Cercetează scripturile
Nici un bărbat, femeie, sau tânăr nu poate atinge perfecțiunea creștină și în același timp să neglijeze studiul Cuvântului lui Dumnezeu. Cercetându-L cu atenție și cu grijă, vom putea asculta de porunca Lui. „Cercetați Scripturile pentru că socotiți că în ele veți avea viața veșnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine”. Studiul acesta dă posibilitatea elevului să observe de aproape pe Modelul Divin și astfel să fie în stare să-L mărturisească. Mereu trebuie să cercetăm modelul cu atenție ca să putem a-l imita. Pe măsură ce cunoaștem istoria Mântuitorului, începem să ne vedem propriile defecte de caracter. Neasemănarea cu Hristos este atât de mare încât ajungi la concluzia că nu-L poți urma pe Hristos dacă nu faci unele schimbări majore în viața individuală. În timp ce studiezi cu dorința de a fi ca Marele Exemplu, începi să prinzi felul de a privi și spiritul Maestrului îndrăgit. Privind, devii alt om: „Privind țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre....”
Cuvântul lui Dumnezeu vorbit direct inimii, are putere însuflețitoare și cei care încearcă să neglijeze și apoi să se scuze pentru lipsa de familiarizare cu Biblia, va ajunge să neglijeze și alte cerințe ale lui Dumnezeu, ca urmare caracterul se va deforma, iar cuvintele și faptele vor ajunge o rușine pentru adevăr. Apostolul ne spune: „Cercetați Scripturile, căci este scrisă prin inspirație Divină și de folos să învețe, să mustre, să dea înțelepciune și neprihănire, ca orice ora al lui Dumnezeu să fie făcut sfânt și destoinic pentru orice lucrare bună” Un profet al lui Dumnezeu, spunea: „În timp ce meditam, focul s-a aprins” Dacă creștinii ar cerceta cu sinceritate Scriptura, mult mai multe inimi ar arde din cauza adevărului viu din ele. Speranțele ar fi aprinse de prețioase promisiuni presărate ca perle peste tot în Scriptură.
Contemplând istoria patriarhilor, a profeților, a oamenilor care L-au iubit și au mers cu El, se va aprinde în inimi același spirit care i-a animat pe acei oameni. în timp ce mintea se ocupă cu virtuțile și evlavia sfinților din vechime, în inima lor va apare o dragoste și evlavie sfântă care i-ar putea ajuta să ajungă asemenea acelor bărbați din vechime.
Nu neglija lecțiunea pentru școala de Sabat
Elevul școlii de Sabat ar trebui să fie tot așa de preocupat în a deveni inteligent în cunoașterea Scripturilor ca și în a excela în studiul diferitelor științe. Dacă se neglijează studiul în câte o zi, atunci ar trebui recuperat în cursul celorlalte zile. Porunca Salvatorului să fie privită cu sfințenie de fiecare om ce poartă numele Său.
Instructorii școlii de Sabat au primit un câmp misionar -- să învețe Scripturile, dar nu doar papagalicește adică să repete un șir de cuvinte fără ca ei să se fi străduit mai întâi să le înțeleagă. „Ei sunt cei care mărturisesc despre Mine”. Mântuitorul, Cel în care ne-am pus speranța pentru viața veșnică.
Dacă instructorii nu au duhul adevărului și nu sunt nici interesați de cunoașterea lucrurilor descoperite, cum ar putea ei atunci să prezinte adevărul într-o lumină atrăgătoare celor care sunt dați în grija lor?
Rugăciunea lui Hristos pentru discipolii Săi era: „Sfințește-i prin adevărul Tău, Cuvântul Tău este adevărul”. Dacă noi suntem sfințiți prin cunoașterea adevărului găsit în Cuvântul lui Dumnezeu, atunci trebuie să avem o cunoaștere inteligentă a voinței Sale descoperite în El. Trebuie să cercetăm Biblia nu doar trecând repede printr-un capitol și apoi memorându-l, fără a depune nici un efort ca să-l înțelegem, ci să săpăm adânc după nestematele adevărului care vor îmbogăți mintea și vor fortifica sufletul împotriva șiretlicurilor ispitelor arhiamăgitorului.
Scuze superficiale pentru neglijență
Părinții aduc scuze superficiale pentru faptul că nu fac lecțiunea cu copii. Ca urmare nu pot deveni familiari cu Scriptura. Atât tații cât și mamele caută să se scuze pentru nedisciplinarea minților lor. Ei nu caută mai întâi împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, ci pun ceea ce este temporar deasupra celor spirituale și veșnice. Neglijarea lui Dumnezeu și a Bibliei este exemplul dat copiilor lor, care la rândul lor, se vor supune standardelor lumești și nu după cele înalte, puse de Hristos.
Unii tați își rezervă ore întregi pentru amuzarea lor personală sau în conversații asupra lucrurilor lumești, lăsându-L pe Dumnezeu la ușa inimii și a minții lor. Ar fi mult mai rentabil să fie ucenici credincioși ai lui Hristos, angajați în cercetarea Scripturii, care să-i facă pe deplin buni pentru orice lucrare bună și capabili să dea explicații inteligente ale Cuvântului lui Dumnezeu, care să conducă pașii spre viața veșnică.
Mamele sunt greu de plâns că nu au timp să învețe pe copiii lor, că nu au timp să se instruiască pe ele, în ceea ce privește Scriptura. Căci, aceleași mame găsesc timp pentru înfrumusețări exterioare și cu tot felul de pliuri, volănașe și broderii. Pe rochiile lor și pe îmbrăcămintea copiilor sunt tot felul de ornamente. Înfrumusețarea interioară, a minții și cultura sufletului sunt neglijate ca și când ar fi de mai mică valoare. Mințile oamenilor pier de foame din cauză că se urmează moda și obiceiul.
Întreaga familie să se unească să studieze Biblia
Tați și mame, vă implor să vă luați în serios datoriile voastre de mult uitate. Cercetați Scriptura întâi pentru voi, apoi ajutați-vă copiii să studieze Cuvântul Sacru. Faceți o lucrare conștiincioasă pentru că ați neglijat-o mult până acum. Nu trimiteți copiii să studieze singuri Biblia, ci citiți-o împreună cu ei. învățați-i ceea ce știți folosind cuvinte simple; fiți voi înșivă elevi sârguincioși în școala lui Hristos! Fiți hotărâți să nu neglijați această lucrare. Mame, ceea ce îmbrăcați voi și copii voștri să fie haine modeste, curate și îngrijite, dar nu împodobite. Când veți învăța să faceți așa, să vă îmbrăcați cu conștiinciozitate în simplitate, atunci nu veți putea fi nepricepute în ceea ce privește Scriptura. Urmați porunca lui Hristos, „Cercetați Scripturile” ... și veți crește în putere spirituală fiind în stare să învățați pe copii astfel că ci nu vor mai veni Ia școala de Sabat cu lecțiunea neînvățată.
Mulți tineri spun:„Nu am timp să studiez lecțiunea”. Dar ce fac ei? Mulți se înghesuie la orice oră,să câștige ceva bani în plus. Dacă acel timp devotat orelor de muncă suplimentară ar fi fost utilizat pentru a studia Biblia, iar ceea ce au învățat să fie apoi pus în practică, atunci ei ar fi economisit mai mult decât cui câștigat muncind mai mult. S-ar putea economisi mai mult decât se cheltuie pe împodobiri și s-ar păstra astfel vigoarea minții care să înțeleagă tainele evlaviei „Temerea de Dumnezeu este începutul înțelepciunii”. În timp ce tinerii se declară creștini, îndeplinesc poftele inimii firești, urmând propriile înclinații; timpul de probă acordat de Dumnezeu, oferit spre a se familiariza cu adevărurile prețioase ale Bibliei, este devotat citirii de povești fictive.
