălucească din multe locuri. Acela care înțelege nevoile oricărei situații intervine în favoarea lucrătorilor din diverse locuri, făcându-i mai eficienți în a atrage atenția oamenilor la adevărurile care lucrează atât pentru vindecare fizică, cât și pentru vindecare spirituală.
Mila și împreuna simțire trebuie cultivate
Mântuitorul a avut atâta milă și îndurare pentru omenirea decăzută și în suferință! Dacă vreți să fiți urmașii Săi, trebuie să cultivați mila și simpatia.
Indiferența față de necazurile oamenilor trebuie să fie înlocuită cu interesul viu față de suferințele lor. Văduva, orfanul, bolnavul și cel care este pe moarte vor avea întotdeauna nevoie de ajutor. Iată o ocazie de a proclama Evanghelia, de a-L înălța pe Isus, speranța și mângâierea tuturor oamenilor. Când suferința trupească este ușurată, inima se deschide și atunci puteți turna în ea balsamul ceresc. Dacă priviți la Isus și luați de la El cunoștință, putere și har, veți putea împărtăși din mila Lui și altora, fiindcă Mântuitorul este cu voi.
Veți avea de întâmpinat multe prejudecăți, mult zei fals și evlavie greșit înțeleasă; însă atât în apropiere, cât și în câmpuri îndepărtate, veți găsi mai multe inimi pe care Dumnezeu le-a pregătit pentru sămânța adevărului decât vă imaginați, și acestea vor tresaltă de bucurie când le va fi prezentată solia divină.
Mulți suferă mai degrabă de boli ale sufletului decât ale trupului și nu vor găsi alinare până când nu vor veni la Hristos, izvorul vieții. Povara păcatului, cu dorințele lui fără astâmpăr și nesatisfăcute, constituie cauza unei mari părți a bolilor de care sunt afectați cei păcătoși. Domnul Hristos este Vindecătorul atotputernic al sufletului bolnav de păcat. Aceste biete suflete nenorocite trebuie să II cunoască mai bine pe Acela a cărui cunoaștere înseamnă viața veșnică. Ele trebuie învățate cu răbdare și bunătate, dar totuși cu seriozitate, cum să-și țină deschise ferestrele sufletului și să lase să pătrundă înăuntru lumina soarelui iubirii lui Dumnezeu. Plângerile de oboseală, singurătate și nemulțumire vor înceta atunci. Bucurii dătătoare de satisfacții vor da tărie minții, sănătate și energie vitală trupului. (The Review and Herald, 17 decembrie, 1914. Pentru studiu suplimentar: Parabolele Domnului Hristos, 376-389, „Cine este aproapele meu?”)