Multe dintre sfaturile lui Ellen White cu privire la profesori sunt generale. Ea vorbește atât despre bărbații, cât și despre femeile calificate pentru a-i învăța pe tinerii noștri. Cităm declarațiile următoare ca aplicându-se în egală măsură bărbaților și femeilor.
Nevoia de profesori corespunzători. — Insist mult asupra acestui subiect, pentru că este o nevoie foarte mare de profesori corespunzători, iar bărbații și femeile trebuie să fie pregătiți atât în cămin, cât și în școală, pentru a face o lucrare de slujire de care nu le va fi rușine.
În mult prea multe familii din zilele noastre există prea multă îngăduință de sine și neascultare, care sunt trecute cu vederea fără să fie corectate, sau se manifestă un spirit poruncitor și dictatorial care stârnește relele cele mai mari în atitudinea copiilor. Adesea, părinții îi corectează într-un mod atât de neînțelept, încât viața copiilor ajunge să fie nefericită și își pierd orice respect față de tată, mamă, frați și surori. În felul acesta, sufletul copiilor, care sunt proprietatea lui Dumnezeu, mieii turmei, este pregătit pentru ca Satana să-și îndeplinească voia lui în viața lor. — Manuscript Releases, vol. 13, p. 95
Profesori care studiază Cuvântul lui Dumnezeu. — A-i pregăti pe tineri să devină soldați de nădejde ai Domnului Isus Hristos este cea mai nobilă lucrare care i-a fost încredințată vreodată omului. Numai oamenii consacrați, bărbați și femei, care iubesc copiii și care pot vedea în ei suflete care trebuie salvate pentru Maestru, trebuie să fie aleși ca profesori în școlile noastre. Profesorii [86] care studiază Cuvântul lui Dumnezeu așa cum trebuie vor fi conștienți de valoarea sufletelor aflate în grija lor și copiii vor primi de la ei o adevărată educație creștină. — Sfaturi pentru părinți, educatori și elevi, p. 166
Nevoia de a avea experiență în ascultarea de Domnul. — Toți aceia care predau în școlile noastre ar trebui să aibă o strânsă legătură cu Dumnezeu și o deplină înțelegere a Cuvântului Său ca să poată fi în stare să aducă înțelepciunea și știința dumnezeiască în lucrarea de educare a tinerilor, astfel ca să le fie de folos în viața aceasta, dar și în viața viitoare, nemuritoare. Ei trebuie să fie bărbați și femei care sunt nu numai cunoscători ai adevărului, ci și împlinitori ai Cuvântului lui Dumnezeu. „Stă scris” ar trebui să fie exprimat în cuvintele și viața lor. Prin viața lor practică, ei ar trebui să învețe simplitatea și deprinderi corecte în toate lucrurile. Niciun om, bărbat sau femeie, nu ar trebui să fie angajat ca educator, dacă nu a avut experiență în ce privește ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu. — Mărturii, vol. 6, p. 152, 153
Tinerele să învețe să îi învețe pe alții. — Avem nevoie de oameni devotați și neegoiști, care să îndeplinească rolul de educatori. În școlile noastre, trebuie să fie aduși tineri și tinere pentru a primi o educație și pentru a învăța cum să-i ajute pe alții să înțeleagă Cuvântul Domnului. În fiecare școală, avem nevoie de pastori care să-i educe pe copii și tineri în domeniul Bibliei, iar pastorul are de făcut o lucrare atât pentru profesori, cât și pentru elevi.
Școlile noastre trebuie să fie mai degrabă ca școlile profeților. Apelăm la profesori și la toți cei angajați în școală să facă eforturi pline de sacrificiu de sine. Apelăm la surorile noastre să lucreze în mod înțelept și devotat, cu interesul de a face școala să aibă succes. Bisericile trebuie să ajute. Dumnezeu îi va binecuvânta pe toți aceia care conlucrează cu El. — Manuscript Releases, vol. 6, p. 400
Femeile să fie calificate pentru a ocupa orice poziție. — Domnul plănuiește ca școlile să fie și un loc în care să poată fi obținută o educație în domenii de activitate ale femeilor — gătit, treburi gospodărești, croitorie, păstrarea evidențelor financiare, citirea și pronunțarea corectă. Ele trebuie să fie calificate pentru a ocupa orice post care li s-ar oferi — administratori, instructori ai Școlii de Sabat, lucrători biblici. De asemenea, să fie pregătite să predea în școlile pentru copii. — Evanghelizare, p. 475
Calificarea profesorului. — Principiile și obiceiurile profesorului ar trebui să fie considerate ca având o importanță mai mare [87] decât calificările în domeniul literar. Dacă este un creștin sincer, profesorul va simți necesitatea de a fi interesat în egală măsură de educația fizică, de cea intelectuală, morală și spirituală a elevilor lui. Pentru a exercita o influență corectă, el trebuie să aibă o stăpânire de sine deplină, inima lui să fie umplută din belșug de dragoste față de elevii lui, iar aceasta să se vadă în privirile, cuvintele și faptele lui. El ar trebui să aibă un caracter ferm, așa încât să poată modela mintea elevilor și să-i poată instrui în domeniul științelor.
