În actualul plan de învățământ, tinerilor li se deschide o ușă spre ispită. Deși, în general, ei au prea multe ore de clasă, au însă și multe ore în care nu fac nimic. Aceste ore libere sunt, în mod frecvent, petrecute într-un mod nechibzuit Foarte mulți tineri, care au fost educați religios acasă și care vin la școală relativ inocenți și virtuoși, sunt corupți prin asocierea cu colegi vicioși. Ei pierd respectul de sine și sacrifică principiile nobile, apoi sunt gata să o apuce pe calea căderii, pentru că într-atât și-au pervertit conștiința, încât păcatul nu le mai pare atât de grav. Aceste rele ar putea fi în mare parte remediate, dacă studiul și munca ar putea fi împletite
Unii elevi își pun tot sufletul în studiu și-și concentrează mintea asupra obiectivului obținerii de cunoștințe. Ei își pun creierul la muncă lăsând inactive puterile fizice. Astfel, creierul este suprasolicitat, iar mușchii slăbesc, pentru că nu sunt exersați. Iar când devin absolvenți, se va vedea că acești tineri și-au dobândit educația cu prețul vieții. Ei au învățat zi și noapte, an de an, ținându-și mintea continuu încordată, dar nereușind să-și exerseze cât trebuia mușchii....
Tinerele se dedică frecvent studiului, neglijând alte ramuri ale educației, care sunt chiar mai importante pentru viața practică decât învățătura cărților. și,
după obținerea educației, adeseori ele sunt nepregătite pentru viață. Ele și-au neglijat sănătatea, stând prea mult înăuntru, lipsite de aerul curat și de lumina soarelui, lăsate de Dumnezeu. Aceste tinere ar fi putut ieși sănătoase din școală, dacă ar fi împletit studiul lor cu muncile gospodărești și cu exercițiu în aer liber. Sănătatea este o mare comoară. Este cea mai mare bogăție pe care o pot avea muritorii. Bogăția, onoarea sau știința sunt prea scump plătite, dacă se obțin prin pierderea sănătății. Nici una dintre aceste realizări nu poate aduce fericire, dacă lipsește sănătatea....
Blestemul inactivității
În multe cazuri, părinții bogați nu realizează importanța educării copiilor lor în îndeletnicirile practice ale vieții la fel de bine ca în ceea ce privește științele. Ei nu văd necesitatea ca, pentru binele minții și inimii copiilor lor și pentru viitoarea lor eficiență, să le asigure o bună înțelegere a utilității muncii. Aceasta pentru ca, atunci când va fi cazul, ei să poată rămâne într-o nobilă independență, știind cum să-și folosească brațele. Dacă au un capital al propriei lor capacități de muncă, ei nu pot fi săraci, chiar dacă nu au nici măcar un ban.
Mulți dintre cei care, în tinerețe, au trăit în prosperitate pot fi lipsiți mai târziu de toată bogăția lor, rămânând cu părinți, frați și surori care depind acum de întreținerea lor. Cât de important este atunci ca orice tânăr să fie învățat să muncească pentru a putea fi pregătit pentru orice eventualitate! Bogățiile sunt, într-adevăr, un blestem atunci când cei ce le au le pun în calea obținerii de către fiii și fiicele lor a cunoașterii muncii cu folos, pentru pregătirea pentru o viață practică.
În multe cazuri, sărăcia este o binecuvântare, pentru că previne ruina tinerilor și copiilor prin inactivitate. Puterile fizice trebuie, la fel de bine ca și cele intelectuale, cultivate și dezvoltate corespunzător. Prima și necontenita grijă a părinților trebuie să fie aceea de a vedea dacă fizicul copiilor lor este viguros, pentru a putea deveni oameni sănătoși. Acest obiectiv este imposibil de atins fără exercițiu fizic. Pentru sănătatea lor fizică și binele moral, copiii trebuie învățați să muncească. Dacă vor să aibă caractere curate și nobile, ei trebuie să cunoască disciplina muncii bine organizate, care să le pună la treabă mușchii. Satisfacția pe care o au, văzându-se folositori și consacrându-se ajutorării altora, va fi cea mai sănătoasă plăcere de care se pot bucura.
Părinți, inactivitatea este cel mai mare blestem care a venit vreodată peste tineri. Fiicele voastre nu trebuie lăsate să întârzie dimineața în pat, dormind prețioasele ore pe care Dumnezeu li le-a acordat pentru a fi folosite în cele mai bune scopuri și pentru care vor avea să-I dea socoteală. Purtând singură poverile pe care ar trebui să le împărtășească și fiicelor ei, spre binele lor prezent și viitor, mama le face acestora un mare rău....
Avantajele muncii fizice
Exercițiul în munca din gospodărie este cel mai mare avantaj pentru tinerele noastre. Munca fizică este departe de a împiedica dezvoltarea intelectului. Avantajele muncii fizice vor echilibra persoana și vor preveni suprasolicitarea minții. Efortul fizic va solicita mușchii și va ușura creierul obosit.... Pentru o minte sănătoasă, este nevoie de un trup sănătos. Tăria fizică și cunoașterea practică a tuturor îndeletnicirilor gospodărești nu vor fi niciodată un impediment pentru buna dezvoltare a intelectului; amândouă, fizicul și intelectul, sunt foarte importante....
