Există pericolul ca școala noastră să fie deturnată de la intenția ei originală. Scopul lui Dumnezeu a fost făcut cunoscut -- acela ca noi să avem ocazia să studiem științele și, în același timp, să învățăm și cerințele Cuvântului Său. Studiul Scripturilor trebuie să ocupe primul loc în sistemul nostru de învățământ.
Elevii de la mari depărtări au fost trimiși la colegiul din Battle Creek, tocmai pentru a primi educație prin studiul subiectelor biblice. În ultima vreme, însă, a existat un efort susținut de a modela și școala noastră după modelul altor colegii. Când se va ajunge aici, nu vom mai încuraja părinții să-și trimită copiii la colegiul din Battle Creek.
Influența morală și religioasă nu trebuie pusă în plan secundar. În trecut, Dumnezeu a lucrat prin eforturile profesorilor noștri și astfel multe suflete au văzut adevărul, l-au îmbrățișat și au mers acasă pentru a trăi în continuare alături de Dumnezeu, ca rezultat al urmării colegiului nostru. Văzând că studiul Bibliei era parte din educația lor, ei au ajuns să-l privească drept fiind o materie de mai mare importanță și interes.
Educarea tinerilor pentru slujire
Prea mică atenție a fost acordată pregătirii tinerilor pentru slujba de pastor. Acesta a fost obiectivul primar la înființarea colegiului. În nici un caz, el nu trebuie ignorat sau privit ca o chestiune de importanță secundară. De mai mulți ani, însă, doar puțini au ieșit din această instituție pregătiți să prezinte altora adevărul.
Unii elevi, veniți cu prețul unei mari cheltuieli și vizând lucrarea pastorală, au fost încurajați de profesori să urmeze studii mai departe, studii cerând ani mulți, iar pentru aceasta au abandonat orice gând al predicării. Absolut greșit! Nu avem mulți ani pentru lucru, iar profesorii și educatorii noștri trebuie să fie umpluți cu Duhul Sfânt al lui Dumnezeu și să lucreze în armonie cu voința Lui, descoperită, în loc să se îngrijească de planurile lor. Pierdem mult în fiecare an, pentru că nu urmăm ceea ce a spus Dumnezeu cu privire la aceste lucruri.
Colegiul nostru are menirea de a întâmpina nevoile înaintării lucrării în această vreme de pericol și demoralizare. Studiul cărților, singur, nu poate oferi elevilor educația de care au nevoie. Trebuie pusă o temelie mai solidă. Colegiul n-a fost adus la existență pentru a fi exponentul ideilor cuiva. Profesorii și directorul trebuie să lucreze împreună, ca frați. Ei trebuie să colaboreze și, de asemenea, să se consulte cu pastorii și cu oamenii de răspundere și, mai presus de orice, să caute înțelepciune de sus, pentru ca toate deciziile lor, în ceea ce privește școala, să aibă consimțământul lui Dumnezeu.
Este nevoie de o educație mai cuprinzătoare -- o educație care reclamă din partea profesorilor și a directorului gândire și efort -- și nu simpla instruire în științe. Caracterul trebuie să primească o instruire bună, pentru cea mai deplină și nobilă dezvoltare. Elevii trebuie să primească în colegiu o educație care să-i facă să poată păstra în societate o ținută respectabilă, corectă, virtuoasă, opusă influențelor demoralizatoare, care corup tineretul.
Ar fi bine dacă, asociate colegiului nostru, ar exista un teren pentru cultivat sau niște ateliere, sub administrarea unor oameni capabili să-i învețe pe elevi diferite aspecte ale muncii fizice. Se pierde mult prin neglijarea împletirii solicitărilor intelectuale cu cele fizice. Orele de destindere ale elevilor sunt adeseori ocupate cu plăceri mărunte, care slăbesc capacitățile fizice, morale și intelectuale. Sub efectul degradant al libertății, senzualității sau al unei premature emoționări legate de curtenie și căsătorie, mulți elevi nu reușesc să atingă gradul înalt de dezvoltare intelectuală, pe care l-ar fi putut atinge de altfel.