În general, educația timpurie a copiilor modelează caracterul pentru întreaga viață. Aceia care se ocupă de copii și tineri ar trebui să fie foarte atenți să le dezvolte acele însușiri ale minții care îi vor face în stare să știe mai bine cum să-și direcționeze puterile ca să fie exercitate în modul cel mai folositor. — The Health Reformer, 1 septembrie 1872
Ce ar trebui să fie profesorul. — În alegerea profesorului pentru copii, trebuie să fim foarte atenți. Profesorii școlilor noastre trebuie să fie oameni modești, fără vanități. Ei trebuie să fie lucrători conștiincioși, plini de adevăratul spirit misionar, slujitori care au învățat să-și pună încrederea în Dumnezeu și să lucreze în Numele Lui. Ei trebuie să aibă atributele caracterului lui Hristos — răbdare, bunătate, milă și iubire. Iar în experiența zilnică, ei trebuie să evidențieze dreptatea și neprihănirea Mântuitorului. Apoi, lucrând cu o autoritate plăcută, ei vor demonstra ce poate realiza harul prin oamenii care se încred în Dumnezeu. — Sfaturi pentru părinți, educatori și elevi, p. 150, 151
Toți cei care predau trebuie să aibă o legătură strânsă cu Dumnezeu
Profesorii ocupă o poziție de cea mai înaltă răspundere — Profesorii trebuie să facă pentru elevii lor ceva mai mult decât să le transmită cunoștințe din cărți. Poziția lor de îndrumător și educator al tinerilor este de cea mai mare răspundere, pentru că lor le este încredințată lucrarea de formare a minții și a caracterului. Cei care își asumă această lucrare trebuie să aibă un character echilibrat. Ei trebuie să aibă maniere alese, să fie ordonați în îmbrăcăminte, atenți în tot ce fac. Ei trebuie să manifeste o adevărată amabilitate creștină, care câștigă încrederea și respectul. Profesorul trebuie să fie el însuși ceea ce dorește să devină elevii săi. [88]
Profesorii trebuie să vegheze asupra elevilor lor așa cum are grijă păstorul de turma încredințată lui. Ei trebuie să aibă grijă de sufletele discipolilor ca de unele de care au de dat socoteală. — Sfaturi pentru părinți, educatori și elevi, p. 65
Străduiți-vă să atingeți standardul cel mai înalt cu putință. — A te cunoaște pe tine însuți este o mare știință. Profesorul care se estimează corect pe sine însuși Îl va lăsa pe Dumnezeu să-i formeze și să-i disciplineze mintea și va recunoaște sursa puterii lui. (…) Cunoașterea de sine conduce la umilință și la încredere în Dumnezeu, dar nu ține locul eforturilor de autodezvoltare. Acela care își cunoaște defectele nu va cruța niciun efort pentru a atinge standardul cel mai înalt din punct de vedere fizic, intelectual și moral. Niciun profesor mulțumit cu un standard mai scăzut nu trebuie să aibă de-a face cu lucrarea de pregătire a tinerilor. — Sfaturi pentru părinți, educatori și elevi, p. 67
Școlile să reflecte ordinea cerului
Profesorii să vorbească și să se roage cu elevii. — Profesorii noștri trebuie să fie niște oameni convertiți, bărbați și femei care știu ce înseamnă să lupți cu Dumnezeu, oameni care nu își vor găsi liniștea până când inima copiilor nu va fi îndrumată să-L iubească pe Dumnezeu, să-L laude și să-I dea slavă. Cine vrea să fie un lucrător serios pentru sufletele din Școlile noastre de Sabat? Cine îi va lua pe tineri deoparte, va vorbi și se va ruga cu ei și le va adresa apeluri personale, îndemnându-i să-și predea inima lui Isus, ca să poată fi ca o mireasmă plăcută pentru El? Când vedem cât de mare este lucrarea și cât de puțin este apreciată, simțim că ne geme sufletul și exclamăm: Cine sunt cei care vor accepta aceste responsabilități serioase și vor veghea asupra sufletelor ca unii care vor fi chemați să dea socoteală?