Ar fi trebuit asigurate din generațiile trecute premisele unei educații mai largi. În asociere cu școlile, ar fi trebuit să existe centre de practicarea agriculturii și ateliere de lucru. De asemenea, ar fi trebuit să existe instructori cu activitățile gospodărești. și un timp din fiecare zi ar fi trebuit afectat muncii fizice, pentru ca puterile fizice și cele intelectuale să poată fi în mod egal exersate. Dacă școlile ar fi fost organizate după acest plan, acum n-ar mai fi atâtea minți dezechilibrate....
O constantă solicitare a creierului, în timp ce mușchii sunt inactivi, slăbește nervii și creează elevilor o aproape incontrolabilă dorință de schimbare și de distracții palpitante. Când sunt eliberați, după ce au fost ținuți să studieze câteva ore pe zi, ei sunt aproape sălbatici. Mulți dintre ei nu au fost deloc controlați acasă, fiind lăsați să urmeze înclinației lor proprii și consideră că obligația orelor de studiu este un tribut greu pentru ei. și, pentru că nu au nimic de făcut după aceste ore de studiu, Satana le sugerează sportul și poznele, ca variantă alternativă. Influența lor față de alți elevi este demoralizatoare....
Dacă în asociere cu școlile noastre ar fi existat centre de agricultură și instruire practică și dacă ar fi fost angajați instructori competenți, care să-i învețe pe tineri în diferitele ramuri ale științei și muncii, consacrând zilnic un timp pentru desăvârșirea minții și un timp pentru munca fizică, acum am fi avut o clasă mai elevată de tineri care să fie activi și cu o influență în modelarea societății. Mulți dintre tinerii absolvenți ai unor astfel de instituții ar fi dat dovadă de un caracter stabil. Ei ar fi dovedit atât de multă perseverență, tenacitate, curaj de a depăși obstacolele și principialitate, încât n-ar fi fost clătinați de influența rea, dar populară.
Ar fi trebuit să existe instructori cu experiență, care să le învețe pe tinere în domeniul gătitului. Apoi, ele ar fi trebuit învățate să croiască, să coasă și să repare haine, devenind astfel pregătite pentru nevoile practice ale vieții. Pentru tineri, ar fi trebuit să existe centre în care să poată învăța diferite meserii care să le pună la treabă mușchii și mintea, deopotrivă.
Dacă tinerii n-ar putea primi decât o educație unilaterală, care dintre acestea două este mai importantă, o cunoaștere a științelor, cu toate dezavantajele ei pentru viață și sănătate, sau învățarea practică a unor meserii pentru viață? Fără ezitare, răspunsul nostru este: aceasta din urmă. Dacă suntem obligați să renunțăm la vreuna dintre ele, aceasta să fie învățătura cărților.
Educația fetelor
Foarte multe fete s-au căsătorit și au familii, dar, practic, nu cunosc decât foarte puțin din sarcinile ce îi revin unei soții și mame. Ele știu să citească și să cânte la instrumente muzicale, dar nu știu să gătească. Ele nu pot să facă o pâine bună, care este esențială pentru sănătatea familiei. Ele nu pot să croiască și să coasă haine, pentru că niciodată n-au învățat cum. Ele privesc aceste lucruri ca fiind fără importanță și, în viața casnică, sunt la fel de dependente de alții, care fac acestea pentru ele, așa cum copiii lor sunt dependenți de ele. Tocmai această ignoranță de neiertat față de cele mai elementare îndeletniciri casnice face nefericite foarte multe familii....
Echilibru între munca intelectuală și cea fizică
Mintea unora este prea mult solicitată. Adeseori, ei își cheltuiesc inutil puterile minții. Există, în același timp, o altă categorie de oameni al căror țel suprem în viață este munca fizică. Aceștia din urmă nu-și pun mintea la contribuție. Mușchii lor sunt antrenați, în vreme ce creierul este privat de vigoarea lui, prin inactivitate.
Dacă cei ce muncesc intelectual ar prelua, într-o oarecare măsură, din activitatea celor care muncesc fizic, fortificându-și astfel mușchii, cei ce muncesc fizic ar avea mai puțin de lucru, putând să-și dedice o parte din timp cultivării intelectuale și morale. Aceia care au obiceiuri sedentare trebuie să se apuce de exercițiu fizic, chiar dacă nu au nevoie să muncească pentru asigurarea traiului. Sănătatea ar trebui să le fie o motivație suficientă pentru împletirea muncii fizice cu cea intelectuală.
Educația morală, intelectuală și fizică trebuie împletite pentru a avea bărbați și femei bine formați, echilibrați. Unii pot dovedi o mare putere intelectuală, în vreme ce alții sunt înclinați să se bucure mai mult de munca fizică. Amândouă aceste categorii de oameni trebuie să caute să facă progrese acolo unde sunt deficitari, pentru a-i putea înfățișa lui Dumnezeu întreaga lor ființă, ca o jertfă vie, sfântă și plăcută Lui, într-o dreaptă slujire....