Studiul Bibliei
Dacă moralitatea și religia există într-o școală, aceasta se datorează cunoașterii Cuvântului lui Dumnezeu. Unii ar putea să obiecteze că, dacă învățătura religioasă predomină, școala noastră va deveni nepopulară, iar aceia care nu sunt de credința noastră nu vor susține, din punct de vedere material, colegiul. Foarte bine, în acest caz, pot să meargă la alte colegii, unde vor găsi genul de educație potrivit gustului lor. școala noastră a fost înființată nu pentru învățarea științelor, ci cu scopul de a instrui în mărețele principii ale Cuvântului lui Dumnezeu și-n aspectele practice ale vieții de zi cu zi. Aceasta este educația atât de necesară în timpul de azi.
Dacă influența lumească ajunge să domine școala noastră, vindeți-o lumii și lăsați-i întregul control asupra ei. Cei care au investit mijloace în această instituție să o înființeze din nou, pentru a fi condusă, nu potrivit modelului școlilor ce se bucură de popularitate, nici potrivit dorinței directorului sau a profesorilor, ci după planul stabilit de Dumnezeu.
În Numele Domnului meu, îi rog fierbinte pe toți cei care se află în poziție de răspundere în școala noastră să fie bărbați ai lui Dumnezeu. Când Domnul ne cere să fim deosebiți, cum putem noi urmări popularitatea sau cum putem căuta să imităm obiceiurile și practicile lumii? Dumnezeu și-a mărturisit intenția de a avea un colegiu în care Biblia să-și aibă locul potrivit în educarea tineretului. Ne facem noi partea în realizarea acestui scop?
Prin intermediul presei, cunoașterea de orice fel este pusă la îndemâna oricui și, totuși, ce pătură largă a oricărei societăți este decăzută moral, și este superficială în cunoștințe intelectuale! Dacă oamenii ar fi însă cititori ai Bibliei, cercetători ai ei, am vedea o altă stare a lucrurilor.
Într-o vreme ca a noastră, în care incorectitudinea abundă și în care caracterul lui Dumnezeu și Legea Sa sunt deopotrivă privite cu rezervă, trebuie acordată o grijă deosebită învățării tinerilor să cerceteze, să respecte și să împlinească voința divină, așa cum este ea descoperită omului. Temerea de Domnul pălește în mintea tinerilor noștri din cauza neglijării studiului Bibliei.
Directorul și profesorii școlii noastre trebuie să aibă o legătură vie cu Dumnezeu și să-I fie martori hotărâți și neînfricați. Niciodată, de teamă sau din strategie lumească, Cuvântul lui Dumnezeu să nu fie pus în plan secundar. Elevii trebuie să beneficieze intelectual, moral și spiritual, prin studiul lui.
Responsabilitatea profesorului
Există o lucrare de făcut pentru orice profesor al colegiului nostru. Nimeni nu este ocolit de egoism. Dacă, din punct de vedere moral și religios, caracterul profesorilor ar fi ceea ce ar trebui să fie, asupra elevilor s-ar exercita o influență mai bună. Profesorii nu caută să-și facă lucrarea doar spre slava lui Dumnezeu. În loc să privească la Isus și să-I copieze viața și caracterul, ei privesc la ei înșiși și năzuiesc prea mult să atingă un standard omenesc.
Doresc să pot imprima fiecărui profesor un deplin simț al responsabilității sale pentru influența pe care o exercită asupra tinerilor. Satana nu obosește în eforturile lui de a-și oferi serviciile tinerilor noștri. Cu multă grijă, el își întinde capcana pentru piciorul neînvățat. Poporul lui Dumnezeu trebuie să se păzească vigilent de strategiile lui Satana.
Dumnezeu este personificarea bunăvoinței, milei și a dragostei. Cei care sunt cu adevărat legați de El nu pot fi în dezacord unii cu alții. Duhul Său, guvernând inimile, va da naștere la armonie, iubire și unitate. Opusul acestora se vede printre copiii lui Satana. Stârnirea invidiei, conflictului și geloziei este lucrarea acestuia. În numele Domnului meu, îi întreb pe cei care se declară urmași ai lui Hristos: „Ce roade purtați?”
