Copiii sunt moștenirea prețioasă dată de Dumnezeu pentru ca voi să-i disciplinați, să-i educați și să-i învățați să poarte poveri încă din primii ani. Acestea trebuie să fie ușoare la început, dar copiii ar trebui să fie educați cu atenție pentru a-și face partea, așa încât să poată înțelege cum să-și îndeplinească lucrarea cu bunăvoință și cu îndemânare. — Review and Herald, 17 mai 1898
Importanța muncii folositoare
Exemplul lui Isus ca muncitor desăvârșit. — Prin viața Sa de pe pământ, Domnul Hristos a fost un exemplu pentru orice familie omenească. El a fost ascultător și a ajutat în cămin. El a învățat meseria de tâmplar și a muncit cu propriile mâini în micul atelier din Nazaret. (…) Biblia spune despre Isus: „Iar Pruncul creștea și Se întărea; era plin de înțelepciune și harul lui Dumnezeu era peste El” (Luca 2: 40). Pe măsură ce lucra, pe când era copil și tânăr, mintea și corpul Său se dezvoltau. El nu Își folosea puterile fizice în mod nechibzuit, ci le punea la lucru ca să le poată menține sănătoase, pentru a putea face cea mai bună lucrare în orice domeniu. El nu voia să greșească nici măcar în mânuirea uneltelor. Ca lucrător a fost desăvârșit, tot așa cum a fost și în ce privește caracterul. — Elementele fundamentale ale educației creștine, p. 418
Tinerele să știe cum să-și îndeplinească îndatoririle gospodărești. — Multe doamne [212] considerate a fi bine educate, care au absolvit cu onoruri o instituție de învățământ, sunt rușinos de ignorante în domeniul îndatoririlor practice ale vieții. Ele sunt lipsite de calificările necesare pentru o întreținere corespunzătoare a familiei, deși aceasta este esențială pentru fericirea ei. Ele pot să vorbească despre sfera înaltă a femeilor, despre drepturile lor și totuși ele însele sunt mult sub nivelul adevăratei sfere a femeilor.
Este dreptul fiecărei fiice a Evei să aibă o cunoaștere cuprinzătoare a modului de a îndeplini îndatoririle gospodărești, să fie instruită în fiecare domeniu al muncii casnice. Fiecare tânără ar trebui să fie educată în așa fel, încât, dacă este chemată să ocupe poziția de soție și mamă, să poată conduce ca o regină în regatul ei. Ea ar trebui să fie pe deplin competentă pentru a-i îndruma și instrui pe copiii ei și pentru a ști ce să ceară de la servitori sau, dacă este necesar, pentru a îndeplini cu propriile mâini nevoile gospodăriei.
Este dreptul ei să înțeleagă mecanismul de funcționare a organismului omenesc și principiile igienei, aspectele legate de alimentație și de îmbrăcăminte, de muncă și de recreație și nenumărate alte lucruri care sunt strâns legate de bunăstarea căminului. Este dreptul ei să obțină o cunoaștere a celor mai bune metode de tratare a bolilor pentru a fi în stare să aibă grijă de copiii ei când sunt bolnavi, în loc să-și lase comorile prețioase pe mâinile unor străini — asistente medicale și medici.
Ideea că neștiința în domeniul unor munci folositoare este o caracteristică esențială a unui adevărat domn sau a unei doamne adevărate este contrară planului lui Dumnezeu la crearea omului. Lenea este un păcat, iar necunoașterea modului de a ne îndeplini îndatoririle obișnuite este rezultatul unei nesăbuințe pe care vom avea ocazia să o regretăm amarnic în viața de apoi. — Signs of the Times, 29 iunie 1882
Copiii să ia parte la îndeplinirea îndatoririlor casnice. — O mamă credincioasă nu va fi și nu va putea fi devotată modei, dar nici nu va fi o sclavă a casei pentru a împlini mofturile copiilor ei și a-i scuti de muncă. Ea îi va învăța să ia parte la îndeplinirea îndatoririlor casnice, pentru ca ei să aibă cunoștințele necesare în domeniul practic al vieții. Dacă lucrează împreună cu mama lor, copiii vor învăța să considere că munca folositoare este esențială pentru fericire, că ea îl înnobilează pe om, nu îl înjosește. Dacă își educă fiicele să fie nepăsătoare, în timp ce ea poartă poverile grele ale vieții casnice, mama le învață să o privească de sus, ca pe o servitoare care trebuie să le slujească și să facă lucrurile pe care ar trebui să le facă ele. Mama trebuie să-și păstreze întotdeauna demnitatea. — The Health Reformer, 1 iunie 1877 [213]
Valoarea educației practice