Acest obicei odată format, este greu de biruit, dar se poate și trebuie biruit de toți cei care sunt candidați pentru societatea cerească. Mintea lăsată să fie absorbită de citirea de povești este ruinată. Imaginația devine bolnavă, mintea este stăpânită de sentimentalism și ia naștere o neliniște nedefinită, o ciudată poftă după hrană mintală nesănătoasă, care în mod constant, dezechilibrează mintea. În azilurile de alienați mintal, poți întâlni mii de oameni a căror minte s-a dezechilibrat datorită citirii de nuvele care au dus la clădirea de castele în aer și la sentimentalism bolnav. Biblia este Cartea Cărților. Ea dă viață și sănătate. Este un calmant al nervilor oferind stabilitate minții și principii ferme.
Săpând pentru adevăruri prețioase ascunse
Studentul școlii de Sabat ar trebui să fie elev, în modul cel mai serios; ar trebui să sape, să cerceteze cu cea mai mare grijă după adevărurile prețioase conținute în lecțiunile săptămânale. Aceste ocazii și privilegii deosebite, n-ar trebui neglijate. Pe aceste căi Dumnezeu vrea să pregătească pe cei ce declară că sunt urmașii Săi cu dovezi din Cuvântul său. Când și unde se pot obține acestea, mai bine decât în școala de Sabat? Părinții să nu trateze cu nici un chip, acest lucru cu indiferență. (The Review and Herald, 28 noiembrie, 1878.)
Compară verset cu verset
„Cercetați Scripturile” -- a fost porunca Maestrului. Mulți au pierdut mult pentru că au neglijat această datorie. Când noi cercetăm Scripturile, îngerii vin alături de noi și reflectă raze de lumină strălucitoare pe paginile sacre. Biblia apelează la om ca fiind cel ce are puterea de alegere între bine și rău. Ea îi vorbește prin avertizări, prin mustrări, prin încurajări și prin rugăminți stăruitoare. Mintea trebuie obișnuită cu adevărurile solemne ale Cuvântului Său, ori dacă nu se va forma, va rămâne slabă. Noi, avem adevărul adus gata în materialul deja scris, dar nu este suficient să te bazezi pe gândirea altor oameni. Noi trebuie să cercetăm lucrurile pentru noi înșine și să învățăm motivația credinței noastre, comparând verset cu verset. Ia Biblia și pe genunchi, roagă pe Dumnezeu să-ți lumineze mintea. Dacă am studia Biblia zilnic, cu conștiinciozitate și rugăciune, am putea în fiecare zi, să vedem noi adevăruri, într-o lumină nouă, clară și plină de forță.
Scrisă pentru oameni obișnuiți
Fiecare copil al lui Dumnezeu ar trebui să fie luminat cu privire la cele scrise în Scriptură și capabil urmărind împlinirea profețiilor, să arate unde ne aflăm în desfășurarea istoriei lumii. Biblia a fost scrisă atât pentru oameni simpli cât și pentru oameni învățați, pe măsura înțelegerii tuturor. Marile adevăruri care subliniază datoria omului față de semenii lui și față de Creatorul său sunt clar arătate, iar cei care chiar vor să cunoască adevărul, nu pot fi duși în eroare. Calea nu este lăsată în ceață, ca și când ne-am afla la o răscruce de patru drumuri, neștiind pe care să apucăm. Adevărul este ghidul nostru, este ca stâlpul de lumină ziua și cel de foc noaptea.
Multele păreri contradictorii cu privire la ceea ce spune Biblia, nu apar datorită unor neclarități ale Cărții, ci din cauza orbirii și prejudecăților pe care le are cititorul. Oamenii ignoră declarațiile clare ale Biblici și ascultă de motivația lor pervertită. Mândrindu-se cu realizările lor intelectuale, abandonează simplitatea adevărului și astfel trec pe lângă fântâna cu apă vie ca să bea din izvoarele otrăvite ale erorii. (The Review and Herald, 27 ianuarie, 1885.)
Înlocuind Biblia cu ficțiunea
Atât cei în vârstă cât și cei tineri neglijează Biblia. Ei nu fac din studiul ei regula vieții lor. Mulți dintre ei găsesc timp să citească alte cărți, dar cea care arată calea spre viața eternă, nu e studiată zilnic. Povești idilice sunt citite cu atenție, pe când Biblia este neglijată. Această carte este ghidul nostru spre o viață mai înaltă și mai sfântă. Dacă tinerii ar găsi această carte ca fiind cea mai interesantă carte ce au citit-o vreodată, atunci nu și-ar mai perverti imaginația cu povești fictive. (Counsels to Parents, Teachers and Students, 139.)
Este important să avem un spirit cercetător
„Tu să rămâi în lucrurile, pe care le-ai învățat și de care ești deplin încredințat, căci ști de la cine le-ai învățat. Din pruncie cunoști Sfintele Scripturi, care pot să-ți dea înțelepciunea care duce la mântuire, prin credința în Isus Hristos. Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună”.
Mai este mult adevăr prețios de descoperit oamenilor, în acest timp de pericol și întunecime, dar lumina adevărului este împiedicată de Satana, ca să strălucească în inimile oamenilor. Dacă am avea lumina descoperită până acum, am da pe față dorința pentru cercetarea atentă a Cuvântului Său. Adevăruri prețioase care au fost ascunse multă vreme, se vor descoperi într-o lumină care va pune în evidență valoarea lor sfântă. Dumnezeu va proslăvi Cuvântul Său, și-l va face să apară într-o lumină pe care noi n-am văzut-o până acum. Pentru aceasta, cei care declară că iubesc adevărul, trebuie să folosească la maxim puterile lor ca să înțeleagă lucrurile adânci, ca Dumnezeu sa fie proslăvit și poporul Său binecuvântat și luminat. Cu inima umilă,supusă de harul lui Dumnezeu, să venim la studiul Scripturii, gata să acceptăm fiecare rază de lumină divină și să umblăm în calea sfințeniei.
Cu atitudinea unui învățăcel
În cercetarea Scripturilor nu trebuie să cauți să interpretezi declarațiile ei astfel încât să se potrivească ideilor tale, ci să vi ca unul care ar vrea să învețe și să înțeleagă principiile fundamentale ale credinței lui Hristos. Vino înaintea lui Dumnezeu cu un viu interes, cu rugăciune fierbinte, ca să cunoști ce este adevărul, manifestând același spirit cu și Natanael care L-a rugat stăruitor pe Domnul să-l ajute să cunoască și el adevărul. Pentru fiecare căutător sincer va fi trimisă lumină ca și pentru Natanael. Isus îl văzuse îngenunchiat în rugăciune sub smochin și în timp ce se ruga pentru lumină, a venit un mesager să-I cheme și să-l conducă la Sursa Luminii.
„Filip a găsit pe Natanael și i-a zis: «Noi ani găsit pe Cel despre care au scris Moise și prorocii, pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif.» Natanael a zis: «Poate ieși ceva bun din Nazaret?» În inima lui au apărut prejudecățile, dar Filip n-a încercat să le combată. El i-a răspuns: «Vino să vezi». Isus l-a văzut pe Natanael venind și a zis: «Iată cu adevărat un Israelit, în care nu este viclenie». Natanael L-a întrebat: «De unde mă cunoști?» Isus i-a răspuns: «Te-am văzut mai înainte să te cheme Filip, sub smochin». Natanel a zis: «Tu ești Fiul lui Dumnezeu. Tu ești împăratul lui Israel»”.
Ce ușor s-a convins Natanael! Cu ce plăcere a privit Isus la credința lui sinceră și fără viclenie! Isus i-a zis: „Pentru că ți-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi tu? O să vezi lucruri mai mari. Adevărat, adevărat îți spun că de acum încolo, veți vedea cerul deschis deasupra Fiului Omului”. Dumnezeu nu a onorat niciodată necredința și îndoiala. Când El vorbește, primește Cuvântul Său și pune-l în practică! Dacă inima este într-o legătură viu cu Dumnezeu, va recunoaște glasul care vine de sus.