Aceia care se mulțumesc să-și dedice viața în exclusivitate muncii fizice, lăsând ca alții să gândească în locul lor și să îndeplinească ceea ce alte creiere au programat, vor avea mușchi tari, dar intelectul slab. Influența lor spre bine este mică în comparație cu ceea ce ar putea fi, dacă și-ar folosi creierul deopotrivă cu mușchii. Această categorie de oameni cad mai ușor la atacul bolii, pentru că organismul lor nu este vitalizat de puterea electrică a creierului, pentru a rezista. Oamenii cu putere fizică trebuie să învețe să și gândească pe cât muncesc, pentru a nu depinde de alții, care să le fie creier.
Munca nu înjosește
Există o frecventă greșeală la mulți care privesc munca fizică drept înjositoare. De aceea, tinerii sunt foarte dornici să învețe și să devină profesori, funcționari, negustori, avocați și să ocupe aproape orice post ce nu reclamă muncă fizică. Tinerele privesc muncile casnice drept umilitoare. și, deși exercițiul fizic, necesar efectuării acestor munci, chiar dacă nu este prea solicitant, este calculat să întrețină sănătatea, ele umblă după o educație care să le califice profesoare sau funcționare, sau învață vreo meserie care le ține închise între pereți, la sedentarism.
E drept, există o oarecare scuză pentru tinere să nu aleagă drept meserie gospodăria, din cauză că aceia care angajează fete în casă le tratează, în general, ca pe niște servitoare.
În mod frecvent, ei nu le respectă, ci le tratează ca și cum n-ar fi demne de a fi considerate membre ale familiei. Ei nu le acordă privilegiile pe care le acordă croitoresei, secretarei sau profesoarei de muzică.
Dar nu poate fi o lucrare mai importantă decât aceea a îngrijirii unei gospodării. A găti bine, a pune bucatele pe masă într-un mod atrăgător, necesită inteligență și experiență. Cea care pregătește alimentele ce trebuie introduse în stomac pentru a fi transformate în sânge, pentru a hrăni organismul, ocupă o extrem de importantă și înaltă poziție. Poziția de secretară, croitoreasă sau profesoară de muzică nu poate fi egală, în importanță, cu aceea de bucătăreasă.
O lucrare de reformă
Timpul este prea scurt acum pentru a realiza ceea ce trebuia făcut în generațiile trecute. Dar putem face mult, chiar și în aceste zile de pe urmă, pentru a corecta greșelile existente în domeniul educării tinerilor....
Suntem reformatori. Dorim ca învățătura copiilor noștri să fie extrem de avantajoasă. Pentru ca ei să realizeze aceasta, trebuie să li se dea o ocupație care să le pună în exercițiu toți mușchii. Munca zilnică, sistematică, trebuie să constituie o parte din educația tinerilor chiar în această ultimă perioadă. Se poate câștiga mult prin asocierea muncii în școlile noastre. Urmând aceste programe, elevii vor dobândi elasticitatea spiritului și vigoarea gândirii, și vor fi capabili de mai multă muncă intelectuală într-un timp dat decât ar putea fi în stare doar prin studiu. Ei vor putea ieși din școală cu un organism perfect și cu puterea și curajul de a persevera în orice poziție în care providența lui Dumnezeu i-ar putea pune.
Întrucât timpul este scurt, trebuie să lucrăm cu sârg și cu efort îndoit. Este posibil ca unii dintre copiii noștri să nu intre la nici un colegiu, dar ei pot obține o educație în ramurile de bază, pe care o pot converti în practică și care va oferi cultură minții și le va pune în exercițiu puterile. Foarte mulți tineri care au trecut prin cursurile unui colegiu nu au obținut acea adevărată educație pe care o pot pune în folosință practică. (Testimonies for the Church 3:148-159).
Fac apel la comunitățile noastre, în care avem școli, să aleagă profesori pentru copii și tineri dintre aceia care Îl iubesc pe Domnul Isus Hristos și fac din Cuvântul lui Dumnezeu temelia educației. Aceștia îi vor învăța pe tineri să se păstreze sănătoși prin ascultarea de legile unei viețuiri corecte. Profesori și elevi vor descoperi cât de mult ajutor intelectual și spiritual pot obține prin renunțarea la sine și prin practicarea principiilor reformei sanitare. Ei vor descoperi cu siguranță, asemenea lui Daniel și prietenilor lui, că, în urma conformării vieții după Cuvântul lui Dumnezeu, rezultă binecuvântări.
„Vegheați și rugați-vă” este un îndemn repetat deseori în Scripturi. În viața acelora care ascultă acest îndemn va fi un val de fericire care îi va binecuvânta pe toți cei cu care ei intră în contact. Cei care sunt ursuzi și prost dispuși vor deveni plăcuți și delicați, iar cei care sunt mândri vor deveni smeriți.