Evanghelizare

Membrii bisericii învățați să stea singuri — Când am călătorit spre sud, în drumul meu spre conferință, am văzut oraș după oraș unde nu se lucrase deloc. Care era motivul? Pastorii se ocupă de bisericile care cunosc adevărul, în timp ce mii de oameni pier fără Hristos.

Dacă ar fi fost prezentate învățăturile corespunzătoare și dacă ar fi fost urmate metodele corespunzătoare, fiecare membru al bisericii și-ar fi îndeplinit partea lui în calitate de mădular al trupului. Membrii ar fi făcut lucrare misionară creștină. Totuși bisericile sunt pe moarte și doresc un pastor care să le predice.

Ele ar trebui să fie învățate să-I aducă lui Dumnezeu zecimea cu credincioșie, pentru ca El să le întărească și să le binecuvânteze. De asemenea, ar trebui să fie învățate să lucreze, pentru ca reînviorarea de la Dumnezeu să vină asupra lor. Membrilor să li se spună că, dacă bisericile nu pot să stea singure, fără un pastor, atunci trebuie să fie convertiți și botezați din nou. Ei au nevoie de nașterea din nou. — Manuscript 150, 1901.

Mergeți să lucrați pentru suflete — În loc să-i rețină pe predicatori să lucreze pentru bisericile care cunosc deja adevărul, membrii ar trebui să le spună acestor lucrători: „Duceți-vă și lucrați pentru sufletele care pier în întuneric. Noi ne vom îngriji singuri de îndeplinirea slujbelor în comunitate. Noi vom ține adunările și, rămânând în Hristos, vom menține viața spirituală. Noi vom lucra pentru sufletele care sunt în jurul nostru, vom înălța rugăciuni și vom trimite darurile noastre pentru a-i susține pe lucrători în câmpurile mai nevoiașe și mai lipsite”. — Testimonies for the Church 6:30 (1900).

Lucrătorii Conferinței chemați în teritorii noi — Ca o regulă generală, lucrătorii Conferinței ar trebui să iasă din biserici și să meargă în teritorii noi, folosindu-și aptitudinile primite de la Dumnezeu în scopul de a-i căuta și de a-i salva pe cei pierduți. — Letter 136, 1902.

Nevoia unei lucrări serioase — Pastorii noștri trebuie să plănuiască înțelept, ca niște ispravnici credincioși. Ei ar trebui să înțeleagă faptul că nu au datoria de a se ocupa de bisericile care sunt înființate deja, ci să facă o lucrare de evanghelizare serioasă, predicând Cuvântul și lucrând din casă în casă, în locurile care încă nu au auzit adevărul.... Ei vor constata că nimic nu este atât de încurajator ca lucrarea de evanghelizare făcută în teritoriile noi. — Letter 169, 1904.

Dacă pastorii ar ieși din activitatea obișnuită, dacă ar merge în teritorii noi, membrii ar fi obligați să poarte responsabilități, iar capacitățile lor ar crește prin faptul că sunt folosite. — Letter 56, 1901.

Resursele pastorale sunt folosite până la epuizare pentru bisericile deja înființate — Poporul nostru a avut o mare lumină, și totuși o mare parte din resursele noastre pastorale sunt folosite până la epuizare pentru biserici, învățându-i pe aceia care ar trebui să fie învățători, luminându-i pe aceia care ar trebui să fie „lumina lumii”, udându-i pe aceia de la care ar trebui să se reverse râuri de apă vie, îmbogățindu-i pe aceia care ar putea să fie niște mine ale comorilor adevărului prețios, repetându-le invitația Evangheliei unora care ar trebui să meargă până în cele mai îndepărtate părți ale pământului pentru a le transmite solia Cerului multora care nu au avut privilegiile de care s-au bucurat ei și hrănindu-i pe aceia care ar fi trebuit să se afle la drumuri și la garduri, vestind invitația: „Vino, căci toate lucrurile sunt pregătite.” Vino la ospățul Evangheliei, vino la nunta Mielului, „căci toate lucrurile sunt pregătite”.