Să se evite controversa
În timp ce este nevoie de o cercetare amănunțită a Cuvântului, ca adevărul să fie descoperit și adus la lumină, să ne ferim totuși ca spiritul controversei să controleze discuțiile noastre de la școala de Sabat.
Când se discută despre lucruri asupra cărora există păreri diferite, să se dea pe față harul lui Dumnezeu, de către toți cei care caută să înțeleagă Cuvântul iui Dumnezeu. Fiecare să fie liber să investigheze, ca să știe pentru el, ce este adevărul. Printre elevii școlii de Sabat să existe un spirit cercetător, iar cei mai în vârstă care pot înțelege dovezile, să fie încurajați să caute pentru noi raze de lumină și să aprecieze (să fie mulțumitori) pentru ceea ce Dumnezeu a descoperit deja. Lumina trimisă de Dumnezeu poporului Său nu va ajunge niciodată la el, dacă oamenii nu caută cu atenție în Cuvântul Său.
Lumea este plină de erori care rătăcesc pe oameni, de aceea este important că atât elevii cât și instructorii să știe ce este adevărul. Este nevoie să respectăm Cuvântul Său, să-I recunoaștem glasul Său în scrierile vii, ca să putem practica preceptele găsite și să trăim prin fiecare cuvânt care vine din gura lui Dumnezeu. Cei care fac voia lui Dumnezeu, vor ști dacă învățătura este de la Dumnezeu, pentru că nici o înșelăciune nu va umbri mintea lor. Dumnezeu cheamă pe fiecare, tineri sau bătrâni,să cerceteze Scripturile cu să descopere adevărurile prețioase. Pastori și laici, profesori și învățați, toți sunt chemați la studiu.
Lumina va străluci din Cuvântul lui Dumnezeu. Să nu lăsați pe nimeni să creadă că poate hotărî ce să spună înaintea poporului, căci astfel este stins Duhul lui Dumnezeu. Oricare ar fi poziția pe care o ocupă, nimeni nu arc dreptul să stingă lumina dată poporului. Când se transmite un mesaj, în numele Domnului, nimeni nu se poate sustrage de la datoria investigării celor spuse. Nimeni nu-și poate permite să stea nepăsător și să zică: „Eu știu care este adevărul. Sunt mulțumit cu poziția mea. Mi-am pus jaloanele și nu pot fi mutat de la poziția mea, orice s-ar întâmpla. Nu voi asculta acest mesaj, pentru că știu că nu-i adevărat”. Datorită unei astfel de atitudini, bisericile populare au fost lăsate în întunecime parțială și mesajul cerului n-a ajuns la ele.
Cultivând un spirit docil
Dumnezeu cheamă pe cei care au răspunderi în școala de Sabat, să lase la o parte orice egoism, încredere în sine și mândrie de opinie; dacă vine un mesaj pe care nu-l poți înțelege, străduiește-te să auzi motivația, compară verset cu verset, ca să vezi dacă este sau nu susținut de Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă tu crezi că poziția exprimată nu are fundație biblică, dacă poziția ta nu poate fi schimbată, atunci formulează-ți motivația astfel încât să te-așezi pe o temelie care nu poate fi zdruncinată de valul erorii. Nu este nici o virtute sau bărbăție, în a întreține un continuu război, în întuneric, închizând ochii ca să nu vezi, închizând urechile ca să nu auzi, și împietrindu-ți inima în ignoranță și necredință, ca nu cumva să-ți umilești eul și să-ți dai seama că ai primit lumină nouă în unele puncte ale credinței.
ținându-te departe de orice investigare a adevărului nu vei împlini, porunca Salvatorului, „Cercetați Scriptura”. Săpând după comori ascunse oare înseamnă să numești „gunoi” rezultatul muncii unui om și să nu faci nici o investigație, să vezi dacă colecția de gânduri pe care o condamni este sau nu una de giuvaeruri ale adevărului? Oare cei care au nevoie să învețe orice nu vor participa ei la orice întâlnire care oferă ocazia cercetării, numai din cauză că-și imaginează că vederile celui care va vorbi pot să nu fie în armonie cu ceea ce s-a înțeles, în genere, a fi adevărul? Astfel s-a întâmplat eu poporul evreu în zilele lui Hristos și noi suntem avertizați să nu facem ca ei, ca să ajungem să alegem mai degrabă întunericul, decât lumina. Atunci, ei au avut o minte ca și cea necredincioasă, datorită depărtării de Dumnezeul cei viu. Nimeni, dintre cei care-și imaginează că știe totul, nu este prea bătrân sau prea inteligent ca să aibă ce învăța de la cel mai umil dintre mesagerii lui Dumnezeu. (Testimonies on Sabbath-School Work, 62-66.)
Cel care învață pe altul, el însuși să învețe
„Fugi de poftele tinereții și urmărește neprihănirea, credința, dragostea, pacea împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată. Ferește-te de întrebările nebune și nefolositoare, căci ști că dau naștere la certuri”. (2 Timotei 2, 22-23). Cei care vor deveni educatorii tinerilor și copiilor, trebuie să învețe mult, foarte mult, să câștige învățătură prin experiență, ca să fie lucrători cu succes pentru Dumnezeu. Ei trebuie să crească în har și în cunoștință de Dumnezeu, ajungând la măsura staturii lui Hristos. Creșterea în har osie o dovadă a faptului că locuiești în Hristos, ca o mlădița legată de viță. Dacă locuiești în El vei avea putere să deosebești adevărul spiritual, căci lucrurile duhovnicești se judecă duhovnicește.
„V-am scris tinerilor, pentru că sunteți tari și Cuvântul lui Dumnezeu locuiește în voi și l-ați biruit pe cel rău”. Dumnezeu cheamă pe tineri și tinere să facă tot ce pot mai bine cu capacitățile încredințate lor. El vrea să cultivați hărnicia și obiceiul de a studia, spre a-ți îmbunătății talentele primite. Dumnezeu va accepta serviciul vostru, talentele voastre îmbunătățite, dar nu poate să aprobe munca făcută pe jumătate sau cu inima pe jumătate. Fiecare ramură a lucrării lui Dumnezeu necesită (exercitarea) punerea în lucru, a celor mai înalte capacități; se cere să aducem în rechiziție, orice poate ajuta la îndreptarea pornirilor nobile, spre propagarea adevărului. Caracterul deosebit de înalt și de sfânt al lucrării, necesită înrolarea celei mai înalte puteri intelectuale și spirituale ca să se realizeze o corectă reprezentare a adevărului, înaintea celor aflați în întuneric și în umbra morții.
Dacă ești chemat să fi un învățător în una din ramurile lucrării, ești chemat să fii și un ucenic în școala lui Hristos. Dacă accepți responsabilitatea de a învăța pe alții, îți asumi și datoria de a merge în miezul fiecărei probleme (tematici) prezentate.
Când vei vorbi despre un subiect din Scriptură, în cadrul școlii de Sabat, să arăți motivele credinței tale atât de clar, încât cei ce ascultă să fie convinși de adevărul celor spuse. Să cauți cu atenție și să compari evidențele din Biblie cu cele din mesajele trimise de Dumnezeu bisericii, ca să ai o puternică încredințare asupra adevărului și să poți îndruma și pe alții, care privesc la tine pentru găsirea căii neprihănirii.
Să asculți cu sinceritate
Când ți se cere să asculți raționamentul asupra unui punct de vedere cu care nu ești de acord, nu condamna mesajul până când nu ai studiat bine și nu ai văzut din Cuvânt că nu se justifică acea părere.. Dacă aș avea posibilitatea, aș vorbi elevilor fiecărei clase din școlile da Sabat, din țară și aș face un apel serios ca ei să meargă la Scriptura și să caute după adevăr și lumină. Dumnezeu are lumină prețioasă pentru poporul Sau, chiar în aceste vremuri. Ar trebui să vă străduiți sincer în cercetările voastre, să ajungeți la o completă cunoaștere a fiecărui punct al adevărului ca să nu fiți găsiți printre cei care n-au trăit prin orice cuvânt care a ieșit din gura lui Dumnezeu.