Noi suntem reprezentanții lui Hristos pe pământ. Cum ne îndeplinim misiunea? Reprezentanții lui Hristos trebuie să aibă comuniune cu El în fiecare zi. Cuvintele lor trebuie să fie alese, vorbirea lor dreasă cu har, inima plină de dragoste, eforturile lor trebuie să fie sincere, înflăcărate și perseverente în scopul de a salva sufletele pentru care a murit Hristos. Fiecare să facă tot ce poate mai bine, lucrând pentru mântuirea iubiților copii și tineri și, din când în când, vor auzi cuvintele lui Isus: „Bine, rob bun și credincios…, intră în bucuria Stăpânului tău.” Ce este bucuria aceasta? Este bucuria de a-i vedea pe sfinții cei răscumpărați, mântuiți prin intermediul lor, prin sângele lui Hristos. — Sabbath School Worker, 1 iulie 1885 [89]
Cea mai frumoasă lucrare încredințată vreodată oamenilor
Mare atenție pentru a solicita cele mai înalte puteri ale minții.— Lucrarea cu mințile tinere este cea mai frumoasă lucrare [Ellen White folosește expresia „cea mai frumoasă lucrare” cu sensul de cea mai importantă, cea mai dificilă și cea mai nobilă lucrare pe care Dumnezeu îi cheamă pe oameni să o facă pentru El] pe care și-au asumat-o vreodată oamenii. În educarea tinerilor, trebuie să fie avem mare grijă să variem metodele de învățare, așa încât să fie solicitate puterile înalte și nobile ale minții.
Părinții și educatorii din școli sunt cu siguranță descalificați pentru a-i educa pe tineri în mod corespunzător, dacă nu au învățat ei înșiși mai întâi lecțiile stăpânirii de sine, ale răbdării, îndelungii răbdări, blândeții și iubirii. Cât de importantă este poziția părinților, a tutorilor și a profesorilor! Foarte puțini înțeleg nevoile cele mai importante ale minții și modul în care trebuie să îndrume intelectul aflat în curs de dezvoltare și felul în care se dezvoltă gândurile și sentimentele tinerilor. — Health Reformer, 1 septembrie 1872
Învățarea este lucrarea cea mai importantă. — Această lucrare este cea mai importantă și cea mai dificilă care le-a fost încredințată vreodată făpturilor omenești. Ea necesită un tact plin de delicatețe, o sensibilitate deosebită, o cunoaștere a firii omenești, o credință și o răbdare de origine cerească, gata să lucreze, să vegheze și să aștepte. Este o lucrare mai importantă decât oricare alta. — Educație, p. 292
Profesorii sunt cu adevărat niște misionari
Nevoia atingerii divine. — Profesorii și elevii din școala noastră au nevoie de atingerea divină. Dacă ar fi fost încurajat un spirit misionar, chiar dacă aceasta ar fi luat câteva ore din programul de studii, dacă s-ar fi manifestat mai multă credință și mai mult zel spiritual, dacă ar fi existat o înțelegere mai mare a faptului că Dumnezeu poate să facă mai mult decât a făcut pentru profesori și studenți, pentru că în trecut s-au pus piedici în calea Sa, ar fi fost primite multe binecuvântări cerești. Există corzi sfinte care încă nu au fost atinse. Profesorii și elevii trebuie să aibă o mai mare dispoziție de a se lăsa învățați.
Tinerii și tinerele vor fi binecuvântați exact în măsura în care în educarea și instruirea lor a fost adus adevăratul spirit misionar. Elevii ar trebui să înceapă să lucreze în domeniul misionar acolo unde se află cei cu care pot să comunice și să învețe cum să lucreze. Când fac lucrarea aceasta, ei progresează, iar intelectul lor se dezvoltă. Ei învață cum să lucreze când vor termina școala. Când îi abordează pe cei interesați să cunoască adevărul, ei lucrează sub conducerea celui mai mare Învățător pe care L-a cunoscut vreodată lumea. Este important [90] să știe cum să comunice, așa încât oamenii să primească adevărul. Obiceiul de a le vorbi altora despre Hristos, de a citi și de a explica învățăturile din Cuvântul Său va întipări acel Cuvânt în mintea lor și îi va face să-și însușească adevărul.
„Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta … și pe aproapele tău ca pe tine însuți.” Aceasta este porunca lui Dumnezeu. Însă Isus a prezentat încă o cerință suplimentară. „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții.” Noi nu trebuie să-i iubim pe alții doar ca pe noi înșine, ci să ne iubim unii pe alții așa cum ne-a iubit Hristos. „Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, așa v-am iubit și Eu pe voi”, a zis El. „Rămâneți în dragostea Mea! Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, după cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui. V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să rămână în voi și bucuria voastră să fie deplină. Aceasta este porunca Mea: să vă iubiți unii pe alții cum v-am iubit Eu.”
Atât elevii, cât și profesorii din școlile noastre trebuie să-și ia timp pentru a se familiariza cu membrii societății în care trăiesc. Noi trebuie să cultivăm față de alții dragostea pe care a manifestat-o Hristos față de noi. Adevărul nu va rămâne multă vreme în inimă dacă nu lucrează din dragoste pentru a salva sufletele aflate pe punctul de a pieri.
