Dacă adventiștii de ziua a șaptea ar pune în practică ceea ce susțin a crede, dacă ar fi susținători sinceri ai reformei sănătății, ei ar fi cu adevărat un lucru plăcut de privit pentru lume, îngeri și oameni. Și ei ar dovedi un zel mult mai mare pentru salvarea acelora care nu cunosc adevărul.
Ar trebui să se vadă reforme mai mari între cei care pretind că așteaptă venirea în curând a lui Hristos. Reforma sănătății trebuie să facă în poporul nostru o lucrare pe care nu a făcut-o până acum. Sunt unii care ar trebui treziți față de pericolul consumului de carne, deoarece încă mănâncă din carnea animalelor, punându-și astfel în primejdie sănătatea fizică, mintală și spirituală. Mulți dintre cei care sunt acum doar pe jumătate convertiți în privința mâncării de carne vor ieși din poporul lui Dumnezeu și nu vor mai fi cu el.
În tot ceea ce facem trebuie să ascultăm de legile pe care ni le-a dat Dumnezeu, astfel ca puterile fizice și spirituale să poată lucra în armonie. Oamenii pot avea doar o formă de evlavie, ei pot chiar să predice Evanghelia și totuși să nu fie curățiți și sfințiți. Pastorii trebuie să fie strict cumpătați în ceea ce mănâncă și beau, pentru a nu croi cărări strâmbe cu picioarele lor și a-i face pe cei șchiopi -- cei slabi în credință -- sa se împiedice pe cale. Dacă, în timp ce proclamă cea mai solemnă și importantă solie pe care Dumnezeu a dat-o vreodată, oamenii se războiesc împotriva adevărului prin îngăduirea unor obiceiuri greșite în mâncare și băutură, ei fac fără efect solia pe care o aduc.
Relele datorate consumului de carne
Cei care își îngăduie să mănânce carne, să bea ceai și să fie lacomi seamănă semințele unui seceriș de suferință și moarte. Mâncarea nesănătoasă pe care o așază în stomac întărește pofta care se războiește împotriva sufletului și dă frâu liber înclinațiilor josnice. O alimentație cu carne are tendința să dezvolte ceea ce este animalic în om. Iar dezvoltarea a ceea ce este animalic slăbește spiritualitatea, făcând mintea să fie incapabilă de a înțelege adevărul.
Cuvântul lui Dumnezeu ne avertizează cu claritate că, dacă nu ne ținem în frâu patimile animalice, natura fizică va fi adusă în conflict cu natura spirituală. Pofta pătimașă în mâncare se , războiește împotriva sănătății și a păcii. În acest fel, se instituie o luptă între însușirile nobile și cele josnice ale omului. Înclinațiile josnice, puternice și active subjugă sufletul. Cele mai înalte interese ale ființei omenești sunt puse în pericol prin îngăduirea poftelor pe care Cerul nu le aprobă.
Trebuie avută multă grijă pentru formarea unor obiceiuri corecte în ceea ce privește mâncarea și băutura. Hrana care se consumă trebuie să fie cea care va face cel mai bun sânge. Trebuie respectate organele delicate ale digestiei. Dumnezeu ne cere, prin faptul că vrea să fim cumpătați în toate lucrurile, să ne facem partea în vederea păstrării sănătății. El nu poate lumina mintea unui om care face din stomacul său o groapă de gunoi. El nu ascultă rugăciunile acelora care umblă în lumina focului tăciunilor pe care ei l-au aprins.
Greșeli comune în alimentație
Necumpătarea se vede atât în cantitatea, cât și în calitatea mâncării consumate. Domnul mi-a spus că, în general, noi introducem prea multă mâncare în stomac. Mulți ajung să se simtă incomod datorită faptului că mănâncă prea mult, iar urmarea este adesea boala. Nu Domnul a adus această pedeapsă asupra lor. Ei înșiși și-au atras-o, iar Dumnezeu dorește ca ei să-și dea seama că suferința este urmarea călcării de lege.
Pentru că se abuzează de ele zilnic, organele digestive nu-și pot face bine lucrarea. Se produce sânge de calitate slabă și astfel, prin mâncare necorespunzătoare, întreaga mașinărie este schilodită. Dați stomacului mai puțin de lucru. El se va reface dacă se dovedește grijă față de calitatea și cantitatea de mâncare care se consumă.
Mulți mănâncă prea repede. Alții folosesc la aceeași masă o combinație nesănătoasă de diferite mâncăruri. Dacă ar fi conștienți cât de mult rău își fac sufletului atunci când fac rău stomacului și cât de mult este dezonorat Domnul Hristos atunci când se abuzează de stomac, bărbații și femeile ar lepăda pofta și ar da astfel stomacului ocazia să-și recapete vitalitatea. Noi putem face lucrare misionară medicală în timp ce stăm la masă și mâncăm și bem spre slava lui Dumnezeu.
