O lucrare de primă importanță
Căminul este prima școală a copilului, și aici ar trebui pusă temelia pentru o viață de slujire. Divina vindecare, 400 Cea dintâi mare ocupație a vieții tale este să fii misionară în cămin. Testimonies for the Church 4:138.
Refacerea și înălțarea oamenilor încep în cămin. Lucrarea părinților este temelia tuturor celorlalte Bunăstarea societății, succesul bisericii, prosperitatea națiunii depind de influențele căminului. Divina vindecare, 349.
Cu cât spiritul de slujire adevărată este dat pe față mai mult în cămin, cu atât se va dezvolta mai mult în viețile copiilor. Ei vor învăța să găsească plăcere în slujirea și jertfirea pentru binele altora. Idem, 401.
Părinții să nu uite marele câmp misionar, care stă în fața lor în cămin. Pentru copiii încredințați, fiecare mamă are o sarcină sfântă de la Dumnezeu. „Ia acest fiu, această fiică”, zice Dumnezeu, „și crește-l pentru Mine. Dă-i un caracter lucrat după chipul unui palat, ca să strălucească pururea în curțile Domnului”. Lumina și slava care luminează de la tronul lui Dumnezeu odihnește asupra mamei credincioase când se străduiește să-și educe copiii spre a rezista la influența răului. Testimonies for the Church 9:37.
Lucrarea noastră pentru Hristos trebuie să înceapă în familie, în cămin Nu există un câmp misionar mai important ca acesta. Prin cuvânt și pildă, părinții trebuie să-i învețe pe copiii lor să lucreze pentru cei neconvertiți. Copiii ar trebui să fie învățați să simpatizeze cu bătrânii și suferinzii și să caute să ușureze suferințele celor săraci și amărâți. Ei trebuie să fie învățați să fie sârguincioși în lucrarea misionară și, din anii cei mai timpurii, să fie învățați să practice tăgăduirea de sine și sacrificiul pentru binele altora și pentru înaintarea lucrării lui Dumnezeu, pentru ca să poată fi împreună-lucrători cu Dumnezeu. Dar, dacă vor ajunge să învețe vreodată să facă o adevărată lucrare misionară pentru alții, atunci ei trebuie să învețe ca mai întâi să lucreze pentru cei din familie, care au un drept natural la serviciile lor din iubire. Testimonies for the Church 6:429.
Căminele noastre trebuie să fie puse în ordine și să fie făcute eforturi stăruitoare pentru ca fiecare membru al familiei să fie interesat de acțiunile misionare. Să câștigăm simpatia copiilor noștri față de lucrarea zeloasă pentru cei nemântuiți, așa încât ei să facă tot ce pot mai bine în permanență și în orice loc pentru a-L reprezenta pe Domnul Hristos. The Review and Herald, 4 iulie, 1893.
Raportul îngerului
Dacă bărbații căsătoriți intră în lucrare, lăsându-și soțiile acasă să aibă grijă de copii, acestea au de făcut o lucrare tot atât de importantă ca și soții lor. Deși unul este în câmpul misionar, iar celălalt este misionar în cămin, grijile, necazurile și poverile mamei le întrec în mod frecvent pe acelea ale tatălui. Lucrarea ei este o lucrare solemnă și importantă, aceea de a modela mintea și de a forma caracterele copiilor săi, de a-i instrui să fie de folos aici și de a-i pregăti pentru viitor, pentru viața veșnică. Soțul din câmpul misionar poate primi onoare de la oameni, în vreme ce munca cea grea și obositoare din cămin să nu primească nici o recunoaștere omenească. Dar, dacă soția lucrează în interesul cel mai bun al familiei sale, căutând să modeleze caracterele copiilor după Modelul divin, îngerul raportor scrie numele ei ca al unuia dintre cei mai mari misionari ai lumii. Dumnezeu nu vede lucrurile așa cum le vede, în viziunea lui, un om muritor. Testimonies for the Church 5:594.
Copiii să ia parte la răspunderile spirituale și fizice
Toți pot face câte ceva. Încercând să se scuze, unii zic: „Obligațiile mele familiale, copiii mei cer banii și timpul meu”. Părinților, copiii voștri ar trebui să fie ajutoarele voastre, sporind puterile și capacitatea voastră de a lucra pentru Domnul. Copiii sunt membri mai tineri ai familiei Domnului. Ei ar trebui să fie conduși să se consacre lui Dumnezeu, ai Căruia sunt prin creație și prin mântuire.
Ei ar trebui să fie învățați că toate puterile lor -- corporale, mintale și sufletești -- sunt ale Lui. Ei ar trebui să fie formați pentru a da ajutor în diferite ramuri de slujire neegoistă. Nu lăsați ca acești copii să vă fie o piedică. Împreună cu voi, copiii ar trebui să poarte atât poverile spirituale, cât și pe cele fizice. Ajutându-i pe alții, ei își sporesc propria fericire și capacitatea de a fi folositori. Idem, 7:63.
Influența vastă a căminului
Un cămin creștin bine ordonat este un puternic argument în favoarea adevărului religiei creștine -- un argument pe care cel necredincios nu-l poate tăgădui. Toți pot vedea că este la lucru o influență în familie, care se manifestă asupra copiilor, și că Dumnezeul lui Avraam este cu ei. Dacă familiile celor ce mărturisesc a fi creștini ar avea un adevărat caracter creștin, atunci ar exercita o puternică influență pentru veșnicie. Ei vor fi într-adevăr „lumina lumii”. Patriarhi și profeți, 144.
