Mereu și mereu am fost instruită că lucrarea misionară medicală trebuie să aibă aceeași legătură cu lucrarea soliei îngerului al treilea, la fel cum brațul și mâna o au cu corpul. Sub călăuzirea Capului divin, ele trebuie să lucreze în mod unit la pregătirea căii pentru venirea Domnului Isus Hristos. Brațul cel drept al corpului adevărului trebuie să fie continuu activ, continuu la lucru, iar Dumnezeu îl va întări. Dar el nu trebuie să devină corpul. În același timp, corpul nu trebuie să spună brațului: „Nu am nevoie de tine”. Corpul are nevoie de braț, pentru a face o lucrare activă, plină de forță. Ambele au o anumită lucrare ce le-a fost rânduită și fiecare va suferi o mare pierdere dacă lucrează independent de celălalt.
Lucrarea de predicare a soliei îngerului al treilea nu a fost privită de unii așa cum a dorit Dumnezeu. Ea a fost tratată ca o lucrare inferioară, în timp ce ar trebui să ocupe un loc important printre instrumentele omenești folosite la salvarea omului. Mintea oamenilor trebuie îndreptată spre Scripturi, ca la mijlocul cel mai eficient pentru salvarea sufletelor, iar slujitorii Cuvântului să alcătuiască marea forță educativă pentru a produce acest rezultat. Aceia care disprețuiesc lucrarea de propovăduire a Cuvântului și încearcă să conducă lucrarea misionară medicală în mod independent încearcă să despartă brațul de corp. Care va fi urmarea, vor izbândi ci? Am vedea mâini și brațe zburând încoace și încolo, cheltuind mijloace tară îndrumarea capului. Lucrarea va deveni disproporționată și dezechilibrată. Ceea ce Dumnezeu a rânduit să fie mână și braț ar lua locul întregului corp, iar lucrarea de propovăduire ar fi desconsiderată sau ignorată. Lucrul acesta va dezechilibra mintea și va aduce confuzie și multe părți ale viei lui Dumnezeu ar rămâne nelucrate.
Lucrarea misionară medicală trebuie să fie o parte a lucrării din fiecare comunitate din țara noastră. Despărțită de biserică, ea va deveni curând un amestec ciudat de atomi dezorganizați. Ea va consuma, dar nu va produce. În loc sa lucreze ca mână de ajutor a lui Dumnezeu, pentru a duce mai departe adevărul Său, ea va submina și va distruge viața și puterea bisericii și va slăbi solia. Condusă în mod independent, ea nu numai că va consuma talente și mijloace necesare în alte ramuri, dar chiar și în lucrarea de ajutorare a celor săraci, dacă este despărțită de lucrarea de propovăduire a Cuvântului, i-ar face pe oameni să-și bată joc de adevărul Bibliei.
Tărie prin efort unit
Propovăduirea Evangheliei este necesară pentru a da permanență și stabilitate lucrării misionare medicale; și această lucrare de propovăduire a Evangheliei are nevoie de lucrarea misionară medicală pentru a demonstra modul în care lucrează practic Evanghelia. Nici o parte a lucrării nu este completă fără cealaltă.
Solia apropiatei veniri a Mântuitorului trebuie să fie vestită în toate părțile lumii și o solemnă demnitate ar trebui să o caracterizeze în toate ramurile. O vie mare trebuie să fie lucrată, iar gospodarul înțelept o va lucra astfel, încât fiecare parte să aducă roade. Dacă în lucrarea misionară medicală principiile vii ale adevărului sunt păstrate curate, neîntinate de nimic ce le-ar scădea strălucirea, Domnul va prezida asupra lucrării. Dacă aceia care poartă poverile grele vor rămâne credincioși și statornici cu privire la principiile adevărului, Domnul îi va sprijini și îi va susține.