În sistemul instruirii, folosit în școlile de rând, este neglijată cea mai importantă parte a educației -- studiul Bibliei. Educația are efect într-o mare măsură asupra vieții elevului nu numai în această lume; influența ei se extinde în veșnicie. Cât de important este, deci, ca profesorii să fie persoane capabile, cu o bună influență! Ei trebuie să fie bărbați și femei ai credinței, primind zilnic lumina divină, pe care să o împartă elevilor lor.
Partea părinților
Dar nu este de așteptat ca profesorul să facă lucrarea părinților. În cazul multor părinți, a existat o înspăimântătoare neglijare a datoriei. Ca Eli, ei au dat greș în exercitarea unei constrângeri corecte. Apoi, și-au trimis copiii nedisciplinați la colegiu, pentru a primi educația pe care ei ar fi trebuit să le-o dea acasă.
Profesorii au o misiune pe care puțini o apreciază. Dacă ei reușesc să-i schimbe pe acești tineri, porniți strâmb, primesc doar puțină apreciere. Dar, dacă tinerii aleg prost, mergând din rău în mai rău, profesorii sunt blamați și școala acuzată. În multe cazuri, blamul se cuvine chiar părinților. Ei au avut prima și cea mai favorabilă ocazie de a-i călăuzi și educa pe copii lor, atunci când spiritul acestora primea învățătură, iar mintea și inima erau ușor de impresionat. Dar, prin nepăsarea părinților, copiilor li se îngăduie să urmeze propria lor voință, până ce se înscriu bine pe calea răului.
Părinții trebuie să studieze mai puțin despre lume și mai mult despre Hristos. Să se străduiască mai puțin să imite obiceiurile și modelele lumii și să consacre mai mult timp și efort pentru formarea minții și caracterului copiilor, potrivit modelului divin. Atunci ei își pot trimite fiii și fiicele bine pregătite pentru a primi o educație potrivită unor poziții viitoare de folos și încredere. Profesorii, aflați sub controlul iubirii și temerii de Dumnezeu, îi pot călăuzi pe acești tineri, pregătindu-i să fie o binecuvântare pentru lume și o onoare pentru Creatorul lor.
Aflat în legătură cu Dumnezeu, orice instructor va exercita o influență care-i va conduce pe elevii lui să studieze Cuvântul lui Dumnezeu și să asculte de Legea Lui. El le va îndrepta mintea spre contemplarea lucrurilor veșnice, deschizând înaintea lor vaste domenii de meditație, mari și înălțătoare teme pentru care cel mai viguros intelect și-ar putea întrebuința toată puterea în a le aborda, simțind totuși că încă a rămas un infinit neatins.
Nevoia de împreună consultare
Răul mândriei de sine și al independenței nesfinte, care afectează cel mai mult eficiența și care ne va semna ruina, dacă nu ar fi biruite, izvorăște din egoism. „împreuna consultare” este solia repetată mie, iar și iar, de un înger al lui Dumnezeu. Influențând judecata omului, Satana se străduiește să determine ca lucrurile să meargă după voia lui. El poate reuși să îndrume strâmb mintea a două persoane; dar când mai mulți se consultă între ei, există mai multă siguranță. Fiecare proiect va fi mai bine analizat, orice mișcare mai bine gândită. Astfel, va exista mai puțin pericolul unor pașii precipitați, prost orientați, care ar aduce confuzie. În unire este tărie. În divizare, slăbiciune și înfrângere.
Dumnezeu călăuzește și pregătește un popor pentru a fi mutat. Suntem noi aceia care ne facem partea în această lucrare, ca santinele ale lui Dumnezeu? Căutăm noi să lucrăm în unire? Suntem dispuși să devenim slujitorii tuturor? Urmăm noi pe Marele nostru Model?
Prieteni conlucrători, fiecare dintre noi seamănă sămânța pe ogoarele vieții. Cum este sămânța, așa va fi secerișul. Dacă semănăm neîncredere, invidie, gelozie, iubire de sine, răutate în gând și simț, vom secera amărăciune pentru sufletele noastre. Dacă manifestăm bunătate, dragoste, gânduri frumoase față de sentimentele celorlalți, vom primi în schimb aceeași monedă.