Domnul, Dumnezeul lui Israel, vrea să fim precauți cu privire la precizia omenească și cu privire la nevoia de a trasa o linie pe care toți trebuie să o urmeze. În școlile noastre trebuie să fie adus un suflu nou. Au fost urmate metode de predare și tradiții greșite, care au fost privite ca fiind întru totul esențiale. Cei angajați în școlile noastre trebuie să treacă dincolo de opiniile și obiceiurile lor, care au fost urmate ca și cum ar fi fost autoritatea supremă. Nevoia cea mai mare a profesorilor noștri este aceea de a trăi ceas de ceas într-o comuniune conștiincioasă și plină de dragoste cu marile principii ale adevărului, neprihănirii și milei, deoarece aceasta este atmosfera cerului. Elevii nu trebuie să fie împovărați cu atât de multe studii și îndatoriri, încât să neglijeze comuniunea personală cu Domnul Isus, Marele Învățător, și să nu îngăduie ca în inima lor să pătrundă influența sensibilizatoare a Duhului care a locuit în El.
Este important să-i învățăm pe elevi cum să facă lucrare misionară, nu numai oferindu-le învățături scrise sau vorbite, ci implicându-i în mod practic în diferitele ramuri ale acestei lucrări. În jurul nostru, în societate, [91] se află oameni care au nevoie să fie învățați cum să gătească și cum să-i trateze pe cei bolnavi. Prin îndeplinirea acestei ramuri a lucrării, noi punem în practică adevărul așa cum este el în Isus. Profesorii și elevii trebuie să învețe cum să facă lucrarea aceasta. (…)
Profesorii trebuie să primească putere din sursa adâncă și centrală a întregii puteri morale și spirituale, cerându-I Domnului să le dea gândul care a fost în Hristos Isus, pentru ca fiecare caz care necesită simpatie și ajutor, atât în domeniul fizic, cât și în cel spiritual, să poată primi atenția lor. Marele Învățător conlucrează cu toate eforturile făcute pentru a alina omenirea suferindă. Învățați-i pe elevi cum să aplice în mod practic lecțiile pe care le-au primit. Când vor vedea nenorocirea omenească și sărăcia extremă a celor pe care se străduiesc să-i ajute, ei vor fi plini de milă. Inima lor va fi sensibilizată de principiile adânci și sfinte descoperite în Cuvântul lui Dumnezeu. Marele Medic conlucrează cu fiecare efort făcut pentru omenirea suferindă, pentru a da sănătate trupului și lumină și refacere sufletului.
Trebuie să-I dăm Domnului ocazia de a-Și face lucrarea, marea Sa lucrare pentru suflete. Domnul Hristos este totul pentru noi. Fiecare trebuie să înțeleagă ce înseamnă Cuvântul lui Dumnezeu împlinit în noi. După cum Hristos a fost în lume, tot așa suntem și noi. Dacă suntem asemenea Lui în caracter în viața aceasta, vom fi asemenea Lui în cer. Dacă nu există nicio asemănare între noi și Hristos în lumea aceasta, nu va putea fi nicio prietenie între noi și Hristos când El va veni în slava Sa, împreună cu toți îngerii sfinți. În calitate de învățători religioși, noi avem față de Dumnezeu obligația de a-i învăța pe elevi cum să se angajeze în lucrarea misionară medicală. Cei care fac această lucrare au multe ocazii de a semăna cu mare succes semințele adevărului. Inima plină de recunoștință față de Dumnezeu poate să se roage: „Învață-mă, Doamne, calea Ta și povățuiește-mă pe cărarea cea dreaptă, din pricina vrăjmașilor mei”. — Manuscript 70, 1898
Sarah Peck chemată să predea
Sarah Peck a fost una dintre ajutoarele cele mai capabile ale lui Ellen White. Înainte de a deveni una dintre secretarele lui Ellen White, ea a predat la școala Sanatoriului din California și a avut reputația de a fi „un profesor excelent”. După ce a lucrat un timp în cadrul personalului de la Elmshaven, ea a fost invitată să predea din nou. Cu regret, Ellen White a fost de acord cu plecarea ei, simțind că [92] Sarah Peck trebuia să fie liberă să facă orice îi cere Domnul.
Dragă soră Peck,
În timpul discuției noastre din dimineața aceasta, m-am simțit foarte încurcată, neștiind ce să spun cu privire la lucrarea ta. Te iubesc și vreau să te văd într-o poziție în care poți să-I slujești Domnului în modul cel mai bun.
Nu știu care va fi alegerea ta. Mulți dintre frații noștri doresc și te îndeamnă să intri în lucrarea de educație. Dacă simți că aceasta este datoria ta, eu sunt dispusă să te eliberez de îndatoririle lucrării pentru mine. Nu cunosc pe nimeni care să fie mai potrivit decât tine pentru a-și asuma lucrarea de educație. În legătură cu activitatea ta în lucrarea mea, nu pot să spun foarte mult, deoarece în trecut ai fost solicitată în atât de multe domenii de lucru.