Ar trebui cercetate cu atenție problemele importante aflate în pericol datorită neglijării Cuvântului lui Dumnezeu.
Merită să-ți pui la lucru în studierea Bibliei cele mai înalte capacități și să depui eforturi intelectuale. Este primejdios să te închizi în fața unei noi lumini prezentate bisericii. Nu există nici o scuza înaintea lui Dumnezeu, pentru faptul că ai refuzat să asculți, din cauza prejudecăților avute împotriva mesajului, sau vorbitorului. A condamna ceea ce nici n-ai auzit sau înțeles, nu scoate în evidență înțelepciunea ta în fața căutătorilor sinceri ai adevărului. A vorbi disprețuitor la adresa celor cărora Dumnezeu le-a dat de spus ceva cu privire la adevăr, înseamnă răutate și nebunie. Dacă tinerii vor să se pregătească și să fie lucrători pentru cauza Sa, să meargă pe urmele Sale și să trăiască prin orice cuvânt care iese din gura Sa. Să nu gândească cum că s-a descoperit tot adevărul și că Cel Infinit nu mai are nici o lumină nouă pentru poporul Său. Dacă se întâlnesc în credința că tot adevărul a fost descoperit, ei vor ajunge în pericolul de a respinge nestemate prețioase care urmează să fie date celor care studiază Cuvântul Său.
Studiul individual
Cei care intră în lucrarea de învățare a altora sau au fost chemați în vreo poziție de răspundere, n-ar trebui să fie satisfăcuți cu produsul cercetării altor minți ci să caute ei înșiși. Dacă nu-și formează obiceiul de a investiga pe cont propriu temele adevărului, vor deveni superficiali în viață și în dobândirea cunoștințelor. Poate că pentru voi contează părerea colegilor dar nu ar trebui să ajungeți să depindeți de ele și să nu puteți să vă formați idei personale, concrete. Să cercetați lucrurile pe care ați ajuns să le credeți până când știți că ele sunt iară nici un defect. Pierdeți mult atunci când nu măsurați fiecare punct al credinței voastre cu legea și cu mărturia pentru că nu vedeți și nu apreciați adevărul așa cum ar trebui. Fie ca toți tinerii să poată aprecia privilegiul oferit lor de Dumnezeu. El dorește să mergeți la sursa de lumină și să fiți luminați prin Duhul Sfânt (căci acesta va fi dat oricărui căutător umil al adevărului). Apoi veți vedea că Duhul și Cuvântul spun același lucru și veți cunoaște care este adevărul. Ce asigurare dă această cunoaștere? Rezultatul va fi că veți vorbi cu putere, proclamând ceea ce ați învățat că este adevărul, știind că nu urmați basme meșteșugit alcătuite. (Testimonies on Sabbath-School Work, 58-61.)
Făgăduința primirii unei lumini mereu crescânde
Celui care este în legătură vie cu Fiul Neprihănirii, îi va fi adusă lumină nouă. Nimeni să nu ajungă la concluzia că a fost descoperit tot adevărul. Căutătorul atent și care se va apropia în rugăciune, va vedea că raze prețioase de lumină încă strălucesc din Cuvântul lui Dumnezeu, încă multe învățături valoroase mai sunt de strâns ca să formeze avutul poporului răscumpărat al lui Dumnezeu. Lumina nu este dată numai pentru a fi putere pentru biserică, ci și a fi staul pentru cei care sunt încă în întuneric.
Fie ca instructorii și elevii să fie ceea ce Dumnezeu a dorit să fie, atunci când s-a adus jertfa pentru ei, și anume fii și fiice ale lui Dumnezeu și să cucerească coroana slavei veșnice (Testimonies on Sabbath-School Work, 53-54).
Noi înțelesuri în texte familiare
De îndată ce căutătorul adevărului deschide Biblia cu respect și cu o sinceră dorință de a ști „ce a zis Dumnezeu”, va primi har, lumină și va descoperi lucruri minunate în legea lui Dumnezeu.
Prin Duhul Său, vă vor fi descoperite mari adevăruri care, timp de veacuri au fost neglijate și neapreciate, noi înțelesuri vor ieși la iveală din texte deja cunoscute. Biblia nu este sigilată, ci desigilată. Cuvintele pline de viață sunt auzite atunci, de urechi uimite și conștiințele oamenilor sunt trezite la lucru. (Testimonies on Sabbath-School Work, 30.)
Rătăcind departe de jaloanele biblice
Mulți știu atât de puțin despre Biblia lor; nu sunt temeinic întemeiați în credința lor. Ei dau la o parte vechile jaloane și apoi sunt purtați încolo și încoace de tot felul de falsități și vânturi de învățătură. știința pe nedrept numită așa, distruge fundamentul principiilor creștine, iar cei care odată erau în credință alunecă dela standardele biblice și se despart de Dumnezeu, în timp ce se numesc copii ai Săi. (The Review and Herald, 29 decembrie, 1896).
Tineretul întărit împotriva ereziei
Lecțiile biblice predate în școlile noastre au consecințe mult mai mari decât realizează mulți dintre noi. Acești copii se vor întâlni în curând cu ereziile și fabulele care abundă în lumea creștină. Învățați tineretul în simplitate dar aprofundat. Lucrarea noastră trebuie să treacă testul judecății, în aceste vremuri tinerii trebuie să fie îmbrăcați cu harul lui Hristos ca să dea piept și să biruiască răul care există în societate. Vor avea ocazii să folosească toată cunoștința și influența pe care o au și vor avea nevoie de înțelepciune de sus ca să stăvilească curentul răului care-i înconjoară. Sunt numeroși cei care susțin eroarea și învățăturile nescripturistice. Spiritul care domnește în lume, îi îndreaptă spre a ajunge să uite pe Dumnezeu și a disprețui cerințele legii Lui. Legea este călcată în picioare. Fiecare tânăr este responsabil înaintea lui Dumnezeu pentru ocaziile oferite și pentru lumina care îi este dată din Scriptură. (Testimonies on Sabbath-School Work, 22.)
O barieră împotriva ispitei
Ar trebui să existe un interes viu și crescând în a-și ocupa mintea cu adevărurile biblice. Cunoștința astfel acumulată va fi o putere împotriva răului. Deși sufletul va fi asaltat de ispite, va avea credință puternică în Isus datorită cunoașterii Lui, Cel ce ne-a chemat la slavă și evlavie. (Testimonies on Sabbath-School Work, 12).
Ajutor divin în cercetarea adevărului
Adevărul ar trebui cercetat punct cu punct; nu există o limită a cunoașterii; atât profesorii cât și elevii ar trebui să aibe un interes deosebit pentru ce a zis Domnul. De ani de zile vocea lui Dumnezeu ne spune:„Interesați-vă, cercetați, căutați”. Studiați fiecare punct al adevărului ca să știți care este deosebirea dintre adevăr și minciună. Tinerii să studieze singuri și să cunoască lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. Fie ca acest lucra să fie făcut în duhul lui Hristos. Nu puneți limite elevilor.
Căutarea sinceră a lui Dumnezeu prin cercetarea Scripturii presupune o minte umilită și o inimă căită. Cei care caută adevărul într-un spirit umilit, vor primi ajutorul îngerilor, în studiul lor (Testimonies on Sabbath-School Work, 55, 56.)