Mâncarea în Sabat
A mânca în Sabat aceeași cantitate de mâncare pe care o consumăm într-o zi de lucru este cu totul deplasat. Sabatul este ziua pusă deoparte pentru închinare înaintea lui Dumnezeu și în această zi trebuie să fim foarte atenți în privința alimentației noastre. Un stomac supraîncărcat înseamnă un creier supraîncărcat. Adesea, în Sabat se mănâncă atât de multă mâncare, încât mintea ajunge insensibilă și greoaie, incapabilă să prețuiască lucrurile spirituale. Obiceiurile alimentare influențează mult sensibilitatea față de exercițiile spirituale din Sabat. Dieta din Sabat trebuie aleasă în conformitate cu datoriile pe care le avem în această zi, în care serviciul cel mai curat și cel mai sfânt trebuie oferit lui
Dumnezeu.
Mâncarea are mult de-a face cu religia. Experiența spirituală este mult afectată de felul cum este tratat stomacul. Mâncarea și băutura în conformitate cu legile sănătății promovează acțiuni virtuoase. Însă, dacă se face abuz de stomac prin obiceiuri care mi au temelie în natură, Satana se folosește de răul care a fost făcut și folosește stomacul ca pe un dușman al neprihănirii și creează o tulburare care afectează întreaga ființă. Lucrurile sfinte nu sunt prețuite. Zelul spiritual scade. Pacea minții este pierdută. Există disensiuni, luptă și discordie. Se rostesc cuvinte pripite și se fac fapte lipsite de amabilitate; urmează apelarea la practici necinstite și se manifestă mânie, și toate acestea pentru că nervii creierului sunt tulburați prin excesul îngrămădit asupra stomacului.
Ce păcat este că adesea, când ar trebui să se dea dovadă de cea mai mare tăgăduire de sine, stomacul este împovărat cu o cantitate marc de mâncăruri nesănătoase, care zac acolo descompunându-se. Durerea stomacului afectează creierul. Cel care mănâncă nesăbuit nu își dă seama că se descalifică singur și va ajunge să nu mai poată da sfaturi înțelepte sau să facă planuri pentru înaintarea lucrării lui Dumnezeu. Însă aceasta este ceea ce se întâmplă. El nu poate discerne lucrurile spirituale, iar în adunările de comitet, atunci când ar trebui să spună Da, el spune Nu. El face propuneri care sunt departe de subiectul în discuție, deoarece hrana pe care a consumat-o i-a amorțit puterea creierului.
Reforma sănătății și spiritualitatea
Eșecul în a urma principiile sănătoase a tulburat foarte mult istoria poporului lui Dumnezeu. A existat o continuă lepădare a reformei sănătății, iar urmarea este că Dumnezeu este dezonorai printr-o mare lipsă de spiritualitate. Au fost ridicate bariere care n-ar fi fost văzute niciodată dacă poporul lui Dumnezeu ar fi umblat în lumină.
Oare noi, cei care avem ocazii atât de mari, să îngăduim oamenilor din lume să ne-o ia înainte în privința reformei sănătății? Să ne depreciem mintea și să abuzăm de talanții pe care îi avem, mâncând necorespunzător? Să călcăm noi Legea cea sfântă a lui Dumnezeu, urmând practici egoiste? Inconsecvența noastră să ajungă obiect de batjocură? Viețile noastre să fie atât de necreștinești, încât Mântuitorului să-I fie rușine să ne numească frați?
N-ar fi mai bine oare să facem acea lucrare misionară care constă în punerea Evangheliei în practică și să trăim astfel, încât pacea lui Dumnezeu să poată domni în inima noastră? Să nu îndepărtăm noi oare pietrele de poticnire din calea celor necredincioși, fiind totdeauna conștienți de ceea ce înseamnă a fi creștin? Este mult mai bine să renunțăm la numele de creștin decât să susținem că suntem creștini, în timp ce ne îngăduim pofte care întăresc patimile nesfinte.
Este nevoie de o reforma
Dumnezeu face apel la fiecare membru al bisericii să-și consacre viața fără rezervă în serviciul Domnului. El ne cheamă la o reformă hotărâtă. Întreaga creațiune geme sub blestem. Poporul lui Dumnezeu trebuie să se așeze în acea poziție în care să poată crește în har, să fie sfințit, trup, suflet și spirit, prin adevăr. Dacă ar da la o parte orice îngăduințe care le-ar vătăma sănătatea, ei ar avea o percepție mai clară a ceea ce constituie adevărata evlavie. Atunci s-ar vedea o schimbare minunată în experiența religioasă...
,,Și aceasta, cu atât mai mult cu cât știți în ce împrejurări ne aflăm: este ceasul să vă treziți în sfârșit din somn; căci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezul. „Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Să ne dezbrăcăm dar de faptele întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri și în beții, nu în curvii și în fapte de rușine; nu în certuri și în pizmă” (Romani 13, 11-14). (The Review and Herald, 27 mai 1902).