Când vedem cum se îndepărtează surorile noastre de la simplitatea în îmbrăcăminte și cum cultivă dragostea pentru modele lumii, suntem tulburați. Făcând pași în această direcție, ele se îndepărtează de Dumnezeu, neglijând podoaba lăuntrică. Ele nu ar trebui să-și ia libertatea de a-și irosi timpul dat lor de Dumnezeu cu împodobirea nenecesară a îmbrăcămintei lor. Acest timp ar putea fi folosit mult mai bine în cercetarea Scripturilor, dobândind astfel o cunoaștere deplină a profețiilor și a lecțiilor practice date de Domnul Hristos.
Creștini fiind, noi nu trebuie să ne angajăm în nici o activitate asupra căreia nu putem cere în mod conștient binecuvântarea Domnului. Simțiți voi, surorile mele, atunci când irosiți efort inutil cu veșmintele voastre, că puteți avea conștiința curată? Puteți voi, atunci când mintea vă e preocupată de volane, dantele, funde și panglici, să vă înălțați sufletul în rugăciune, ca să vă binecuvânteze eforturile? Timpul petrecut în acest mod ar putea fi folosit în a face bine altora și a vă cultiva mintea.
Multe dintre surorile noastre sunt persoane foarte pricepute și, dacă și-ar folosi talanții spre slava lui Dumnezeu, ele ar putea avea succes în a câștiga multe suflete pentru Hristos....
În special soțiile pastorilor noștri trebuie să fie atente să nu se îndepărteze de învățăturile clare ale Bibliei cu privire la îmbrăcăminte. Multe privesc la aceste sfaturi și le consideră prea demodate ca să fie demne de luat în seamă, însă Acela care le-a dat ucenicilor Săi a înțeles pericolele iubirii de îmbrăcăminte din timpul nostru și ne-a trimis o solie de avertizare. Vom da noi atenție avertizării și vom fi înțelepți? Extravaganța în îmbrăcăminte este în continuă creștere. Și lucrurile nu se sfârșesc aici. Moda se schimbă mereu, iar surorile noastre merg după ea, fără să țină seama de timp sau de cheltuieli. Se cheltuiește mult pe îmbrăcăminte, când mijloacele respective ar trebui înapoiate lui Dumnezeu, Dătătorului.
Îmbrăcămintea la modă, o piatră de poticnire
Îmbrăcămintea simplă și îngrijită a clasei mai sărace apare adesea în contrast izbitor față de ținuta surorilor mai bogate, iar această diferență produce adesea un sentiment de jenă de partea celor sărace. Unele încearcă să le imite pe surorile mai bogate și își pun volănașe, dantele și alte dichisuri de calitate inferioară, astfel încât să semene cât mai mult acestea în ce privește îmbrăcămintea. Bietele fete, care primesc doar doi dolari pe săptămână pentru munca lor1, sunt gata să cheltuiască fiecare cent spre a se îmbrăca la fel ca altele care nu sunt nevoite să muncească spre a-și câștiga traiul. Aceste tinere nu au nimic de pus în vistieria lui Dumnezeu. Și ele își ocupă timpul atât de mult pentru ca îmbrăcămintea să le fie tot așa de „la modă” ca a surorilor lor, încât ele nu mai au timp să se ocupe de cultivarea minții lor, de studiul Cuvântului lui Dumnezeu, de rugăciunea personală sau pentru orele de rugăciune de la adunare. Mintea le este cu totul preocupată de planuri cum să apară la fel de bine ca și surorile lor. În vederea îndeplinirii acestui scop, ele sacrifică sănătatea fizică, mintală și morală. Fericirea și favoarea lui Dumnezeu sunt jertfite pe altarul modei.
Multe nu participă la serviciile divine din Sabat deoarece îmbrăcămintea lor diferă prea mult ca stil și podoabe de cea a surorilor lor creștine. Vor lua oare seama surorile mele la aceste lucruri așa cum sunt ele în realitate și vor fi ele conștiente de greutatea influenței pe care o au asupra altora? Mergând ele însele pe o cale interzisă, conduc și pe altele pe aceeași cale a neascultării și apostaziei. Simplitatea creștină este sacrificată pentru etalarea exterioară. Surorile mele, cum vom schimba toate aceste lucruri? Cum ne vom smulge din cursa lui Satana și cum vom zdrobi lanțurile care ne-au legat în robia modei? Cum ne recăpătăm ocaziile irosite? Cum ne vom readuce puterile spre acțiuni sănătoase, viguroase? Exista o singură cale, și aceasta este de a face din Biblie regula noastră de viață...