Serviciul făcut pe jumătate
Mulți din cei care pretind că sunt creștini nu cred Cuvântul lui Dumnezeu, decât pe jumătate. Ei nu-l studiază cu sinceritate, în schimb irosesc timp prețios citind nuvele și povești. 0 simplă înțelegere spirituală a Cuvântului Iui Dumnezeu, nu va avea nici o influență asupra obiceiurilor din viață, căci viața este reglată de starea inimii. După ce instructorii școlii de Sabat au prezentat învățăturile din lecțiune, lucrarea lor este doar începută; ei trebuie să-și continue munca până când au certitudinea că principiile cerești nu sunt doar auzite ci și scrise în inima elevului. (Testimonies on Sabbath-School Work, 57.58.)
Studiul făcut cu rugăciune
Noi ar trebui să folosim toate puterile minții noastre în studierea Scripturilor și să punem la lucru puterea de înțelegere ca să pricepem, atât cât poate să priceapă un muritor, lucrurile adânci ale lui Dumnezeu; și totuși să nu uităm că adevăratul spirit al celui care vrea să învețe este unul umilit și gata să asculte. Lucrurile mai greu de înțeles din Scriptură nu pot fi niciodată însușite prin aceleași metode folosite în disputele filozofice. Nu ar trebui să ne angajăm în studiul Bibliei cu acea încredere în puterile proprii de înțelegere așa cum procedează cei care studiază științele ci cu un simțământ de totală dependență de Dumnezeu și cu o dorință sinceră de a cunoaște voia Lui. Să avem o atitudine umilă și gata de a primi învățătură și cunoștințe de la Marele Eu sunt. Altfel îngerii cei răi vor orbi atât de mult mintea omenească și vor împietri inima încât noi nu vom mai Îl impresionați de adevăr.
Multe pasaje biblice pe care oamenii învățați le numesc „mistere” sau trec peste ele ca nefiind importante, sunt de fapt pline de încurajări și învățături pentru cel care învață în școala lui Hristos. Unul din motivele pentru care mulți teologi nu au o înțelegere clară a Cuvântului lui Dumnezeu, este pentru că ei închid ochii la adevărurile pe care nu vor să le practice. înțelegerea adevărurilor biblice nu depinde atât de mult de puterea intelectuală a cercetătorului cât de scopul și dorința după neprihănire.
Biblia nu ar trebui niciodată studiată Iară rugăciune. Numai Duhul Sfânt poate să ne facă să simțim importanța lucrurilor ușor de înțeles și să ne ferească să ne chinuim să înțelegem adevărurile mai greoaie. Lucrarea îngerilor din cer este aceea de a pregăti inima să înțeleagă Cuvântul lui Dumnezeu, ca noi să fim încântați de frumusețea lui, puși în gardă de avertizările lui sau însuflețiți și întăriți de puterea lui. Ar trebui ca cererea psalmistului să fie și a noastră: „Deschide-mi ochii să văd lucrurile minunate ale legii Tale”. Ispitele apar deseori de nebiruit, pentru ca datorită lipsei rugăciunii și a studiului biblic, cel ispitit nu poate să-și amintească repede promisiunile lui Dumnezeu și nu întâmpină pe Satana cu armele scripturii. Dar cei care doresc să fie învățați despre lucrurile sfinte, sunt înconjurați de îngeri care la vreme de nevoie le aduc aminte exact ce au nevoie din învățăturile biblice. (Testimonies on Sabbath-School Work, 121, 122.)
Felul lui Dumnezeu de a împărți cunoștință
Isus a acumulat cunoștință zi de zi, din marea bibliotecă a naturii. El care crease toate lucrurile, la al cărui cuvânt luaseră ființă deal și vale, râu și copac, era acum un fiu al umanității care studia lecțiile puse de chiar mâna Sa în frunză, în floare, în copac. Parabolele, prin care îi plăcea atât de mult lui Isus să învețe în timpul lucrării Sale pământești, arătau ce deschis era El influenței dulce a naturii și cum în timpul anilor Săi de anonimat se bucurase să adune învățături din toate aspectele vieții zilnice. Semnificația Cuvântului și a lucrărilor lui Dumnezeu, I se descopereau treptat și El medita și căuta să înțeleagă motivația lucrurilor, așa cum orice tânăr poate să facă.
Orice copil poate să câștige cunoștință așa cum a făcut Isus, din lucrările naturii și din Cuvântul Său. Pe măsură ce încercăm să cunoaștem mai bine pe Tatăl Ceresc, prin intermediul naturii și al Cuvântului sfânt, vor veni aproape îngerii, iar mințile noastre vor fi întărite, caracterul modelat și mobilat asemănându-se tot mai mult cu Salvatorul nostru. Pe măsură ce privim frumusețea și grandoarea lucrărilor din natură, afecțiunea noastră pentru Dumnezeu va crește; în timp ce inima este plină de dragoste, respect și uimire, iar duhul copleșit (supus), sufletul este revigorat de venirea în contact cu Cei Infinit, prin intermediul lucrărilor Lui. Comunicarea cu Dumnezeu, prin rugăciune umilă, dezvoltă și întărește facultățile intelectuale și morale, iar puterile spirituale cresc prin cultivarea gândurilor duhovnicești.
Cei care se consacră trup și suflet lui Dumnezeu, curățindu-și gândurile lor prin ascultare de legea lui Dumnezeu, vor primi o nouă înzestrare a puterilor fizice și morale. Apoi se va naște o dorință fierbinte după Dumnezeu și rugăciuni sincere se vor înălța la cer, pentru a discerne lucrarea Duhului Sfânt. Nu noi să folosim Duhul Sfânt, ci El să ne folosească pe noi, modelând fiecare putere a noastră.
Cum să ne pregătim pentru încercările viitoare
Servii lui Hristos nu trebuie să-și pregătească nici o predică dinainte pentru a o prezenta când vor fi chemați să dea socoteală de credința lor. Pregătirea se face zilnic, prin depozitarea adevărurilor lui Dumnezeu în inimă, hrănindu-se cu învățăturile lui Hristos și întărindu-se în credință. Atunci când vor trece prin încercări, Duhul Sfânt le va aduce aminte adevărurile care vor atinge inimile ascultătorilor.
Dumnezeu le va scoate din memorie cunoștințele obținute prin studiul sârguincios al Scripturilor, la momentul potrivit, dar dacă ei neglijează umplerea minții cu adevăruri prețioase, dacă nu se familiarizează cu cuvintele lui Hristos, dacă n-au gustat niciodată din harul Său în încercări; atunci n-au cum să aștepte ca Duhul Sfânt să le amintească cuvintele Sale. Trebuie ca zilnic să-L slujești pe Dumnezeu cu dragoste neîmpărțită și apoi încrede-te în El. (Testimonies on Sabbath-School Work, 105, 107.)
Studiul biblic făcut în fiecare zi
școala de Sabat oferă posibilitatea minunată, atât pentru părinți cât și pentru copii, să studieze Cuvântul lui Dumnezeu. Dar pentru a se beneficia pe deplin de aceasta, părinții și copii trebuie să consacre timp pentru studiul lecțiunii, căutând să obțină o cunoaștere completă a faptelor prezentate și a adevărurilor spirituale descrise de acele fapte. în mintea tinerilor să se imprime ideea că este important să caute semnificația completă a pasajului biblic aflat în discuție.
Părinți, rezervați-vă timp, în fiecare zi, ca să studiați lecțiunea cu copii voștri. Mai bine renunțați la unele vizite sociale decât la ora dedicată lecțiilor prețioase despre istoria sacră. Atât părinții cât și copii vor avea de beneficiat din acest studiu. Cele mai importante pasaje biblice legate de lecție, să le învățați pe de rost; s-o faceți nu ca o obligație ci ca un privilegiu. Deși la început nu veți putea reține ușor, prin exercițiu mintea (memoria) va căpăta putere și după un timp va fi o plăcere să rețineți cuvintele prețioase ale adevărului, iar obiceiul format va fi un ajutor de valoare în creșterea pe plan religios.
