Copiilor și tinerilor noștri li s-a acordat mult prea puțină atenție și astfel ei n-au reușit să crească în experiența creștină așa cum ar fi trebuit, deoarece membrii bisericii nu i-au privit cu înțelegere, simpatie și dorința de a le face posibilă creșterea în viața sfântă.
În comunitățile noastre mari se pot face foarte multe pentru tineri. E posibil să li se acorde mai puțină atenție, să li se ofere mai puține motive pentru a deveni creștini maturi -- bărbați și femei în Hristos -- decât în cadrul denominațiunilor pe care le-au părăsit în favoarea adevărului? Vor fi ei lăsați în derivă, de colo până colo, pradă descurajării și căderii în ispitele ce pândesc pretutindeni să le atragă pașii imprudenți? Dacă rătăcesc și cad de la principii, îi vor condamna și le vor exagera eșecurile tocmai acei membri ai bisericii care au neglijat să vadă de mielușei? Sunt eșecurile lor discutate și prezentate și altora, iar ei lăsați pradă descurajării și disperării?
Treaba imediată a membrilor bisericii noastre este aceea de a deveni interesați de tineret, pentru că acesta are nevoie necontenit de bunătate, răbdare, și blândețe. Ah, unde sunt tații și mamele din Israel? Ar trebui să fie mulți ispravnici ai harului lui Hristos, care să simtă un interes nu ocazional față de tineret, ci unul special. Ar trebui să fie dintre aceia ale căror inimi sunt mișcate de situația de milă în care se află tineretul nostru și care își dau seama că Satana lucrează prin orice mijloc posibil pentru a-i atrage în plasa sa.
Dumnezeu cere ca biserica să se trezească din letargia ei și să vadă ce fel de slujire i se cere în această vreme de pericol. Mieii turmei trebuie îngrijiți. Domnul cerului Se uită să vadă cine face lucrarea Sa pentru copii și tineret. Ochii fraților și surorilor noastre trebuie unși cu alifie cerească pentru a putea vedea necesitățile vremii. Trebuie să ne trezim pentru a vedea ce trebuie făcut în via lui Dumnezeu și pentru a ieși la lucru.
O educație multilaterală
Ca popor care susține că are lumină primită, trebuie să găsim mijloace prin care să asigurăm un corp de lucrători pregătiți, care să activeze în diferitele departamente ale lucrării lui Dumnezeu. Avem nevoie de o serie de tinere și tineri bine educați, cultivați, pentru sanatoriile noastre, pentru lucrarea misionară medicală, pentru publicații, pentru conferințe, pentru câmp, într-un cuvânt. Ne trebuie tineri și tinere cu un înalt grad de cultură pentru a face cea mai bună lucrare pentru Domnul. Ceva am făcut în direcția atingerii acestui standard, dar suntem încă departe de standardul la care ar trebui să fim.
Luați ca biserică și indivizi, trebuie să facem eforturi mai mari în a ne pregăti tinerii pentru a fi mai buni în diferitele ramuri ale marii lucrări încredințate mâinilor noastre. Trebuie să stabilim planuri înțelepte, pentru ca mințile inventive ale celor dotați să poată fi dezvoltate, disciplinate și șlefuite după cel mai înalt standard, pentru ca lucrarea lui Dumnezeu să nu sufere din lipsă de slujitori pricepuți, care să-și facă partea cu seriozitate și credincioșie.
Toți să fie educați
Biserica dormitează și nu-și dă seama de importanța educării copiilor și a tinerilor. „De ce”, ar putea spune cineva, „această nevoie de a insista atât de mult pentru pregătirea întregului nostru tineret? Avem impresia că, dacă luăm câțiva dintre ei, care s-au hotărât să răspundă unei chemări pentru literatură sau altei chemări ce reclamă o anume pregătire, și ne ocupăm cum se cuvine de ei, am făcut tot ce trebuia făcut. Nu este nevoie ca tot tineretul nostru să fie atât de bine cultivat. Nu va acoperi oare acest demers orice cerință esențială?”