Multe persoane se îmbracă precum lumea ca să aibă influență asupra celor necredincioși, însă prin aceasta fac o mare greșeală. Dacă ele vor să aibă o influență autentică și mântuitoare, atunci să trăiască potrivit cu credința lor, să-și arate credința prin faptele lor neprihănite și să facă în mod clar distincție între ceea ce este creștinesc și ceea ce este lumesc. Cuvintele, îmbrăcămintea și faptele vor da mărturie pentru Dumnezeu. Atunci, o influență sfântă va fi revărsată asupra tuturor din jurul lor și chiar cei necredincioși vor cunoaște că au fost cu Isus. Dacă cineva dorește ca influența lui sau a ei să fie de partea adevărului, să-și trăiască credința și în acest fel să imite Modelul cel umil.
Mândria, ignoranța și nebunia sunt tovarăși nedespărțiți. Domnul este întristat datorită mândriei care există la cei ce se pretind popor al Său. El este dezonorat când acesta se conformează modei nesănătoase, lipsite de modestie și costisitoare a acestui veac decăzut....
Reforma în îmbrăcăminte
Pentru a proteja poporul lui Dumnezeu de influențele stricăcioase ale lumii, cât și pentru promovarea sănătății fizice și morale, s-a introdus între noi reforma în îmbrăcăminte. Aceasta n-a fost intenționată ca să fie un jug al robiei, ci o binecuvântare; nu să ne dea mai mult de lucru, ci să ne facă să economisim munca; nu să cheltuim mai mult pe îmbrăcăminte, ci să economisim. Aceasta va face pe poporul lui Dumnezeu să se deosebească de lume și astfel va servi ca o barieră împotriva modelor și nebuniilor ei. Acela care cunoaște sfârșitul încă de la început, care înțelege natura si nevoile noastre -- Răscumpărătorul nostru cel milos -- a văzut în ce primejdii și dificultăți ne aflăm și a avut bunăvoința să ne dea o avertizare fa timp și sfaturi cu privire la obiceiurile noastre de viețuire, chiar și în ce privește alegerea hranei și a îmbrăcămintei.
Satana inventează mereu un nou stil de îmbrăcăminte, care să fie dăunător sănătății fizice și morale, și el tresaltă când vede pe așa-zișii creștini că acceptă cu nerăbdare modele pe care el le-a născocit. Mărimea suferinței fizice datorate îmbrăcămintei nenaturale și nesănătoase nu poate fi estimată. Mulți au devenit infirmi pe viață datorită faptului că s-au complăcut în cerințele modei....
Printre aceste mode periculoase se numără și purtarea de cercuri mari, care au dat adesea persoanelor care le-au purtat o înfățișare indecentă. În contrast cu aceasta, a fost prezentată o rochie îngrijită, modestă, potrivită, care se lipsește de cercuri și de fustele care trebuie târâte și care îmbracă membrele în mod corespunzător. Însă îmbrăcămintea de reformă înseamnă mai mult decât a scurta rochia și a acoperi membrele. Aceasta are în vedere fiecare articol de îmbrăcăminte care este purtat. Aceasta are în vedere a ridica greutățile de pe șolduri, suspendând fustele pe umeri. Aceasta îndepărtează corsetele strânse care apasă asupra plămânilor, stomacului și altor organe interne, modificând curbura coloanei vertebrale și determinând un lanț nenumărat de boli. Îmbrăcămintea de reformă are în vedere protejarea și dezvoltarea tuturor părților corpului2.