Ce avânt ar lua școlile noastre de Sabat dacă timpul folosit pentru clevetiri, slujirea mândriei și mulțumirea apetitului, un timp care este mai mult decât risipit ar fi devotat, cu același interes studiului biblic. Dar când părinții sunt mai preocupați să-și vadă copiii îmbrăcați modern decât să aibe mințile pline de Cuvântul Sfânt, atunci și copii vor învăța curând că îmbrăcămintea și aparența exterioară sunt mai importante decât lucrurile privitoare la salvarea lor.
Verifică felul în care se studiază Scriptura în familia ta! Nu acorda atenție lucrurilor de valoare temporală, dispensează-te de toate lucrurile de cusut nenecesare, de seturile de brodat rezervă și fi sigură că sufletul este hrănit cu pâinea vieții. Este imposibil să ne dăm acum seama de valoarea unei ore sau chiar jumătate de oră devotată lui Dumnezeu în fiecare zi, cu inima veselă, într-o atmosferă plăcută. Fă din Biblie propriul ei interpret, adunând laolaltă tot ce este spus cu privire la un anumit subiect, în diferite timpuri ale istoriei și în diferite situații. Nu întrerupeți ora de studiu de acasă, din cauza telefoanelor sau a vizitatorilor. Dacă vine cineva în timp ce învățați, invitați-i și pe ei să se alătura vouă. Lăsați să se vadă că pentru voi este mai important să obțineți cunoștințe din Cuvântul lui Dumnezeu decât să vă asigurați câștiguri sau plăceri lumești. (Testimonies on Sabbath-School Work, 10, 11).
Fixând lecția în memorie
Sabatul este o ocazie de neprețuit din punct de vedere al mijloacelor de instruire intelectuală. Învățați lecțiunea nu trecând peste ea în grabă sâmbătă dimineața, ci studiind-o cu grijă sâmbăta după-amiază pentru săptămâna următoare și apoi recapitulând-o în fiecare zi sau ilustrând-o în timpul săptămânii. Astfel lecția se va fixa în memorie. (Education, 251-252.)
Mâncarea noastră spirituală zilnică
Avem nevoie să înțelegem aceste cuvinte ale lui Hristos:„Carnea este neputincioasă, dar cuvintele pe care vi le spun sunt duh și viață”. Cuvântul sfânt trebuie mai întâi acceptat și apoi pus în practică; viața spirituală însemnă că Hristos să fie lumina și viața sufletului așa cum sângele este viața trupului. Despre cei care studiază Cuvântul lui Dumnezeu se spune că se hrănesc cu El.... Așa cum trebuie asigurate zilnic necesitățile trupului muritor, tot așa Biblia trebuie studiată zilnic -- mâncat, digerat și practicat.
Acest lucru susține sănătatea sufletului. Biblia descrie pe cel binecuvântat ca meditând zi și noapte la Cuvântul lui Dumnezeu. Toți să ne înfruptăm din acest Cuvânt. Aceasta este o problemă vitală. Însușindu-ne cuvântul potrivit pentru nevoile (vieții) noastre spirituale, însemnează să mănânci frunzele pomului vieții care slujește la vindecarea neamurilor. Studiază și pune în practică ceea ce studiezi căci aceasta este viața ta.
(Ellen G. White Scrisoarea 4, 1902).
Cooperare în cămin
Deși este important ca cel ce predă lecțiunea să depună eforturi serioase și cu răbdare, totuși nu trebuie lăsată toată greutatea pe lucrarea făcută în sabat de către instructor, ci baza trebuie pusă acasă. Părinților vi s-a dat o responsabilitate și sunteți chemați să v-o îndepliniți în temere de Dumnezeu. Vegheați asupra sufletelor copiilor voștri ca unii care veți da socoteală de ele. Lucrarea misionară din cămin, a fost, în mod curios, tare neglijată. Cei care ar fi fost cei mai îndreptățiți să fie interesați de salvarea copiilor lor, au fost indiferenți în ceea ce privește datoria lor și au privit cu ușurătate nevoile celor din casa lor. Responsabilitățile încredințate de Dumnezeu bărbaților și femeilor, ca părinți, mulți le-au lăsat numai pe seama lucrărilor școlilor de Sabat și influenței bisericii.
Dar fiecare are lucrarea lui, iar părinții care neglijează partea lor vor fi cântăriți și găsiși ușori în balanța cerului.
Instrucțiunile lui Hristos date din stâlpul de nor pentru copiii lui Israel, arată clar datoriile părinților și nu sunt neclare și nici greu de înțeles. Aceste instrucțiuni sunt avertizarea noastră. „și poruncile acestea pe care ți le dau astăzi,să le ai în inima ta. Să le legi ca un semn de aducere aminte la mâini și să-ți fie ca niște fruntarii între ochi”. La fiecare ocazie când făceau ceva cu mâna, ei își aminteau de poruncile lui Dumnezeu. Nu trebuiau să fie legate în mod literal de mâinile lor, ci în sensul ca să influențeze fiecare tranzacție din timpul vieții lor. Trebuiau să fie tot timpul înaintea ochilor lor. Mințile lor trebuiau să se ocupe mereu cu poruncile lui Dumnezeu și să fie conduse la principiile Lui.... „Să le întipărești în mintea copiilor tăi și să vorbești de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca și când te vei scula”.
Învață modestia și umilința
Instrucțiunile date de Fiul lui Dumnezeu lui Moise pentru copiii lui Israel, sunt tot atât de importante astăzi ea și atunci și părinții să le dea tot atâta atenție ca și poporul lui Dumnezeu din vechime. Ca sa vedem rezultatele umblării pe calea Sa, religia trebuie să se împletească cu fiecare activitate din cămin.
Mândria, un spirit de îndreptățire de sine și obrăznicia, sunt caracteristicile de seamă ale copiilor de azi și constituie plaga acestor vremuri. Mă doare inima când văd pretutindeni manifestări lipsite de dragoste și departe de Felul de purtare al lui Hristos. După toate acestea, părinții și educatorii caută să etaleze capacitățile și competența copiilor și elevilor lor; știu că acest fel de purtare nu este corect.
Părinții și profesorii care își adună cunoștințele din Biblie și a căror gânduri și acțiuni sunt guvernate de principiile sfinte, nu se vor rătăci și nu vor ajunge pe cărări interzise. Lecțiile cele mai sfinte ale modestiei și umilinței, să fie predate atât în școala de Sabat cât și în cămin. Copiii să fie instruiți după cele mai înalte cereri ale legii lui Dumnezeu și conform cu răspunderea față de El. Tinerii să fie pregătiți atât pentru o viață utilă, aici pe pământ, cât și pentru împărăția veșnică.
„și tu să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta. Aceste cuvinte pe care ți le poruncesc astăzi, să le ai în inima ta și să-i înveți pe copiii tăi, să vorbești de ele când ești acasă, în călătorie, când te culci și când te scoli”. Vorbele acestea descriu cât se poate de clar, datoria părinților și profesorilor; dacă ar face așa, rezultatele nu se vor lăsa așteptate.
Rezultatele eșecurilor părinților
Cât de diferit ar fi fost recordul istoriei poporului evreu, dacă ei ar fi pus în practică instrucțiunile date de Fiul lui Dumnezeu, din stâlpul de nor. Dar ei n-au urmat cu sârguință sfaturile primite și nu au reușit să învețe pe copii lor cerințele lui Dumnezeu, iar rezultatele ne sunt descrise de istoria unei națiuni respinsă de Dumnezeu. Ei s-au îndepărtat atât de mult de înțelepciunea lui Dumnezeu, încât atunci când Marele Învățător, Isus, Salvatorul lumii a venit, ei au strigat:„La o parte eu El!” Tradiția omenească era mai respectată decât poruncile lui Dumnezeu. Practici false și invenții omenești luaseră locul învățăturilor curate, divine. Ceea ce trebuia să facă parte din ființa lor, era privit ea fiind de mică importanță și de valoare scăzută.