Trebuie să spun un lucru: Dacă alegi să rămâi cu mine, lucrarea pentru școală trebuie să fie lăsată deoparte. Dacă preferi să lucrezi în domeniul educației, atunci trebuie să fii liberă să faci acest lucru, așa încât să-ți poți concentra toată atenția asupra acestei lucrări. Las acest subiect întru totul la dispoziția ta, ca să-ți poți urma propria alegere. Nu îndrăznesc să hotărăsc pentru tine. Marea nevoie de eficiența ta în calitate de profesor este singurul considerent care mă determină să fiu dispusă să te las să pleci. Atât de mulți mi-au vorbit despre eficiența și talentul tău ca educator, încât nu îndrăznesc să te rețin. Dacă vreodată în viitor vei alege să lucrezi din nou pentru mine, nu vei deveni cu nimic mai puțin eficientă.
Îți scriu aceste lucruri, ca să nu rămâi într-o stare de incertitudine. Cere sfatul Domnului. Dacă te simți îndemnată să preferi să rămâi cu mine, am o mulțime de lucrări pe care poți să le faci. Dacă tu crezi că este voia lui Dumnezeu să rămâi cu mine, trebuie să ne ocupăm de lucrare în mod serios și să nu le îngăduim altora să intervină și să-ți dea o povară dublă de purtat.
Așadar, sora mea, mă tem ca nu cumva, asumându-ți lucrarea la școală, să te împovărezi cu prea multe responsabilități. Dedică-te acelei lucrări și îndeplinește-o așa cum ai făcut în școala din St. Helena. Dacă trebuie să te implici în lucrarea din Redlands și Loma Linda, vom mai colabora, într-o măsură mai mare sau mai mică, în pregătirea elevilor pentru viața aceasta și pentru veșnicie.
Fie ca Domnul să te binecuvânteze și să îți dea mult Duh Sfânt, indiferent unde vei lucra. Dacă partea ta va fi aceea de a-i educa pe elevi pentru [93] ca ei să le poată împărtăși înțelepciunea cerească și altora, eu voi fi mulțumită. Te-am iubit și te-am respectat întotdeauna și nu am fost dezamăgită de tine. Forma cuvintelor foarte expresive trebuie să fie prețuită mai mult decât orice lucru pământesc. Dumnezeu este slăvit prin fiecare cuvânt care conduce la o faptă dreaptă înaintea Sa. Am un mare respect față de tine și doresc să beneficiezi de orice avantaj posibil ca să poți să progresezi continuu în slujirea lui Dumnezeu. — Letter 265, 1905 [94]
FEMEILE CA MEDICI
Fie ca, prin lucrarea mea din ziua aceasta pentru omenirea suferindă, să se știe că există un Dumnezeu în Israel și că eu sunt slujitorul Tău. Să se vadă că eu nu lucrez în conformitate cu propriile îndemnuri și cu propria înțelepciune, ci conform Cuvântului Tău. — Lucrarea de binefacere, p. 123, 124
Femeile să primească o educație medicală cuprinzătoare. — Dumnezeu a lucrat într-un mod minunat pentru ca noi să avem câteva instituții prin intermediul cărora să îndeplinim lucrarea de reformă pe care suntem chemați să o facem ca popor. În acest timp, fiecare talent al fiecărui lucrător trebuie să fie considerat un dar sfânt, care trebuie să fie folosit pentru extinderea lucrării de reformă. Domnul m-a îndrumat ca surorile noastre, care au primit o educație ce le face să fie potrivite pentru poziții de responsabilitate, să lucreze cu credincioșie și discernământ în locul în care au fost chemate, folosindu-și autoritatea în mod înțelept și, împreună cu frații lor de credință, să câștige o experiență care le va pregăti să fie chiar și mai folositoare. (…)
În vremurile din vechime, Dumnezeu a lucrat în mod minunat prin femeile consacrate care s-au asociat în lucrarea Sa cu bărbații pe care El îi alesese să fie reprezentanții Săi. El a folosit femei pentru a câștiga biruințe decisive. De multe ori, în vremuri de criză, El le-a adus în față și a lucrat prin ele pentru salvarea multor vieți. (…)[95]
Multe au capacitatea de a lucra alături de soții lor în sanatoriu, de a le acorda tratamente celor bolnavi, de a da sfaturi și de a spune cuvinte de încurajare. Unele ar trebui să urmeze o școală care să le pregătească să fie medici.