Unirea care ar trebui să existe între lucrarea misionară medicală și lucrarea de propovăduire este clar arătată în capitolul 58 din Isaia. Există înțelepciune și binecuvântare pentru cei care se angajează într-o lucrare de felul celei prezentate aici. Acest capitol este explicit și în el este suficientă lumină ca să lumineze pe oricine dorește să facă voia lui Dumnezeu. El prezintă ocazii nenumărate de a sluji celor în suferință și, în același timp, de a fi un instrument în mâinile lui Dumnezeu pentru a duce lumina adevărului înaintea unei lumi ce piere. Dacă lucrarea soliei îngerului al treilea este dusă pe căi drepte, lucrării de propovăduire a Evangheliei nu i se va acorda un loc inferior și nici cei săraci și cei bolnavi nu vor fi neglijați. În Cuvântul Său, Dumnezeu a unit cele două domenii ale lucrării și nimeni nu trebuie să le despartă.
Slăbiciune prin despărțire
S-ar putea și există pericolul să se piardă din vedere marile principii ale adevărului atunci când se face lucrarea care se cuvine pentru cei săraci, însă noi trebuie să ne gândim totdeauna că, în săvârșirea lucrării acesteia, nevoile spirituale ale sufletului trebuie ținute la loc de frunte. În eforturile noastre de a alina nevoile vremelnice, suntem în primejdia de a separa de ultima solie a Evangheliei părțile ei cele mai importante și cele mai urgente. Așa cum a fost săvârșită în unele locuri, lucrarea misionară medicală a absorbit talente și mijloace care aparțin altor domenii ale lucrării și au fost neglijate eforturile în ramuri ce sunt mai direct spirituale. Datorită ocaziilor tot mai mari de a sluji nevoilor vremelnice ale tuturor categoriilor sociale, există primejdia ca lucrarea aceasta să eclipseze solia pe care Dumnezeu ne-a dat-o să o ducem în toate orașele -- proclamarea apropiatei veniri a lui Hristos, nevoia de a asculta de poruncile lui Dumnezeu și mărturia lui Isus. Solia aceasta constituie povara lucrării noastre. Ea trebuie vestită cu o mare strigare și trebuie să fie dusă în toată lumea. Atât în țara noastră, cât și în țările străine, prezentarea principiilor sănătății trebuie să fie unită cu ea, dar să nu fie independentă de ea și nici să nu-i ia locul în vreun fel oarecare; și nici nu ar trebui ca lucrarea aceasta să absoarbă atât de multă atenție încât să desconsidere alte ramuri. Domnul ne-a învățat să luăm în atenție lucrarea în toate ramurile ei, ca să poată avea o creștere proporționată, simetrică și echilibrată.
Adevărul pentru acest timp cuprinde întreaga Evanghelie. Bine prezentată, ea va lucra în om exact acele schimbări care vor pune în evidență puterea harului lui Dumnezeu asupra inimii. Ea va face o lucrare deplină și va dezvolta un om deplin. De aceea, nu trebuie să se tragă o linie de despărțire între adevărata lucrare misionară medicală și lucrarea de propovăduire a Evangheliei. Aceste două să fie unite în primirea invitației: „Veniți, căci iată că toate sunt gata!” Ele trebuie să fie legate într-o unire inseparabilă, așa după cum brațul este legat de corp.
Considerați cauza lui Dumnezeu ca un întreg
Domnul are nevoie de tot felul de lucrători iscusiți. „El a dat pe unii apostoli, pe alții prooroci, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători, pentru desăvârșirea sfinților, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea templului lui Hristos, până vom ajunge toți la unirea credinței și a cunoștinței Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălțimea staturii plinătății lui Hristos” (Efeseni 4, 11-13).
Fiecare copil al lui Dumnezeu ar trebui să aibă o judecată sfințită, considerând cauza Sa ca un întreg și văzând legătura fiecărei părți cu celelalte astfel ca nici una să nu lipsească. Câmpul este mare și este de făcut o mare lucrare de reformă, nu într-un domeniu sau două, ci în toate domeniile. Lucrarea misionară medicală este o parte a acestei lucrări de reformă, însă niciodată ea nu ar trebui să devină mijlocul de a-i separa pe lucrătorii care propovăduiesc Cuvântul de câmpul lor de lucru, Educația elevilor în domeniul lucrării misionare medicale nu este completă dacă ei nu sunt instruiți să lucreze cu biserica și slujitorii Evangheliei, iar eficiența acelora care se pregătesc pentru lucrarea de slujitori ai Evangheliei ar fi mult sporită dacă ar deveni pricepuți cu privire la marele și importantul subiect al sănătății. Este necesară influența Duhului Sfânt pentru ca lucrarea să poată fi bine echilibrată și pentru ca ea să poată înainta în mod trainic în orice domeniu.