Când Hristos a venit în lume ca să exemplifice adevărata religie și să înalțe principiile care ar trebui să guverneze inimile și acțiunile oamenilor, falsitatea pusese în așa măsură stăpânire pe cei ce primiseră o atât de mare lumină, încât ei nu mai înțelegeau adevărul și nu aveau nici o dorință să cedeze la tradiție, în favoarea adevărului. Astfel au respins pe învățătorul ceresc, au crucificat pe Domnul slavei ca să-și mențină propriile obiceiuri și invenții. Exact același spirit se manifestă azi în lume. Oamenii se opun cercetării adevărului ca nu cumva tradițiile să fie deranjate și o nouă ordine a lucrurilor să fie adusă în loc. Ei sunt înclinați din fire, să înalțe foarte mult cunoștințele și ideile omenești, în timp ce lucrurile divine și veșnice nu sunt observate (respectate) nici apreciate.
Respingerea mesajului lui Hristos
Pentru cei care nu aveau prejudecăți, cuvintele lui Hristos au fost ca o lumină din cer. Poate „nimeni nu a mai vorbit vreodată ca omul acesta.” Când Marele Învățător prezenta realitățile captivante ale eternității viitoare, lucrurile din lumea aceasta, vremelnică erau eclipsate. Cu ce sete au primit adevărul cei ce s-au rugat pentru lumină! Dar cel mândru a refuzat mesajul Său. (Testimonies on Sabbath-School Work, 35-39.)
Părinții ca educatori
Casa ar trebui să devină mai degrabă o școală decât un loc al corvezilor. Serile să fie prețuite ca ocazii deosebite când copiii să fie instruiți pentru calea neprihănirii. Dar cât de mulți copii sunt neglijați! Acasă ei nu sunt ajutați să înțeleagă adevărul lui Dumnezeu, să iubească dreptatea și să discearnă lucrurile. Să învățați cu răbdare pe copii, ca ei să înțeleagă legile care acționează în ei și să ajungă să cunoască motivele acțiunilor lor. Au nevoie să fie aduși în armonie cu legile cerești și să țină în adevărul care este în Isus. Astfel îi veți pregăti să stea în societatea îngerilor și în prezența Mântuitorului.
În fiecare suflet omenesc să fie sădite speranțe și aspirații nobile, ca tinerii să poată vedea frumusețea căii sfinte. În lucrarea cu tinerii se poate să fie necesară utilizarea unor metode bine puse la punct, ca ei să poată fi instruiți, educați și desăvârșiți pentru o viață utilă. Cât de puțini apreciază valoarea talentelor pe care Dumnezeu le-a dat. Cât de puțini părinți și educatori realizează faptul că se poate ajunge la o completă dezvoltare a inimii, a minții numai având o legătură vie cu Sursa a toată înțelepciunea. Adevărul este infinit și cel a cărui minte este luminată și condusă de Duhul lui Dumnezeu, va merge din putere în putere, iar calea sa va străluci tot mai mult, până în cea din urmă zi.
Spre pământ sau spre cer
Să nu pierdem din vedere faptul că în timp ce putem crește în cunoștință și adevăr, putem să avansăm sau să dăm înapoi. Putem merge spre cer sau spre pământ. Sunt multe suflete care oscilează între cer și iad. Sufletele sunt abătute de la Dumnezeu și de la lucrurile cerești de multe influențe subtile și înșelătoare. Este necesar ca fiecare să fie supravegheat din cei mai fragezi ani ai copilăriei, până la adolescență și maturitate. În special cei care cunosc pericolul ce ne amenință din partea celui rău, dar și dragostea și interesul pe care Dumnezeu îl are pentru fiecare suflet, ar trebui să-și facă o datorie din a veghea asupra sufletelor ca și când va da socoteală de ele.
Părinții să poruncească casei lor după ei, așa cum a făcut Avraam, să țină calea Domnului. Dacă nu vor face așa, atunci Satana va prelua eu bucurie locul părinților și va învăța pe copil ce îi place lui, Oh, cât de mult din educarea copiilor este lăsată pe seama lui Satana. Părinți, faceți-vă datoria față de cei care depind de voi și modelați-le caracterul după Modelul divin!
Părinți, printr-o credință vie și încrezându-vă cu totul în Dumnezeu, faceți-vă partea încredințată, ca mii de copii care acum sunt fără Dumnezeu și fără speranță în lume, să se alăture bisericii.
Împovărat cu convertirea tinerilor
Atunci când convertirea tinerilor va fi cea mai mare povară a inimii părinților și educatorilor, eforturile vor fi mereu îndreptate spre a forma un caracter frumos, a direcționa gusturile și dorințele spre cer. Fiecare suflet este capabil să aibe virtuți solide. Oricine poate să atingă înălțimea, adâncimea și lărgimea cunoașterii lucrurilor duhovnicești și poate să fie bun pentru viața de sus. Când părinții fac primul pas, întâi în dreptul lor, formându-și obiceiuri și practici pentru a mânca, a se îmbrăca și a trăi cât se poate de simplu și natural, având ochiul îndreptat numai spre cer, atunci în casă va fi ordine, copiii nu vor fi neglijați și se va găsi timp pentru instruirea lor.
Înconjurați copiii de cele mai bune influențe și prietenii. Părinții care își ia în serios datoria, în temere și dragoste de Dumnezeu, vor fi atenți la fiecare cuvânt pe care-l vor rosti, ca să nu audă nimic ce le-ar putea îndurera atunci când copiii vor repeta conversația lor. Ei (părinții) vor căuta să completeze golurile datorate slăbiciunii, necunoașterii și defectelor din copiii lor, prin sfaturi de o înaltă ținută morală ca astfel cei mici să crească puternici în curăție, cu deprinderi care tind spre sănătate și fericire. Cu o asemenea educație, copiii vor aduna acea cunoștință care va perfecta caracterul în putere și armonie.
Neglijența plină de pericol
Dacă tinerii vor fi lăsați să-și aleagă singuri felul educației, li se va oferi tot felul de înlesniri, dar din varietatea de surse ale cunoașterii nu va lipsi nici cunoașterea răului, a cărui influență se poate ca niciodată să nu poată fi ștearsă.
Dacă părinții neglijează să pună fundația caracterului copiilor lor, folosind cele mai înalte principii ca stâlpi în clădirea caracterului, atunci îi va înlocui dușmanul lui Dumnezeu și al oamenilor. Ca urmare, tinerii vor ajunge indiferenți la ceea ce este evlavios și adevărat. Căminul ar trebui să fie cel mai plăcut loc din lume. Cât de mult valorează tot ceea ce este afară și artificial comparativ cu ceea ce este adevărat și natural. Copii au primit de la Dumnezeu facultăți care au nevoie de cea mai atentă instruire din partea părinților și instructorilor.
Cei cărora Dumnezeu le-a încredințat sarcina de a disciplina pe cei tineri, ar trebui să poată coopera cu El în dezvoltarea darurilor prețioase ale minții și inimii, ca să câștige acea cunoștință care poate da putere, în același timp să constituie o achiziție pe care s-o poți lua în viața veșnică.
O lucrare de cea mai mare importanță
Modelarea caracterului celor tineri este o lucrare de cea mai liniare importanță. Este vital ca să se prezinte minților Hristos și dragostea Lui fără pereche, pentru ca farmecul Lui să eclipseze atracțiile lumești. Tinerii nu trebuie să vadă doar teoria, de altfel logică, ci caracterul plin de dragoste și de slavă a lui Isus. Să fie conduși să privească bogățiile vieții eterne până când sunt încurajați, însuflețiți și câștigați. Dragostea lui Isus trebuie să fie motivul tuturor eforturilor. Aceasta impulsionează, constrânge și captivează. (Testimonies on Sabbath-School Work, 101-l05.)