În acest domeniu al slujirii, este nevoie de o lucrare hotărâtă. Atât femeile, cât și bărbații trebuie să primească o educație medicală cuprinzătoare. Femeile trebuie să studieze îndeosebi bolile obișnuite ale femeilor, așa încât să înțeleagă cum pot fi tratate. Se consideră cât se poate de important ca bărbații care doresc să practice medicina să primească instruirea vastă necesară pentru a îndeplini o astfel de profesie. Este la fel de important ca femeile să primească o astfel de instruire și să obțină diplome care să ateste dreptul lor de a lucra în calitate de medici. — Special Testimonies, seria B15, p. 1, 2
Este nevoie de un mare număr de femei medici. — În instituțiile noastre medicale a fost întotdeauna nevoie de femei mature și cu experiență, instruite pentru a putea să le trateze corespunzător pe paciente. Femeile ar trebui să fie educate și calificate cât mai cuprinzător cu putință pentru a practica medicina în scopul de a trata bolile specifice care le afectează pe femei, așa încât părțile lor intime să nu fie expuse atenției bărbaților. Ar trebui să fie un mare număr de femei medici, cu pregătire nu doar de asistente medicale, ci și de medici. Faptul că practica medicală necesită o descoperire a părților intime ale femeilor față de bărbați, iar bărbații sunt tratați de femei este unul dintre cele mai neplăcute. — Special Testimonies, seria B15, p. 13, 14
Medicii soț și soție lucrează împreună eficient. — În lucrarea misionară care trebuie să fie făcută, femeile trebuie să le trateze pe femei. Un bărbat și soția lui, dacă sunt amândoi medici, pot face mult bine lucrând împreună. Soția poate consulta alte femei și, când descoperă boli și suferințe, se poate sfătui cu soțul ei ca să găsească împreună cele mai bune metode de a le ajuta pe cele în suferință. Ar trebui să avem mult mai multe femei medici decât avem acum. Când femeile bolnave sunt tratate și îngrijite de femei, se închide o ușă prin care Satana încearcă să intre. Mi-au fost prezentate multe cazuri în care Satana a pătruns prin această ușă, ruinând familia. El nu trebuie să aibă niciun avantaj, în nicio privință.
Aș dori ca toți să înțeleagă acest lucru. Ar trebui să existe în sanatoriile noastre femei medici, care să poată sta alături de soții lor, [96] care să le poată examina pe paciente și să le acorde tratamentul necesar. Mult mai multe femei convertite pe deplin ar trebui să devină medici pricepuți.
Mi s-a arătat că sanatoriile noastre ar trebui să aibă medici atât bărbați, cât și femei. — Lucrarea misionară medicală, p. 140
Femeile să trateze femei, iar bărbații să trateze bărbați
Femeile să primească o educație cuprinzătoare pentru a deveni medici. — Femeile medic ar trebui să refuze categoric să privească părțile intime ale bărbaților. Femeile ar trebui să primească o educație cuprinzătoare ca să poată lucra pentru femei, iar bărbații să lucreze pentru bărbați. Bărbații să știe că trebuie să li se adreseze medicilor de același sex și să nu apeleze la medici femei. Aceasta este o insultă pentru femei, iar Dumnezeu privește cu repulsie la astfel de lucruri josnice. — Special Testimonies, seria B15, p. 14
Nu amestecați cazurile. — Acum, Domnul dorește ca noi să adoptăm un comportament care să poată fi un exemplu pentru alții. Ne aflăm chiar în zilele din urmă. Femeile ar trebui să se ocupe de femei, iar bărbații să se ocupe de bărbați, ori de câte ori sunt bolnavi și îndeosebi în ce privește bolile sexuale. În astfel de cazuri, nu amestecați bărbații și femeile. Îngrijiți-vă să înlăturați ispitele. Nu pot să vă spun cât de mulți au venit la mine cu plângeri și au dorit ca eu să mă ocup de acest fel de probleme, dar eu am simțit că nu eram pregătită să fac acest lucru. Totuși, recent, mi-a fost arătat că a existat o prea mare familiaritate. Femeile trebuie să se ocupe de femei, iar bărbații să se ocupe de bărbați. Desigur, există domenii în care trebuie să lucreze în comun. Femeile vor avea de făcut anumite lucruri. Dar a fost introdusă o prea mare familiaritate și situația aceasta mi-a fost prezentată de câteva ori. Cu toate acestea, eu am simțit că nu pot să controlez abordarea acestui subiect. — Manuscript Releases, vol. 13, p. 114