Amabilitate creștină
Profesorul aspru, plin de critică, extrem de exigent și insensibil, trebuie să se aștepte la același spirit manifestat de elevi față de el. Cel care vrea să-și păstreze demnitatea și respectul trebuie să fie atent să nu rănească fără nici un rost respectul de sine al altora. Această regulă trebuie respectată cu sfințenie chiar și față de cei mai slabi, mai mici sau mai greoi elevi. Nu știți ce intenții are Dumnezeu cu acești aparent neinteresanți tineri. El a acceptat, în trecut, persoane la fel de puțin promițătoare, pentru a face o mare lucrare pentru El. Duhul Său în acțiune a deșteptat orice capacitate la o activitate viguroasă. Domnul a văzut în acele pietre aspre, dure, materialul prețios care va rezista testului furtunii, arșiței și presiunii. Dumnezeu nu vede ca omul. El nu judecă după aparență, ci caută judicios la inimă și la minte.
Profesorul trebuie să se poarte întotdeauna ca un gentleman creștin. El trebuie să se prezinte ca un prieten și sfătuitor al elevilor săi. Dacă toți oamenii noștri -- profesori, pastori și membri laici -- ar cultiva spiritul amabilității creștine, ar găsi mai ușor drumul spre inima oamenilor și mult mai mulți ar fi determinați să cerceteze și să primească adevărul. Atunci când fiecare profesor va uita de sine și va simți un profund interes pentru reușita și binele elevilor săi, conștient că aceștia sunt proprietatea lui Dumnezeu și că el va trebui să dea socoteală de influența avută asupra minții și caracterului lor, vom avea o școală în care îngerii se vor bucura să zăbovească. Isus va privi aprobator lucrarea lor și-și va trimite harul în inima elevilor.
Adevăratul test al calității
Dacă veți coborî standardul, pentru mai multă popularitate și pentru creșterea numărului de elevi, făcând din această creștere un motiv de bucurie, veți da dovadă de multă orbire. Dacă numărul, cantitatea, ar fi un semn al succesului, atunci Satana ar putea pretinde locul întâi, întrucât, în această lume, urmașii săi sunt marea majoritate. Gradul de tărie morală, ce caracterizează colegiul, este testul calității lui. Virtutea, inteligența și sfințenia poporului din biserică, și nu numărul de membri, trebuie să fie cauza bucuriei și recunoștinței noastre.
Fără influența harului divin, educația se va dovedi lipsită de eficiență reală. Elevul devine mândru, vanitos și arogant. Dar educația primită sub înnobilatoarea influență a Marelui Învățător, îl va înălța pe om pe scara valorii morale și-l va face în stare să-și reprime mândria și pasiunea, umblând umil înaintea lui Dumnezeu, ca unul care depinde de El în ceea ce privește capacitatea, bunele ocazii și orice privilegiu. Mă adresez lucrătorilor colegiului nostru: Trebuie nu numai să spuneți că sunteți creștini, ci să și exemplificați caracterul lui Hristos. Înțelepciunea de sus trebuie să transpară în toată învățătura voastră. Într-o lume a întunericului moral și a corupției, să se vadă că spiritul care vă animă este de sus, nu de jos. Bazându-vă în întregime pe propria putere și înțelepciune, cele mai mari eforturi ale voastre vor realiza puțin. Dar, dacă sunteți animați de dragostea lui Dumnezeu, Legea Sa fiindu-vă temelia, lucrarea voastră va fi durabilă. În vreme ce uscăturile și miriștea vor arde, realizarea voastră va rezista testului.
Pe tinerii aflați în grija voastră va trebui să-i întâlniți în preajma marelui tron alb. Dacă vă îngăduiți maniere și ieșiri necontrolate, dând astfel greș în a-i influența pe acești tineri pentru binele lor veșnic, veți cunoaște gravele consecințe ale lucrării voastre. Printr-o cunoaștere a Legii divine și ascultarea de preceptele ei, oamenii pot deveni fii ai lui Dumnezeu. Călcând această lege, ei devin slujitori ai lui Satana. Pe de o parte, ei ar putea să se ridice la o anumită înălțime morală; iar pe de altă parte, să se coboare la o oarecare adâncime a degradării. Lucrătorii colegiului nostru trebuie să manifeste zel și seriozitate proporțional cu valoarea mizei puse în joc -- sufletele elevilor lor, aprobarea lui Dumnezeu, viața veșnică și bucuriile celor răscumpărați.