„Nu!” răspund eu. „Cât se poate de categoric, nu!”. Ce selecție am putea face în rândurile tinerilor noștri? Cum am putea spune noi cine este cel mai promițător, cine-L va sluji cel mai bine pe Dumnezeu? Am putea, în judecata noastră, să ne luăm după aspectul exterior, așa cum a făcut Samuel când a fost trimis să-l descopere pe unsul Domnului. Când falnicii fii ai lui Isai au trecut pe dinaintea lui, iar ochii i s-au oprit asupra prezenței arătoase și a staturii impunătoare a celui mai mare dintre ei, lui Samuel i s-a părut că unsul Domnului se afla în fața sa. Dar Domnul i-a spus: „Nu te uita la înfățișarea și înălțimea staturii lui, căci l-am lepădat. Domnul nu Se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbește ochii, dar Domnul Se uită la inimă” (1 Samuel 16, 7). Nici unul dintre acei chipeși fii ai lui Isai nu avea să fie ales de Domnul. Dar când David, fiul cel mai mic, a fost chemat de la câmp și a trecut pe dinaintea lui Samuel, Domnul a spus: „Scoală-te și unge-l, căci el este” (Ver 12).
Cine poate spune care din familie se va dovedi eficient în lucrarea lui Dumnezeu? Toți membrii familiei și toți tinerii trebuie educați în așa fel, încât să aibă acces la binecuvântările și privilegiile unei educații în școlile noastre, pentru a putea fi inspirați să devină împreună lucrători cu Dumnezeu. Toți au nevoie de educație, pentru a fi utili și calificați pentru poziții de răspundere atât în viața particulară, cât și în cea publică. Este necesar să se facă planuri pentru existența unui mare număr de lucrători competenți, mulți fiind buni profesori, pentru ca astfel și alții să fie pregătiți pentru marea lucrare din viitor.
Fond pentru lucrarea școlară
Biserica trebuie să se implice și, prin influența și mijloacele ei, să caute să sprijine atingerea acestui deziderat. Prin contribuții generoase, trebuie să fie creat un fond destinat înființării de școli pentru înaintarea lucrării de educație. Avem nevoie de oameni bine pregătiți, bine educați, care să slujească interesele școlii. Ei trebuie să arate că nu ne putem lăsa tinerii să meargă la școli aparținând altor denominațiuni, că trebuie să-i strângem în școli în care pregătirea lor religioasă nu va fi neglijată.
științe înalte
Dumnezeu nu ne vrea cu nici un chip rămași în urmă în lucrarea de educație. Dacă nu avem școli pentru tinerii noștri, ei vor frecventa alte seminarii sau colegii și vor fi expuși ideilor necredincioase, îndoielilor și nodurilor în papură, referitoare la inspirația Bibliei. Este mult de spus în ceea ce privește înalta educație și mulți consideră că ea constă în întregime în învățătura în domeniul științei și al literaturii. Dar acestea nu sunt totul. Înalta educație include cunoașterea Cuvântului lui Dumnezeu și este rezumată în cuvintele: „Să te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat și pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu” (Ioan 17, 3).
Cel mai înalt nivel de educație este acela care va asigura cunoștința și disciplina care determină cea mai bună dezvoltare a caracterului și pregătește sufletul pentru o viață comparabilă cu viața lui Dumnezeu. Veșnicia nu trebuie pierdută din calculul nostru. Înalta educație este aceea care îi va învăța pe copii și pe tinerii noștri știința creștinismului, care le va oferi o cunoaștere practică a căilor lui Dumnezeu și care le va preda lecțiile pe care Isus le-a dat ucenicilor Săi despre caracterul de Tată al lui Dumnezeu.
„Așa vorbește Domnul: «Înțeleptul să nu se laude cu înțelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăția lui. Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere și că Mă cunoaște, că știe că Eu sunt Domnul, care fac milă, judecată și dreptate pe pământ! Căci în acestea găsesc plăcere Eu, zice Domnul» (Ieremia 9, 23.24)”. Să căutăm să urmăm sfatul lui Dumnezeu în toate lucrurile, pentru că El este infinit în înțelepciune. Deoarece n-am reușit să facem ceea ce am fi putut face pentru tinerii și copiii noștri până în prezent, să ne căim și să răscumpărăm acum vremea.