Medicul să respecte sensibilitatea pacienților. — Lumina pe care Domnul mi-a dat-o cu privire la subiectul acesta este că, pe cât posibil, medicii femei ar trebui să îngrijească de paciente, iar medicii bărbați să se îngrijească de pacienți. Fiecare medic ar trebui să respecte sensibilitatea pacienților. Orice expunere nenecesară a femeilor în fața medicilor bărbați este greșită. Lucrul acesta este dăunător. — Special Testimonies, seria B15, p. 13 [97]
Nașterea
Nașterile să fie asistate de femei. — A sosit timpul să se facă schimbări substanțiale, care ar fi trebuit să fie făcute cu multă vreme în urmă. Bărbații au sarcina de a se îngriji de bărbați, iar femeile de a se îngriji de femei. Totuși, când se ajunge la situația în care bărbații și femeile sunt asociați în practica asistării nașterilor, ar trebui să spun că nu este nici corect și nici îndreptățit. Femeile și-au avut lucrarea lor în vremurile biblice, iar acele femei s-au îngrijit de femei și a existat înțelegerea că așa trebuiau să stea lucrurile. La fel trebuie să fie și acum cu privire la asistarea nașterilor. Femeile trebuie să fie instruite la fel de bine ca bărbații și să se îngrijească de aceste lucrări. Eu știu despre ce vorbesc. Vorbesc pentru că înțeleg ce spun, deoarece se manifestă prea multă familiaritate. — Manuscript Releases, vol. 13, p. 113
Nu deschideți ușa ispitei. — Acest lucru mi-a fost arătat din nou și din nou. L-am scris de teamă că ar putea să fie uitat. Totuși vreau să spun că noi trebuie să pășim pe o treaptă mai înaltă și, dacă vom face acest lucru, Domnul va îngădui ca binecuvântarea Lui să vină asupra noastră. Am primit foarte multe scrisori de la femei și bărbați care îmi vorbeau despre modul în care au căzut direct în ispitele Diavolului, când au fost implicați în asistarea nașterilor. Nu trebuie să argumentez mai mult lucrul acesta, pentru că însuși bunul vostru simț vă va spune că ne aflăm într-o lume a ispitei și a încercării. Noi trebuie să ne eliberăm de astfel de lucruri. Dumnezeu să ne ajute. Nu este nevoie ca eu să continui insistând asupra acestui subiect. Lumina care mi-a fost dată este că noi deschidem ușa pentru ispită și păcat. Să considerăm că este datoria noastră ca, pe cât este posibil, să facem în așa fel, încât femeile să aibă răspunderea de a asista nașterile. Acesta este exact lucrul care mi-a fost descoperit. — Manuscript Releases, vol. 13, p. 116
În vremurile biblice, femeile s-au îngrijit de femei. — Recent, am simțit (…) că ar trebui să ne organizăm în așa fel, încât femeile să aibă responsabilități mai mari. Ele au privilegiul de a fi educate în anumite domenii ale lucrării, în același fel în care sunt educați bărbații. În vremurile biblice, femeile s-au îngrijit întotdeauna de femei, iar Domnul a conlucrat cu ele. Vreau să spun că persoane particulare mi-au [98] vorbit despre multe ispite, iar eu mi-am păstrat sfaturile pentru mine. Nu am spus nimic, dar această familiaritate și ispitele care vin prin ea au adus păcate. Așadar, știu despre unii că au fost ispitiți în privința aceasta. Cunosc personal unele femei. Știu că femeile sunt nevinovate și că nu trebuie să fie mustrate, cu excepția unui singur punct, și anume că trebuie să ia poziție de partea bunei-cuviințe și să nu amestece răspunderile bărbaților și ale femeilor. — Manuscript Releases, vol. 13, p. 114
Moașele să preia răspunderea. — V-am scris îndrumarea care mi-a fost dată cu privire la lucrarea specială care trebuie să fie făcută de femeile care lucrează ca medici în sanatoriile noastre. Planul Domnului este ca bărbații să fie instruiți să trateze bărbați, iar femeile să trateze femei. Responsabilitatea asistării nașterilor să fie preluată de moașe. În vremurile biblice, nu a fost considerat potrivit ca bărbații să îndeplinească rolul acesta și nu este voia lui Dumnezeu ca bărbații să facă această lucrare în zilele noastre. Practica în care bărbații tratează femei, iar femeile tratează bărbați a avut ca urmare foarte mult rău. Această practică este conformă cu ideile omenești, dar nu este conformă cu planul lui Dumnezeu. Răul acesta a fost lăsat să crească multă vreme, dar acum ne ridicăm vocea în semn de protest împotriva unui lucru care nu este plăcut lui Dumnezeu. — Special Testimonies, seria B 17b, p. 15, 16
Dr. Patience Bourdeau
Dr. Patience Bourdeau a fost fiica lui D. T. Bourdeau. La data când a fost scris acest mesaj, ea își administra propriul sanatoriu în Grand Rapids, Michigan. Ea a fost directorul Departamentului Medical al Conferinței West Michigan. Ulterior s-a căsătorit cu dl Sisco și a ajuns cunoscută cu numele de dr. Bourdeau-Sisco.