În calitate de colaboratori ai lui Hristos, având asemenea ocazii favorabile de a împărtăși cunoștința lui Dumnezeu, profesorii noștri trebuie să lucreze ca fiind inspirați de sus. Inimile tinerilor nu sunt îngreunate și nici concepțiile lor nu sunt banalizate, așa cum sunt ale celor mai în vârstă. Ei pot fi câștigați la Hristos prin purtarea, dăruirea și asemănarea voastră cu Hristos. Ar fi mult mai bine să-i solicitați mai puțin în studierea științelor, oferindu-le mai mult timp pentru bucuriile spirituale. Aici a fost făcută o mare greșeală.
Scopul lui Dumnezeu cu colegiul
Influența voastră nu poate fi delimitată. Un singur act necontrolat poate dovedi ruina multor suflete. Prestația oricărui lucrător din colegiul nostru produce impresii în mintea tinerilor, iar aceste impresii se reproduc în mintea altora. ținta profesorului trebuie să fie aceea de a pregăti fiecare suflet aflat în grija lui ca să devină o binecuvântare pentru lume. Acest obiectiv nu trebuie pierdut niciodată din vedere. Sunt unii care pretind că lucrează pentru Hristos, dar, uneori, se așează de partea lui Satana și-i fac lucrarea. Poate Mântuitorul să-i considere pe aceștia robi buni și credincioși? Dau ei, ca străjeri, un sunet clar de trâmbiță?
Mântuitorul nostru ne recomandă: „Vegheați și rugați-vă ca să nu cădeți în ispită” (Marcu 14, 38). Dacă întâmpinăm greutăți și, în puterea lui Hristos, le depășim, dacă întâlnim dușmani și, în puterea lui Hristos, îi punem pe fugă, dacă acceptăm răspunderi și, în puterea lui Hristos, ne achităm cu credincioșie de ele, vom câștiga o experiență valoroasă. Învățăm astfel, cum n-am fi putut învăța altminteri, că Mântuitorul nostru este un ajutor prezent în orice vreme de nevoie.
Este o mare lucrare de făcut în colegiul nostru, o lucrare ce are nevoie de colaborarea fiecărui învățător. Lui Dumnezeu i displace când oamenii se descurajează unul pe altul. Se pare însă că oamenii uită cu toții că Satana este pârâșul fraților și se unesc cu vrăjmașul în lucrarea lui. În vreme ce pretinșii creștini se luptă între ei, Satana își întinde capcanele pentru picioarele neinițiate ale copiilor și tinerilor. Aceia care au o experiență religioasă trebuie să încerce să-i protejeze pe tineri de uneltirile lui Satana. Trebuie să nu uite niciodată că ei înșiși au fost cândva ispitiți de plăcerile păcatului. Avem nevoie de mila și îndurarea lui Dumnezeu la orice oră, și atunci cât de nepotrivit este să fim lipsiți de răbdare în fața greșelilor tinerilor noștri nematurizați. Putem noi, colegi de păcat, să-i respingem pe aceștia, atâta vreme cât Dumnezeu nu îi alungă?
Întotdeauna tinerii trebuie priviți ca fiind răscumpărarea sângelui lui Hristos. În acest caz, ei au nevoie de dragostea, răbdarea, și simpatia noastră. Dacă-L urmăm pe Isus, nu ne putem limita interesul și afecțiunea la noi și la familiile noastre. Nu ne putem consacra timpul și atenția celor vremelnice, uitând de interesele veșnice ale celor de-aproape. „Să vă iubiți unii pe alții cum v-am iubit Eu” (Ioan 15, 12) este porunca lui Isus. Priviți altruismul Lui, observați felul Lui de iubire față de noi și apoi urmați Modelul. (Testimonies for the Church 5:21-35, citit în Colege Hall, decembrie 1881).
Dacă vom cunoaște vreodată adevărul, aceasta va fi pentru că îl practicăm. Trebuie să avem o experiență vie în cele ce țin de Dumnezeu, înainte de a putea să înțelegem Cuvântul Său. Această cunoaștere practică este cea care întărește intelectul și ne zidește în Hristos, Capul nostru viu.