„Strângeți rândurile”
Lucrarea Domnului este una singură, iar poporul Său trebuie să fie unit. El nu ne-a învățat că vreo ramură a soliei trebuie să fie adusă la îndeplinire în mod independent sau să absoarbă totul. În toate lucrările Sale, El a unit lucrarea misionară medicală cu lucrarea de predicare a Cuvântului. El a trimis pe cei doisprezece apostoli, iar apoi pe cei șaptezeci ca să predice oamenilor Evanghelia și le-a dat putere să-i vindece pe bolnavi și să scoată afară demoni în Numele Lui. Așa ar trebui solii Domnului să facă astăzi lucrarea. Astăzi ni se prezintă solia: „Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, așa vă trimit și Eu pe voi. După aceste vorbe, a suflat peste ei și le-a zis: «Luați Duh Sfânt!»” (Ioan 20, 21-22).
Satana va născoci orice plan cu putință pentru a-i despărți pe aceia pe care Dumnezeu caută să-i unească. Dar noi nu trebuie să fim mânați pe căi greșite prin uneltirile lui. Dacă lucrarea misionară medicală este adusă la îndeplinire ca o parte a Evangheliei, oamenii din lume vor vedea că se face o lucrare bună; ei vor fi convinși de sinceritatea ei și o vor sprijini.
Ne apropiem de încheierea istoriei acestui pământ și Dumnezeu îi invită pe toți să înalțe stindardul care poartă inscripția: „Aici sunt cei ce păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus”. El cheamă pe poporul Său să lucreze în armonie desăvârșită. El invită pe cei angajați în lucrarea noastră medicală să se unească cu cei ce propovăduiesc Cuvântul; El îi invită să conlucreze cu lucrătorii misionari medicali, iar biserica să ia asupra ei lucrarea care i-a fost încredințată, ținând sus stindardul adevăratei reforme în câmpul lor, lăsând pe lucrătorii formați și cu experiență să înainteze în câmpuri noi. Nu trebuie să fie rostit nici un cuvânt care ar descuraja pe cineva, deoarece acesta întristează inima lui Hristos și face o foarte mare plăcere vrăjmașului. Toți au nevoie să fie botezați cu Duhul Sfânt; toți trebuie să se rețină de la mustrări dezonorante și să se apropie de Hristos pentru a putea aprecia răspunderea grea pe care o au cei care sunt împreună lucrători cu El. „Strângeți rândurile; strângeți rândurile” sunt cuvintele divinului nostru învățător. Unirea este putere; dezbinarea este slăbiciune și înfrângere.
Vegheați!
În lucrarea noastră pentru cei săraci și nenorociți, vom avea nevoie să ne păzim ca nu cumva să ne asumăm răspunderi pe care nu vom fi în stare să le purtăm. Înainte de a face planuri și a stabili metode care necesită o mare cheltuială de mijloace, noi trebuie să luăm seama dacă ele poartă semnătura divină. Dumnezeu nu aprobă dezvoltarea unui domeniu al lucrării fără a ține seama de celelalte domenii. Planul Lui este ca lucrarea misionară medicală să pregătească drumul pentru prezentarea adevărului prezent -- proclamarea soliei îngerului al treilea. Dacă scopul acesta este realizat, solia nu va fi nici eclipsată și nici înaintarea ei împiedicată.
Dumnezeu nu are nevoie de instituții numeroase, clădiri mari sau o etalare grandioasă, ci de o acțiune armonioasă a unui popor aparte, un popor ales de Dumnezeu și scump. Fiecare om urmează să stea în locul și partea sa, gândind, vorbind și acționând în armonie cu Duhul lui Dumnezeu. Atunci și numai atunci -- lucrarea va fi un întreg deplin și simetric. (Testimonies for the Church 6:288-293 (1904)).