Misiunea căminului se întinde mai departe de membrii lui. Căminul creștin trebuie să constituie o pildă, care să ilustreze perfecțiunea strălucită a adevăratelor principii ale vieții. O asemenea ilustrație va fi o putere pentru bine în lume. Influența unui adevărat cămin asupra inimilor și vieților omenești este mai puternică decât orice predică. Când tinerii pleacă dintr-un astfel de cămin, lecțiile pe care le-au învățat le sunt împărtășite și altora. Principii de viață cu mult mai nobile sunt introduse și în alte familii, iar în comunitate lucrează o influență înălțătoare. Divina vindecare, 352.
Cea mai mare dovadă a puterii creștinismului care poate fi prezentată lumii este o familie bine ordonată și bine instruită. Aceasta va recomanda adevărul cum nimic altceva nu o poate face, pentru că este o mărturie vie despre puterea lui practică asupra inimii. Testimonies for the Church 4:304.
Dumnezeu intenționează ca familiile de pe pământ să fie un simbol al familiei din cer. Familiile creștine, alcătuite și conduse în armonie cu planul lui Dumnezeu, sunt uneltele cele mai cu succes pentru formarea caracterului creștin și pentru înaintarea lucrării Sale. Idem, 6:430.
Sfera noastră de influență poate părea restrânsă, priceperea, mică, ocaziile, puține, realizările, limitate, dar, cu toate acestea, printr-o folosire credincioasă a ocaziilor oferite de propriile cămine, ne sunt asigurate posibilități minunate. Dacă vrem să ne deschidem inimile și căminele înaintea principiilor de viață divine, vom deveni niște mijloace prin care să se reverse puterea unor curenți dătători de viață. Din căminele noastre se vor revărsa râuri de vindecare, aducând viața, frumusețea și rodirea acolo unde acum nu este decât pustietate și dezolare. Divina vindecare, 355.
Alegerea stindardului familiei
L-am văzut pe Satana implantându-și steagul în familiile celor care mărturisesc a fi cei aleși de Dumnezeu, dar cei care umblă în lumină trebuie să fie în stare să vadă deosebirea dintre steagul negru al vrăjmașului și stindardul însângerat al lui Hristos. Testimonies for the Church 4:200.
Importanța altarului familial
Voi, care mărturisiți că Îl iubiți pe Dumnezeu, luați-L pe Isus cu voi oriunde mergeți și, asemenea patriarhilor din vechime, ridicați-I un altar Domnului oriunde vă ridicați cortul. Este necesară o reformă în această privință, o reformă profundă și cuprinzătoare. Idem, 5:320, 321.
Satana face orice efort pentru a-i duce pe oameni departe de Dumnezeu; și el are succes în planurile sale atunci când viața religioasă este înecată în grijile afacerilor, când poate să le absoarbă mințile în afaceri, încât să nu-și mai poată găsi timp să studieze din Biblie, să se roage în taină și să aducă totdeauna daruri de mulțumire și laudă arzând pe altarul de jertfă, dimineața și seara. Testimonies for the Church 5:426.
Altarul familial să fie făcut plăcut și interesant. Idem, 5:335.
Ei [copiii] trebuie să fie învățați să respecte ora de rugăciune; trebuie să li se ceară să se scoale în fiecare dimineață, astfel încât să fie prezenți la rugăciunea de dimineață a familiei. Idem, 5:424.
Copiii au nevoie ca religia să le fie prezentată în așa fel încât să fie atrăgătoare pentru ei, și nu ceva respingător. Ora de închinare a familiei să fie cea mai fericită oră a zilei. Pasajele din Scriptură să fie bine alese și simple, copiii să cânte împreună, rugăciunile să fie scurte și la subiect. The Southern Watchman, 13 iunie, 1905.
La masa și altarul familiei, oaspeții sunt bineveniți. Timpul luat pentru rugăciune face impresie asupra celor găzduiți și chiar și o singură vizită poate să însemne salvarea unui suflet de la moarte. Domnul ține socoteală de lucrarea aceasta, zicând: „Eu voi răsplăti”. Testimonies for the Church 6:347.
Copiii trebuie învățați să respecte și să trateze cu reverență ceasul rugăciunii. Înainte de a pleca de acasă la lucru, întreaga familie trebuie adunată împreună, iar tatăl sau mama, în absența tatălui, trebuie să se roage cu stăruință ca Dumnezeu să fie cu ei pe parcursul zilei. Veniți în umilință, cu o inimă plină de duioșie și cu acea conștiență a pericolelor și ispitelor care sunt în fața voastră și a copiilor voștri; prin credință legați-i de altar, implorând grija Domnului pentru ei. Îngerii păzitori îi vor ocroti pe copiii care sunt astfel consacrați lui Dumnezeu. Este datoria părinților creștini ca, dimineața și seara, prin rugăciune arzătoare și credință neclintită, să ridice un gard în jurul copiilor lor. Ei trebuie să-i educe cu răbdare, să-i învețe cu bunătate și în mod neobosit cum să trăiască pentru a-I fi pe plac lui Dumnezeu. Testimonies for the Church 1:397, 398.
Avraam, „prietenul lui Dumnezeu”, ne dă un valoros exemplu. Viața lui a fost o viață de rugăciune. Oriunde își ridica el cortul, ridica alături și altarul său, strângându-i pe toți cei din tabăra sa la jertfele de dimineață și seară. Când își muta cortul, altarul rămânea acolo. În anii următori, unii dintre canaaniții nomazi au primit învățături de la Avraam; și, ori de câte ori unul dintre aceștia ajungea la altarul acela, știa cine fusese acolo înaintea lui; când își așeza cortul, el repara altarul și se închina acolo viului Dumnezeu. Patriarhi și profeți, 128.