O lucrare la fel de importantă ca aceea din străinătate
Treziți-vă, treziți-vă, frații mei și surorile mele, și pătrundeți în câmpurile din America în care încă nu s-a lucrat. După ce ați dat ceva pentru câmpurile străine, să nu socotiți că v-ați făcut datoria. Este o lucrare de făcut în câmpurile străine, dar și în America este de făcut o lucrare tot atât de importantă. În orașele din America, sunt oameni de mai toate limbile. Aceștia au nevoie de lumina pe care a dat-o Dumnezeu bisericii Sale. Testimonies for the Church 8:36.
Deși planurile de avertizare a locuitorilor diferitelor națiuni din țările îndepărtate trebuie să fie aduse la îndeplinire, totuși trebuie să se facă mult și pentru străinii care au veni pe meleagurile țării noastre. Sufletele din China nu sunt mai prețioase decât sufletele care se află chiar la ușile noastre. Poporul lui Dumnezeu trebuie să lucreze cu credincioșie în țările îndepărtate, după cum providența Sa le deschide calea, și de asemenea trebuie să-și îndeplinească datoria față de străinii de diferite naționalități, care se află în orașele și satele din apropiere. The Review and Herald, 25 iulie, 1918.
În orașul New York, în Chicago și în alte mari centre populate, există foarte mulți veniți din străinătate -- nenumărați oameni de diferite naționalități -- și practic toți sunt neavertizați. Printre adventiștii de ziua a șaptea se manifestă un mare zel -- și nu spun că este prea mult -- pentru a lucra în țările străine, dar lui Dumnezeu I-ar plăcea, dacă același zel s-ar manifesta și pentru lucrarea în orașele din apropiere. Cei din poporul Său trebuie să acționeze cu înțelepciune. Ei trebuie să înceapă această lucrare cu seriozitate. Oamenii consacrați și talentați să fie trimiși în aceste orașe și să înceapă să lucreze. În aceste eforturi de a-i avertiza pe oameni, să fie asociate multe categorii de lucrători. The Review and Herald, 25 iulie, 1918.
Ocazia trimisă de Dumnezeu
În țara noastră [America] există mii de oameni din orice neam, limbă și popor, care sunt neștiutori, superstițioși și nu au nici o cunoaștere a Bibliei, sau a învățăturilor ei sfinte. Mâna lui Dumnezeu a condus venirea lor în America, pentru ca ei să poată fi aduși sub influența iluminatoare a adevărului descoperit în Cuvântul Său și să devină părtași ai credinței Sale mântuitoare. Idem, 1 martie, 1887.
În providența Sa, Dumnezeu a adus oameni chiar la ușile noastre și i-a pus pur și simplu în mâinile noastre, că să poată învăța adevărul și să fie calificați pentru a face o lucrare pe care noi nu o putem face spre a le vesti lumina oamenilor care vorbesc altă limbă. Idem, 25 iulie, 1918.
Mulți dintre acești străini sunt aici prin providența lui Dumnezeu, ca să poată avea ocazia de a auzi adevărul pentru timpul acesta și să beneficieze de o educație care îi va pregăti să se întoarcă în țările lor ca niște purtători ai luminii prețioase care strălucește direct de la tronul lui Dumnezeu. Pacific Union Recorder, 21 aprilie, 1910.
Dacă pentru străinii aflați în orașele țării noastre s-ar fi făcut un efort credincios, cauza lui Dumnezeu din regiunile îndepărtate ar fi beneficiat de mari avantaje. Printre acești bărbați și femei sunt unii care, după ce primesc adevărul, pot fi pregătiți imediat spre a lucra pentru oamenii din propria țară și din alte țări. Mulți s-ar putea întoarce în locurile de unde au venit, cu speranța de a-i câștiga pentru adevăr pe prietenii lor. Ei pot să-și caute rudele și vecinii și le pot prezenta solia îngerului al treilea. The Review and Herald, 25 iulie, 1918.
Neglijența nepăsătoare
În poporul nostru au existat o neglijență și o necredință ucigătoare, care ne-au împiedicat să facem lucrarea pe care Dumnezeu ne-a încredințat-o pentru a face ca lumina noastră să strălucească mai departe în mijlocul altor națiuni. Schițe din viața mea, 213.
Mi-a fost arătat că, în calitate de popor al lui Dumnezeu, noi nu am fost conștienți cu privire la datoria noastră de a duce lumina în țări străine. Idem, 212.
Noi nu ținem pasul cu ocaziile providențiale pe care ni le oferă Dumnezeu. Isus și îngerii sunt la lucru. Această lucrare înaintează, în timp ce noi stăm pe loc și suntem lăsați în urmă. Dacă dorim să ținem pasul cu ocaziile providenței lui Dumnezeu, trebuie să fim receptivi și să discernem fiecare deschidere și să folosim la maximum orice avantaj aflat la îndemâna noastră pentru a face ca lumina să se extindă și să se răspândească în alte națiuni. Idem, 212, 213.
Întăriți mâinile lucrătorilor
Dumnezeu ar fi mulțumit, dacă ar vedea că poporul Său realizează cu mult mai mult decât a făcut-o în trecut, în ce privește lucrarea de a le prezenta străinilor din America adevărul pentru timpul acesta. Să întărim mâinile fratelui Olsen1 și ale asociaților săi în activitate. Să nu-i lăsăm să lupte singuri, printr-o alocație săracă pentru îndeplinirea marii lor lucrări. The Review and Herald, 25 iulie, 1918.
De asemenea, Fratele Olsen ne-a vorbit despre începuturile lucrării printre italieni, sârbi, români, ruși și multe alte naționalități. Ne bucurăm împreună cu el pentru tot ce s-a făcut, și totuși inima noastră a fost întristată când am aflat că mult din ce s-ar fi putut face a rămas nefăcut din cauza lipsei de fonduri. Sperăm că această colectă specială în toate bisericile noastre din America îi va face în stare pe frații care răspund de acest departament să îndeplinească o lucrare mai serioasă în marile orașe din țară. Ca urmare, mulți pot fi câștigați spre a intra în rândurile noastre și dintre ei pot fi formați lucrători care să le vestească solia celor de aceeași naționalitate din țara noastră și din alte națiuni ale pământului. Ibidem.