Răspunderea membrilor bisericii
Nu este lucrare mai importantă ca educația tinerilor noștri. Mă bucur că avem instituții unde ei pot fi feriți de influențele corupătoare, atât de evidente în școlile de azi. Frații și surorile noastre trebuie să fie recunoscători că, prin providența lui Dumnezeu, au fost înființate școlile noastre și să fie gata să le susțină prin posibilitățile lor. Orice influență bună trebuie adusă pentru sprijinirea educației tinerilor și ridicarea moralului lor. Ei trebuie pregătiți să aibă curajul de a se opune valului de poluare morală din acest veac decăzut. Printr-o temeinică ancorare de puterea divină, în societate, ei pot mai degrabă să formeze și să modeleze, decât să fie modelați după tiparul lumii.
Atunci când tinerii vin în colegiile noastre, ei nu trebuie să se simtă ca printre niște străini, cărora nu le pasă de sufletele lor. Trebuie să-i apărăm, ținându-l la distanță pe Satana, pentru a nu ni-i lua din brațe. În Israel trebuie să fie tați și mame care să aibă grijă de sufletele tinerilor, ca de niște suflete pentru care au de dat socoteală. Frați și surori, nu stați departe de tineri, ca și cum nu ați avea nici un interes sau responsabilitate în privința lor. Voi, care vă declarați de multă vreme creștini, aveți o lucrare de făcut -- aceea ce a-i conduce cu răbdare și blândețe pe calea cea dreaptă. Trebuie să le arătați că îi iubiți, că ei sunt membrii mai tineri ai familiei Domnului, răscumpărați prin sângele Lui.
Viitorul societății va fi determinat de tineretul de azi. Satana face eforturi serioase și constante pentru a corupe mintea și a degrada caracterul oricărui tânăr. Vom rămâne noi, care avem mai multă experiență, simpli spectatori, uitându-ne cum Satana își îndeplinește scopul nestingherit? Să stăm la postul nostru de gardieni, lucrând pentru acești tineri și, cu ajutorul lui Dumnezeu, să-i recuperăm din capcana pierzării. În parabolă, atunci când oamenii dormeau, vrăjmașul a semănat neghina. Iar acum, în vreme ce voi, frații și surorile mele, nu vă dați seama de lucrarea lui, Satana adună sub flamura sa o armată de tineri, bucurându-se că, prin ei, își duce războiul împotriva lui Dumnezeu.
Privilegiul învățătorului
Profesorii din școlile noastre au o mare și responsabilitate de purtat. Ei trebuie să fie, în vorbă și caracter, ceea ce vor ca elevii lor să devină -- bărbați și femei care se tem de Dumnezeu și lucrează pentru neprihănire. Cunoscând calea dreaptă, ei îi pot pregăti pe tineri să meargă pe această cale. Ei îi vor învăța nu numai în domeniul științelor, ci îi vor forma să aibă autonomie morală, să lucreze pentru Isus și să-și asume sarcini pentru cauza Lui.
Profesori, ce ocazii aveți! Ce privilegiu, în accesul vostru la formarea minții și caracterului tinerilor care vă sunt încredințați! Ce bucurie veți avea când îi veți întâlni în preajma marelui tron alb, știind că ați făcut tot ce ați putut pentru a-i califica pentru veșnicie! Dacă lucrarea voastră va trece testul Marii Zile, asemenea celei mai plăcute muzici, urechile voastre vor auzi binecuvântarea: „Bine rob bun și credincios, ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău” (Matei 25, 21).
În marele ogor de secerat este mult de lucru pentru toți, iar aceia care neglijează să facă ceea ce pot vor fi găsiți vinovați înaintea lui Dumnezeu. Să lucrăm pentru prezent și pentru veșnicie. Să lucrăm cu toate forțele pe care ni le-a dat Dumnezeu, iar El va binecuvânta eforturile noastre bine direcționate.
Mântuitorul dorește fierbinte salvarea tinerilor. El Se va bucura văzându-i în preajma tronului Său, înveșmântați în hainele imaculate ale neprihănirii Sale. Isus așteaptă să pună pe capetele lor cununa vieții și să-i audă cântând fericiți glorie, slavă și onoare lui Dumnezeu și Mielului, în imnul biruinței, care va răsuna necontenit în curțile cerului.