De ce muncă înainte de joacă? — Mama mea m-a învățat să muncesc. Obișnuiam să o întreb pe mama: „De ce trebuie să muncesc așa de mult întotdeauna, înainte de a mă juca?” „Ca să-ți educi mintea pentru o muncă folositoare și, încă un lucru, ca să fii ferită să nu faci rele; când vei ajunge mare, îmi vei mulțumi.” Când una dintre micuțele mele [o nepoată] mi-a spus: „De ce trebuie să împletesc? Numai bunicile împletesc”, i-am răspuns: „Vrei să-mi spui cum au învățat bunicile să împletească?” „Păi… au început când erau fetițe.” — Îndrumarea copilului, p. 124
Învățați-le pe fete să fie independente. — Mulți care consideră că este necesar ca un fiu să fie educat pentru a se întreține singur în viitor par să considere că este ceva cu totul opțional ca fiica lor să fie educată pentru a fi independentă și a se întreține singură. De obicei, ea învață la școală puține lucruri pe care poate să le pună în practică pentru a-și câștiga pâinea de zi cu zi și nu primește nicio educație în cămin cu privire la tainele bucătăriei și ale vieții casnice. [Aceste afirmații au fost scrise în 1877, când puține fete beneficiau de vreo educație superioară.] În felul acesta, ea crește întru totul nefolositoare și o povară pentru părinții ei. (…)
O femeie care a fost învățată să-și poarte singură de grijă este pregătită și să le poarte de grijă altora. Ea nu va fi niciodată o povară pentru familie sau societate. Când circumstanțele vieții vor fi neprielnice, întotdeauna se va găsi undeva un loc pentru ea, unde poate să își câștige existența în mod cinstit și să-i ajute pe aceia care depind de ea. Femeia ar trebui să fie învățată să practice unele meserii prin care să-și poată câștiga existența dacă este necesar. Dacă nu va învăța să exercite alte profesii onorabile, fiecare fată ar trebui să învețe să preia răspunderea treburilor casnice din cămin, să gătească, să întrețină gospodăria sau să fie croitoreasă. Ea ar trebui să înțeleagă toate acele lucruri pe care este necesar să le cunoască o stăpână a casei, indiferent dacă familia ei este bogată sau săracă. Atunci, dacă lucrurile se schimbă, ea va fi pregătită să facă față oricărei probleme și nu va depinde de circumstanțe.
Copila, simpla școlăriță imatură și needucată, sau domnișoara dependentă de generozitatea părinților nu are niciun motiv să audă ceva despre curtenie sau căsătorie. Ea ar trebui să refuze orice atenții speciale care ar avea cea mai mică înclinație de a conduce la curtenie sau căsătorie și să își dedice tot interesul pentru a deveni o femeie cât mai desăvârșită cu putință, pentru ca viața ei să fie folositoare și să învețe o meserie pe care va putea să o practice și să fie independentă. — Mărturii cu privire la comportamentul sexual, p. 21 [214]
Toți trebuie să învețe o meserie, inclusiv femeile
Toți trebuie să se educe pentru a-și forma deprinderi de hărnicie. — Practica de a-i susține pe oamenii leneși, bărbați și femei, prin daruri particulare sau cu banii bisericii îi încurajează în obiceiuri greșite. Această practică ar trebui să fie evitată cu atenție. Fiecare bărbat, femeie și copil să fie educați pentru a îndeplini o muncă practică și folositoare. Toți ar trebui să învețe o meserie. Poate fi confecționarea de corturi, poate fi o altă ocupație, dar toți trebuie să fie educați să-și folosească puterile într-un anumit scop. Dumnezeu este gata să sporească aptitudinile tuturor celor care se vor educa pentru a deprinde obiceiul hărniciei. Toți trebuie să fim așa cum spune apostolul: „În sârguință, fiți fără preget. Fiți plini de râvnă cu duhul. Slujiți Domnului.” Dumnezeu îi va binecuvânta pe toți cei care vor veghea asupra influenței lor în această privință. — Review and Herald, 13 martie 1900
Fiecărui israelit i se cerea să-i învețe pe copii o meserie. — În Israel, educația practică era considerată o datorie. Fiecărui tată i se cerea să-i învețe pe fiii lui o meserie folositoare. Cei mai mari oameni din Israel erau educați în domeniul practic. Pentru fiecare femeie era considerat important să aibă o cunoaștere a datoriilor care aparțin domeniului casnic. Iar îndemânarea în îndeplinirea acestor îndatoriri era privită ca o onoare pentru femeile din pozițiile cele mai înalte. — Divina vindecare, p. 185, 186
Este nevoie de femei inteligente pentru administrarea afacerilor
În cele ce urmează, se află o parte dintr-o scrisoare din februarie 1884, adresată administratoarei Sanatoriului „St. Helena”. Ellen White o roagă pe această femeie să aibă un impact hotărât asupra lucrării lui Dumnezeu, să le educe pe tinere pentru a fi folositoare și să-și folosească propriile talente în modul cel mai bun.