Dragă soră Patience,
Am avut o discuție lungă cu fiul meu William C. White cu privire la modul cel mai potrivit de a organiza sanatoriul de la Washington, D.C. I-am spus că am discutat cu tatăl tău cu privire la angajarea ta în sanatoriul nostru de acolo. Este o nevoie urgentă de a avea o doamnă medic în acea instituție. Experiența pe care am avut-o pe parcursul celor câțiva ani trecuți ne-a făcut să decidem să angajăm o doamnă medic capabilă, care poate să îngrijească pacientele și să fie șefa instituției, pentru ca pacientele să poată beneficia de o atenție promptă și pentru ca asistentele [99] să primească acea instruire corectă pe care tu poți să le-o oferi. Tinerele doamne angajate în instituție trebuie să fie învățate să-și îndeplinească rolul în mod inteligent.
Am scris mult despre faptul că medicii bărbați le acordă tratamente dificile pacientelor. Lumina care mi-a fost dată este că influența exercitată în acest fel nu este bună și că acest obicei general acceptat va avea consecințe grave și serioase. Am primit îndrumări cu privire la faptul că pacientele ajung să fie consultate de către medici bărbați.
Voi recomanda să fii chemată la Washington cât mai curând posibil, deoarece aceasta este una dintre perioadele cele mai importante în lucrarea noastră acolo. Avem nevoie de tine îndată ce poate fi găsit cineva care să te înlocuiască.
După ce voi ajunge acasă, îți voi scrie din nou și îți voi trimite copii ale lucrurilor pe care deja le-am scris.
În Iowa Circle, Washington [D.C.], a fost închiriată o clădire costisitoare. Este un loc frumos pentru un sanatoriu și a fost pregătit pentru acordarea de tratamente, dar are nevoie de un medic și de un administrator. Avem nevoie de tine. Credem că ne poți ajuta în Washington. Tu poți să le asiguri asistentelor instruirea de care au nevoie și, de asemenea, poți să le prezinți lecturi pacienților din sala de așteptare. Vrei să primești această invitație ca venind de la Domnul? Am asigurarea că tu poți face această lucrare importantă. Fratele Hare este un medic excelent, dar nu și un bun manager. Avem nevoie de cineva care să plănuiască și să administreze. Tu poți să ne ajuți în această dificultate. Washington este un loc foarte important, iar sanatoriul trebuie să reprezinte corect lucrarea noastră.
Eu voi fi în St. Helena, California, săptămâna viitoare. Scrie-mi acolo și te rog să-i scrii și pastorului Daniells, la Takoma Park, Washington, D.C. — Letter 177, 1905
Dr. Julia A. White
Dr. Julia Ann White a absolvit The American Medical Missionary College of Chicago în 1900. Ea a fost angajată la sanatoriul din Battle Creek până în 1906, când a plecat la Loma Linda. A fost fondatorul principal al Școlii de asistente medicale de la Sanatoriul și Spitalul din Glendale. De asemenea, ea a fost fondatorul Clinicii La Crescenta, din California. [100]
Dr. Julia A. White,
Dragă soră,
Îți scriu pentru a te îndemna să te angajezi ca să lucrezi la sanatoriul nostru din Loma Linda. Prin providența lui Dumnezeu, proprietatea aceasta a trecut în mâinile noastre. Obținerea acestui sanatoriu, mobilat și echipat cu tot ce este necesar, este una dintre ocaziile providențiale minunate pe care Domnul ni le-a oferit. Este dificil de înțeles cât de mult înseamnă pentru noi această tranzacție.
Domnul ne-a arătat că a sosit timpul să lucrăm în Redlands, San Bernardino, Riverside și în orașele învecinate. Sunt plină de o bucurie solemnă la gândul că lucrătorii noștri vor intra în curând în aceste locuri.
Avem nevoie de serviciile tale, sora mea, îndată ce poți să vii. Sperăm că vom putea să obținem și serviciile doctorului Holden. Sora Sarah Peck poate să preia o parte din răspunderile domeniului educației. Suntem nerăbdători să vedem începerea lucrării și sperăm să te vedem și pe tine de îndată ce poți să vii.
Recent, am petrecut două săptămâni în Loma Linda. Îți trimit o broșură care îți va oferi o idee despre această proprietate. Marea clădire principală este utilată într-o modalitate costisitoare. De asemenea, sunt cinci pavilioane, unul cu nouă camere, iar celelalte cu câte patru. În câteva dintre acestea, verandele sunt aranjate în așa fel, încât paturile pot fi scoase din camere. Proprietatea este frumos amenajată. Între clădiri se află alei betonate. Pe marginea lor sunt puse flori. Există o livadă bună și un teren spațios pentru grădini. Sunt mulți pomi — eucalipt, piper și alte varietăți de pomi și arbuști ornamentali. Adunările pot fi ținute afară, în aer liber, pe pajiști frumoase. De asemenea, mai este o clădire care a fost folosită ca sală de bowling și biliard. Aceasta poate fi utilizată ca sală de adunare.
Sperăm că vei ajunge la o decizie clară de a te angaja în acest sanatoriu, ca medic. Serviciile tale vor fi foarte prețuite și sper să fii în curând la fața locului. — Letter 291, 1905 [101]