Sfaturi privind administrarea creştină a vieţii

Capitolul 49

Dezonorarea lucrării lui Dumnezeu

[AUDIO]

Religia pe care o mărturisiți vă obligă, în aceeași măsură, să vă folosiți timpul din cele șase zile de lucru, precum vă cere să veniți la biserică în Sabat. Voi nu lucrați cu conștiinciozitate. Lăsați să treacă orele, zilele și chiar săptămânile, fără să faceți nimic. Cea mai bună predică pe care ați putea să o prezentați lumii este aceea de a arăta că v-ați schimbat viața în mod categoric și că aveți grijă de familia voastră. Apostolul ne spune: „Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, și mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credință și este mai rău decât un necredincios.”

Voi aduceți dezonoare asupra lucrării atunci când vă stabiliți, pentru o perioadă, într-o zonă în care vă permiteți să fiți leneși, pentru ca apoi să fiți nevoiți să vă îndatorați ca să vă întrețineți familia. Aceste datorii nu reprezintă prioritatea voastră și, în loc să le achitați, vă mutați în altă parte. Aceasta înseamnă să îți înșeli aproapele. Lumea așteaptă pe bună dreptate ca oamenii care se consideră creștini să fie de o corectitudine strictă. Din pricina indiferenței unei singure persoane față de datoriile ce trebuie să le înapoieze, toți membrii noștri riscă să fie considerați nedemni de încredere.

„Tot ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel.” Acest îndemn se referă atât la cei care lucrează cu mâinile lor, cât și la cei care au de adus daruri. Dumnezeu v-a dat putere și cunoștință, dar voi nu le-ați folosit. Aveți suficientă putere ca să vă întrețineți familia. Dacă e nevoie, treziți-vă dimineața, când stelele încă se mai văd. Faceți planuri pentru o anumită activitate și apoi împliniți-le. Faceți tot ce ați promis, în afara situației în care trebuie să stați în pat din cauza bolii. Mai bine să vă lipsiți de hrană și de somn decât să vă faceți vinovați de neonorarea datoriilor față de alții. -- Testimonies for the Church 5:179, 180.

Ce ne cere porunca a opta

Porunca a opta condamnă răpirea de persoane și comerțul cu sclavi și interzice războaiele de cucerire. Condamnă furtul și jaful și cere corectitudine strictă în cele mai mici detalii ale activităților vieții. Interzice câștigul obținut pe căi necinstite și pretinde achitarea datoriilor sau a salariilor. De asemenea, declară că fiecare încercare de a profita de neștiința, slăbiciunea sau nenorocirea unei persoane este consemnată în cărțile cerești ca fiind o înșelăciune. -- Patriarchs and Prophets, 309.

Una dintre cursele în care Satana prinde sufletele

Cu toții trebuie să facem economii. Niciunul dintre cei ce lucrează nu ar trebui să intre în datorii. [...] Când cineva își face datorit în mod voit, se prinde în una dintre cursele pe care Satana le întinde oamenilor. -- Christian Education, 67

Rezultatul este slăbirea credinței și descurajarea

Dragă frate, Regret situația în care te afli, fiind presat de o datorie. Cunosc destule persoane care, la fel ca și tine, sunt tulburate și descurajate din cauza situației lor financiare. [...]

Domnul nu Se bucură că suferi. El vrea să reverse asupra ta mângâierile Duhului Său cel Sfânt, ca să fii eliberat și să rămâi în lumina și în dragostea Lui. El vrea să înveți anumite lecții și și-ar dori să le înveți repede. Nu trebuie să îngădui să ajungi în dificultăți financiare. Din cauza faptului că ai făcut datorii, credința îți slăbește și ai tendința de a te descuraja. Până și simplul gând că ai datorii te face aproape să îți pierzi judecata. Trebuie să îți reduci cheltuielile și să te străduiești să îndrepți acest defect de caracter. Poți și trebuie să depui eforturi hotărâte pentru a-ți controla înclinația de a cheltui mai mult decât îți permite venitul. -- Scrisoarea 48, 1888

Un obicei demoralizant

Oricât de răspândită ar fi practica de a împrumuta bani pentru a acoperi o anumită nevoie urgentă, fără să se încerce amânarea intrării în datorii, acesta este un obicei care slăbește moralul. Domnul și-ar dori ca toți cei care cred adevărul să renunțe la acest obicei de amăgire de sine. Ar fi mai bine să îndure lipsuri decât să comită un act de necinste. Niciunul dintre cei care recurg la minciună sau ia fapte necinstite în folosirea bunurilor Domnului nu poate fi nevinovat înaintea Lui. Toți aceștia îl tăgăduiesc pe Hristos prin fapte, deși pretind că ascultă și propovăduiesc poruncile lui Dumnezeu. Ei nu susțin principiile Legii lui Dumnezeu. Dacă nu-și schimbă caracterul în conformitate cu influența sfințitoare a adevărului, cei care înțeleg adevărul vor fi o mireasmă de moarte spre moarte. Ei vor reprezenta adevărul în mod greșit, îl vor înjosi și îl vor dezonora pe Hristos, care este adevărul. -- Manuscript 168, 1898.