Nu ar trebui să-ți urmezi înclinațiile. Trebuie să fii foarte atentă pentru a da un exemplu bun în toate lucrurile. Nu fii inactivă. Pune-ți la lucru energiile latente. Fă-te necesară pentru soțul tău, fiind atentă și de folos. Fii o binecuvântare pentru el în toate lucrurile. Asumă-ți îndatoririle importante. Învață cum să îndeplinești cu promptitudine datoriile casnice, simple, neinteresante, dar cât se poate de necesare în viața de familie. Tu ți-ai îngăduit și ai cultivat inactivitatea atunci când ar fi trebuit să veghezi împotriva ei cu strictețe și cu un efort categoric.
Sora mea, mintea ta va suporta efortul. Dacă îți asumi poverile care îți revin, poți fi o binecuvântare pentru Sanatoriul „St. Helena”. [215] Dar faptul că îți îngădui un temperament leneș este dăunător pentru tine din punct de vedere fizic, mintal și spiritual. Ai nevoie de puterea înviorătoare și transformatoare a lui Dumnezeu. Trebuie să stai cu fermitate și credincioșie de partea lui Dumnezeu și a binelui. Ai nevoie să fii înviorată de harul lui Hristos. Nu vrei să te trezești și să pui la lucru energiile tale aproape paralizate, căutând să faci tot binele care stă în puterea ta? Trebuie să pui în mișcare mașinăria vie a corpului tău, altfel nu vei fi în stare să te eliberezi de reziduurile dăunătoare și nu vei reuși să îți recuperezi sănătatea. (…)
Timpul este prețios, timpul este de aur și nu ar trebui să fie dedicat lucrurilor mici și neimportante care slujesc doar pentru satisfacerea gusturilor. Tu poți fi mai folositoare, sora mea, dacă încetezi să îngădui lucrurilor neimportante să îți ia clipele de aur și îți îndrepți atenția și îți folosești timpul în îndeplinirea lucrurilor folositoare și necesare. Sunt multe lucruri de făcut în această lume a noastră, iar eu sper că nu vei neglija acea parte din în lucrarea ta care necesită atenție și întelepciune. Tu ai fi putut să scutești instituția în care ești angajată de cheltuieli de sute de dolari dacă ai fi pus suflet în lucrare. Dacă ai fi rostit un cuvânt aici și ai fi făcut niște planuri acolo, ai fi putut fi o binecuvântare reală. Dacă ți-ai fi pus la lucru, prin exercițiu fizic în aer liber, energiile latente și ai fi făcut cu voioșie și promptitudine ceea ce îți stătea în putere, ai fi putut să realizezi mult mai mult și să fii o binecuvântare reală.
Sper că îți vei dedica mintea și înțelepciunea pentru lucrare. Ai grijă ca totul să fie condus după un plan economic. Trebuie să faci acest lucru, deoarece, altfel, datoriile se vor acumula. Este nevoie de femei cu o minte ascuțită, capabile să înțeleagă unde se face risipă în lucrurile mici și să corecteze această deficiență. Tu ai condus sanatoriul în calitate de administrator și era datoria ta să faci acest lucru.
Ar fi putut fi salvat mult din ce s-a pierdut deja din lipsa unui conducător capabil să înțeleagă, să plănuiască și să spună ce trebuie să fie făcut, cineva care să fi adoptat o cale bună și să fi arătat această cale prin învățătură și prin exemplu. Dacă nu li se dă un exemplu bun din partea cuiva care se află în conducere, fetele nu vor fi conștiincioase, harnice și econoame. Dacă fetele nu sunt dispuse să se lase învățate și dacă nu vor face așa cum dorești, atunci să fie concediate. Eu știu că în căminul nostru se pot face multe economii și, la fel, în sanatoriu, dacă se face un efort serios și înțelept. (…)[216]
Prin exercitarea unei influențe corespunzătoare în aceste domenii, tu poți să le educi pe fete pentru lucrul de acasă. Aceasta va fi o mare binecuvântare pentru ele.
Toate talentele noastre trebuie să fie folosite; ele nu trebuie să fie lăsate să ruginească din lipsă de activitate. Trebuie să folosim toată energia pentru a avea rezultatele cele mai bune. După ce a hrănit mulțimea, Hristos a zis: „Strângeți firimiturile care au rămas ca să nu se piardă nimic.” Această lecție se poate aplica atât în lucrurile spirituale, cât și în cele trecătoare. Cei care nu prețuiesc și nu folosesc în modul cel mai bun binecuvântările spirituale, adunând fiecare rază prețioasă de lumină, vor ajunge curând să fie indiferenți și nerecunoscători. Binecuvântările nu le sunt date acelora care nu le prețuiesc. Toate energiile noastre fizice, fiind unul dintre talanții lui Dumnezeu, trebuie să fie folosite spre slava Sa. Influența noastră trebuie să fie recunoscută și folosită ca aparținându-I lui Dumnezeu. El le cere tuturor să facă tot ce pot mai bine. — Letter 5, 1888 [217]