Îmbrăcămintea noastră -- o mărturie
Multe suflete care au fost convinse de adevăr au fost determinate să se decidă împotriva acestuia datorită mândriei și iubirii de lume etalate de surorile noastre. Doctrina predicată părea clară și armonioasă, iar ascultătorii simțeau că, dacă vor trece de partea adevărului, vor avea de ridicat o cruce grea. Când le-au văzut pe surorile noastre etalându-și astfel îmbrăcămintea, aceste persoane au spus: „Acești oameni se îmbracă la fel ca noi. Ei nu cred ceea ce afirmă și, în definitiv, se înșală. Dacă ar crede cu adevărat că Domnul Isus vine în curând și că va fi hotărât cazul fiecărui suflet pentru viață veșnică sau moarte veșnică, ei nu și-armai cheltui timpul și banii pentru a se îmbrăca potrivit cu moda existentă”. Cât de puțin erau conștiente acele surori ce se pretindeau creștine de mesajul pe care îl predica îmbrăcămintea lor!
Cuvintele noastre, faptele noastre și îmbrăcămintea noastră sunt zi de zi predicatori vii, fie adunând împreună cu Hristos, fie risipind. Acest lucru nu trebuie luat în glumă, tratat cu ușurință. Subiectul îmbrăcămintei necesită reflecție serioasă și multă rugăciune....
În nici un caz noi nu dorim să încurajăm nepăsarea față de felul cum ne îmbrăcăm. Înfățișarea noastră trebuie să fie potrivită, plăcută. Chiar dacă îmbrăcămintea noastră e confecționată din stambă de doar zece cenți, aceasta trebuie să fie curată și îngrijită. Dacă nu are dantele și volane, cea care o poartă nu numai că poate face economii confecționându-și-o ea însăși, dar poate și economisi ceva bani prin faptul că o poate spăla și călca singură. Familiile își pun asupra lor poveri grele îmbrăcându-și copiii după modă. Ce risipă de timp! Cei mici vor arăta foarte atrăgători și în haine fără volane și zorzoane și vor fi dulci și curați. Este așa de ușor să speli și să calci o haină de acest fel, munca depusă nemaisimțind-o ca o povară....
Copiii supuși modei
Însă lucrul cel mai rău îl constituie influența asupra copiilor și tinerilor. De îndată ce ajung în lume, ei sunt supuși cerințelor modei. Copiii mici aud mai multe despre îmbrăcăminte decât despre mântuirea lor. Ei își văd mamele consultând cu mai multă stăruință ilustrațiile cu ceea ce este la modă decât Biblia. Seduc mai mult la galanterie și modistă decât la biserică. Ele pun mai mult preț pe etalarea de îmbrăcăminte decât pe împodobirea caracterului. Se fac observații tăioase când se murdărește îmbrăcămintea cea fină, iar mintea devine irascibilă și arțăgoasă datorită restricțiilor continue.
Un caracter urât nu o tulbură pe mamă atât de mult ca murdăria unei hăinuțe. Copilul aude mai multe lucruri în legătură cu îmbrăcămintea decât cu virtutea, căci mamei îi este mai apropiată moda decât Mântuitorul. Exemplul ei îi înconjoară prea adesea pe tineri cu o atmosferă otrăvitoare. Viciul, deghizat în veșmântul modei, pătrunde între copii.
Simplitatea în îmbrăcăminte o va face pe o femeie cu bun simț să fie privită în modul cel mai potrivit. Noi judecăm caracterul unei persoane după stilul de îmbrăcăminte pe care o poartă, îmbrăcămintea bătătoare la ochi trădează vanitatea și slăbiciunea. O femeie modestă și credincioasă se va îmbrăca în mod cuviincios. Gustul rafinat și cultura minții se vor vedea în alegerea unei înfățișări simple și cuviincioase.
Podoabe nepieritoare
Există o podoabă care nu va pieri niciodată, care promovează fericirea tuturor celor din jurul nostru în viața aceasta și va străluci cu o strălucire neestompată în viitorul nepieritor. Este podoaba unui duh blând și smerit. Dumnezeu ne-a cerut să ne îmbrăcăm sufletul cu cea mai frumoasă podoabă. De fiecare dată când se privesc în oglindă, închinătorii modei ar trebui să-și aducă aminte de sufletul neglijat. Fiecare oră irosită pentru toaletă ar trebui să o simtă ca o condamnare pentru că nu s-au ocupat de intelect. Trebuie să aibă loc o reformă care să înalțe și să înnobileze țelurile și țintele vieții. În loc de a se căuta podoabe aurite pentru exterior, trebuie depus un efort stăruitor pentru a asigura acea înțelepciune care este de mai mare valoare decât aurul curat, da, care este mai prețioasă decât rubinele....