Părinții în școala de Sabat
școala de Sabat, oferă ocazii prețioase pentru tineri. Părinții ar trebui să pună mult preț pe aceste ocazii și să arate copiilor că ei le prețuiesc. Dacă cei mari nu au nici un interes deosebit pentru școală, atunci cum ar putea copii să aibă așa ceva. În școala de Sabat părinții pot fi elevi ca și copiii. Toți să caute să capete știință din Scripturi. Celelalte cărți să fie pe locul doi, după Biblie. Hristos a spus:„Cercetați Scripturile căci socotiți că în ele aveți viață veșnică dar tocmai ele mărturisesc despre Mine”. Noi, toți, ar trebui să avem o mai bună cunoaștere a profețiilor, o mai completă însușire a lecțiilor practice ale lui Hristos, decât o avem acum. Dacă doar citim Scriptura, lipsiți de interes, nu putem deveni pricepuți în ceea ce privește adevărurile cuprinse în ea
Studiază lecțiunea în fiecare zi
Părinții ar trebui să cerceteze Scripturile împreună cu copiii, să se familiarizeze cu lecțiunea lor, ca apoi să poată să-i ajute pe cei mici să învețe. Rezervați timp în fiecare zi spre a studia lecțiunea nu doar reținând mecanic niște cuvinte, fără ca mintea să înțeleagă, ci mergând până în miezul problemei, cunoscând bine ceea ce vrea să scoată în evidența lecția. Indiferența copiilor, de multe ori, se datorează și trece în dreptul părinților. Ei sunt indiferenți, iar copiii ascund același spirit. Dacă părinții acordă respect și importanța școlii de Sabat, atunci și copiii, care în general copiază exemplul, vor face la fel.
Învățându-i să respecte sabatul
Părinții ar trebui să aibă o înțelegere cu familia ca orele sfinte ale Sabatului să fie petrecute astfel încât Dumnezeu să fie lăudat. Ei ar trebui să se trezească de dimineață, ca să aibă timp din belșug să se pregătească pentru școala de Sabat și să nu se ajungă la criză de timp și enervare. Dacă pregătirile necesare au fost făcute cu o zi mai înainte, atunci va fi timp destul ca să se repete lecțiunea din timpul săptămânii și atât copiii cât și părinții să meargă la școala de Sabat cu asigurarea că au învățat bine lecția.
Simpatia lui Hristos pentru copii
Lui Isus L-au plăcut copiii. El nu a venit în lume direct om matur. Dacă ar fi făcut așa, copiii n-ar mai fi avut exemplul Său. Hristos a fost copil, a avut experiența unui copil, a simțit dezamăgirile copilăriei și a trecut prin încercările unui copil. A cunoscut ispitele care asaltează pe copii și tineri. Dar atât în copilărie, cât și în tinerețe, El a fost un exemplu pentru tineret. în tinerețe a lucrat ca tâmplar împreună cu tatăl Său și a lăsat o pildă de supunere pentru copii. Dacă Isus n-ar fi fost copil, atunci tinerii ar fi putut gândi că El nu poate să-i înțeleagă. Dar El a trăit ca un exemplu și toți cei mici pot veni la El cu toate necazurile și dezamăgirile lor și îi va ajuta.
Isus iubește copilașii. Când mamele au adus copiii la El, ucenicii au încercat să-i oprească, dar Isus i-a mustrat zicându-le: „Lăsați copilașii să vină la Mine căci a unora ca ei este împărăția cerurilor”. Apoi i-a luat în brațe și i-a binecuvântat. Acei părinți și educatori care nu au dragostea și răbdarea lui Hristos cu copiii sunt de compătimit căci ei n-au gândul lui Hristos în ei. Cei care adună copiii ca să facă școala de Sabat cu ei, fac ceea ce Marele Maestru ar vrea să fie făcut. Mințile în dezvoltare, chiar ale copiilor mici, pot să înțeleagă foarte mult din învățăturile lui Hristos și pot fi învățați să-L iubească cu toată puterea lor. Profesorii și părinții să privească în viitor și dacă sunt credincioși vor culege o recoltă bogată. Când vor vedea sufletele pentru care au lucrat, în jurul tronului de slavă, cu coroane pe cap și îmbrăcate în haine albe cu harpe de aur în mâini, atunci vor vedea pe deplin, că eforturile lor n-au fost zadarnice. „Serv bun și credincios” va suna în urechile lor ca o muzică plăcută. (Semnele timpului, 23 iunie, 1881.)
Fă-ți timp pentru studiul lecțiunii
Sunt mulți copii care se plâng că nu au timp să studieze lecțiunea, dar sunt puțini care chiar nu pot găsi timp s-o facă, dar ar fi interesați s-o facă. Unii folosesc timpul pentru amuzament sau să vadă ceva, alții pentru fabricarea de îmbrăcăminte în vederea etalării, cultivându-se astfel mândria și vanitatea. Acele ore risipite fără socoteală este timpul lui Dumnezeu pentru care va trebui să se dea socoteală. Vom fi judecați pentru timpul utilizat în ornamentări (înfrumusețarea noastră), amuzare sau conversații nefolositoare (Testimonies on Sabbath-School Work, 8).
Părinții sa ajute copii
Părinții să simtă ca o datorie sfântă lucrarea de instruire a copiilor lor cu privire la profeții, cerințe și preceptele lui Dumnezeu. învățați acasă pe copii și fiți voi înșivă interesați de lecțiune, Studiind împreună cu ei părinții arată că tata și mama cred că adevărul prezentat în lecție este important și în același timp îi ajută pe cei mici să ajungă să le placă să studieze Biblia. (Testimonies on Sabbath-School Work, 11.)
Părinții să-și facă datoria lor, nu numai ajutându-i pe copii în studiul lor ci și familiarizându-i cu lecțiunea. Biblia este manualul. Părinții, instructorii și elevii au nevoie să cunoască mai bine adevărurile prețioase consfințite în Vechiul și Noul Testament. (Testimonies on Sabbath-School Work, 14.)
Mai important decât școala
Părinții să aibă chiar mai mare grijă să verifice pe copii dacă și-au făcut lecțiunea decât dacă și-au făcut lecțiile de la școală. Lecțiunea trebuie învățată mai bine decât lecțiile de la școală. Dacă părinții și copiii nu văd de ce este nevoie de acest interes deosebit, atunci mai bine să stea acasă copiii, căci școala de Sabat nu va reuși să fie o binecuvântare pentru ei. Părinții și copiii să conlucreze cu instructorii și directorii școlii de Sabat ca astfel să se vadă că apreciază ocaziile oferite. Părinții să se intereseze de educația religioasă a copiilor lor, ca aceștia să poată avea o cunoaștere deplină a Scripturii. (Testimonies on Sabbath-School Work, 8.)
Studiul făcut cu conștiinciozitate este drept răsplătit
Instruirea lui Daniel și a prietenilor săi sub conducerea lui Dumnezeu, a fost din belșug răsplătită. În timp ce ei studiau cu sârguință, Dumnezeu le-a dat înțelepciune cerească. Ceea ce au acumulat, le-a fost de mare folos când au fost încercați. Domnul Dumnezeu nu va completa lipsurile datorate nepăsării. Când oamenii își vor folosi capacitățile lor ca să acumuleze cunoștință, să devină oameni care gândesc profund, când ei, ca cei mai mari martori ai lui Dumnezeu și al adevărului, vor ieși învingători în cercetările lor cu privire la învățăturile privitoare la salvarea sufletului, ca gloria să fie dată Dumnezeului cerurilor, atunci chiar judecători în curți de judecată, regi în parlamente și concilii vor recunoaște că: Dumnezeu a creat cerurile și pământul că El este unicul Dumnezeu adevărat și viu, că El este autorul creștinismului și al adevărului, că El a instituit Sabatul zilei a 7 la întemeierea lumii atunci când stelele dimineții izbucneau în cântări de bucurie și toți fii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie. (Fundamentals of Christian Education, 374, 375).