Efectul îmbrăcămintei asupra principiilor morale
Iubirea pentru îmbrăcăminte pune în pericol principiile morale și face din femeie opusul femeii creștine, caracterizate prin modestie și sfială. Îmbrăcămintea extravagantă, bătătoare la ochi, încurajează prea adesea patima în inima celui care o poartă și trezește patimi josnice în inima celui care o privește. Dumnezeu știe că ruinarea caracterului este frecvent precedată de îngăduirea mândriei și vanității în îmbrăcăminte. El vede că vestimentația costisitoare înăbușă dorința de a face bine.
Cu cât oamenii cheltuiesc mai mult pentru îmbrăcăminte, cu atât au mai puțin pentru a hrăni pe cei flămânzi și a îmbrăca pe cei goi; iar izvoarele binefacerii, care ar trebui să curgă continuu, sunt secate. Fiecare dolar economisit prin lepădare de sine, prin renunțarea la podoabe inutile poate fi dat celor săraci sau poate fi așezat în vistieria Domnului, pentru susținerea Evangheliei, pentru trimiterea de misionari în țări străine, pentru a înmulți publicațiile spre a duce raze de lumină sufletelor aflate în întuneric și rătăcire. Fiecare dolar folosit în mod nenecesar îl lipsește pe cel ce l-a cheltuit de ocazia neprețuită de a face bine....
Când îți îmbraci propria persoană cu un articol de îmbrăcăminte inutil sau extravagant, îl reții de la cel gol. Când îți umpli masa cu o varietate inutilă și costisitoare de mâncăruri, neglijezi să hrănești pe cei flămânzi. Ce scrie în raportul vostru, al celor ce vă pretindeți creștini? Vă rog fierbinte, nu irosiți pe îngăduințe nesăbuite și dăunătoare ceea ce Dumnezeu cere în vistieria Sa și acea parte care trebuie dată celor săraci. Să nu ne îmbrăcăm cu îmbrăcăminte costisitoare, ci, precum femeile evlavioase, să ne îmbrăcăm cu fapte bune. Să nu ajungă la cer împotriva voastră strigătul văduvei și al orfanului. Să nu se găsească pe veșmintele voastre sângele sufletelor. Să nu irosim timpul cel prețios al harului pentru a ne alimenta mândria inimii. Nu sunt săraci care trebuie vizitați? Nu există oameni deznădăjduiți și descurajați care să aibă nevoie de cuvintele voastre de mângâiere și de rugăciunile voastre?...
Surorile mele, nu vă mai jucați cu propriile voastre suflete și cu Dumnezeu. Mi-a fost arătat că principala cauză a decăderii voastre spirituale este dragostea pentru îmbrăcăminte. Aceasta vă duce la neglijarea unor responsabilități serioase, iar dacă în inima voastră se găsește vreo licărire a dragostei lui Dumnezeu, îndepărtați fără zăbavă această cauză a decăderii voastre, deoarece reprezintă un păcat asupra propriilor voastre suflete și împotriva lui Dumnezeu. Nu vă împietriți prin înșelăciunea păcatului.
Ca popor, noi suntem socotiți deosebiți. Poziția și credința noastră ne disting de orice altă denominațiune. Dacă în viață și în caracter noi nu suntem mai buni decât cei din lume, ei vor ridica degetul batjocurii către noi, spunând: „Aceștia sunt adventiștii de ziua a șaptea”. „Avem aici o mostră din poporul care ține ziua a șaptea în locul duminicii.” Pata rușinoasă care ar trebui să fie doar asupra acestei clase de oameni va fi așezată astfel asupra tuturor acelora care țin cu conștiinciozitate ziua a șaptea. O, ar fi cu mult mai bine dacă această clasă n-ar avea pretenția că este de partea adevărului! (Testimonies for the Church 4:628-647 (1875). Pentru studiu suplimentar: The Ministry of Healing, 287-294, Îmbrăcămintea.)