Acum este timpul pentru o luptă serioasă cu Dumnezeu. Vocea noastră să se alăture Mântuitorului în rugăciunea aceea minunată: „Vie împărăția Ta. Facă-se voia Ta pe pământ, precum și în cer.” Pământul întreg să fie umplut de slava Ta. Mulți ar putea să întrebe: „Cine este în stare să facă toate aceste lucruri?” Responsabilitatea îi revine fiecăruia în parte. „Nu că noi, prin noi înșine, suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu.” — The Review and Herald, 23 iulie, 1895.

Solia care ne spune să mergem în orașe — Pe când mă aflam la New York, în iarna anului 1901, am primit o lumină cu privire la lucrarea din acel oraș mare. Noapte după noapte, mi-a trecut pe dinainte calea pe care trebuie să meargă frații noștri. În marele New York, solia trebuie să înainteze ca o candelă aprinsă. Dumnezeu va ridica lucrători pentru această lucrare, iar îngerii Lui vor merge înaintea lor. Deși marile noastre orașe ajung cu repeziciune în starea lumii dinainte de potop, deși ele sunt ca Sodoma, din cauza nelegiuirii, totuși în ele se află multe suflete sincere, care, atunci când vor auzi adevărurile uimitoare ale soliei adventiste, vor simți convingerea Duhului Sfânt. Orașul New York este pregătit pentru ca lucrarea să poată începe în el. În acest mare oraș solia adevărului va fi prezentată cu puterea lui Dumnezeu. Domnul cheamă lucrători. El îi invită pe aceia care au câștigat experiență în lucrare să înceapă și să ducă mai departe, în temere de El, lucrarea ce trebuie să fie făcută în New York și în alte orașe mari din America. El cere, de asemenea, mijloace financiare care să fie folosite în lucrarea Sa. — Testimonies for the Church 7:54, 55 (1902).

New York, un simbol al lucrării făcute în întreaga lume — Aceia care poartă răspunderea lucrării în marele New York ar trebui să aibă sprijinul celor mai buni lucrători disponibili. Să se facă aici un centru pentru lucrarea lui Dumnezeu, iar tot ce se face să fie un simbol al lucrării pe care Domnul dorește să o vadă făcându-se în lume....

În marele New York, Domnul are multe suflete prețioase care nu și-au plecat genunchiul înaintea lui Baal; și mai sunt și unii care, din neștiință, au mers pe căile rătăcirii. Asupra acestora trebuie să strălucească lumina adevărului, pentru ca să-L poată vedea pe Domnul Hristos ca fiind Calea, Adevărul și Viața.

Noi trebuie să prezentăm adevărul în iubirea Domnului Hristos. Nicio extravaganță și nici o manifestare bătătoare la ochi nu ar trebui să însoțească lucrarea. Ea trebuie să se facă după porunca Domnului Hristos. Trebuie să fie săvârșită în umilință, în simplitatea Evangheliei. Lucrătorii să nu se intimideze din cauza aparențelor, oricât de respingătoare ar fi ele. Propovăduiți Cuvântul, iar Domnul, prin Duhul Său Sfânt, îi va convinge pe ascultători. — Testimonies for the Church 7:38 (1902).

O lucrare făcută după rânduiala lui Dumnezeu — Modalitatea noastră de a lucra trebuie să fie după rânduiala lui Dumnezeu. Lucrarea făcută pentru Dumnezeu în marile noastre orașe nu trebuie să fie îndeplinită în conformitate cu planurile omenești....

În lucrarea noastră trebuie să ne aducem aminte de modalitatea în care a lucrat Domnul Hristos. El a făcut lumea și tot El l-a creat pe om. Apoi, El însuși a venit în lume pentru a le arăta locuitorilor ei cum să trăiască o viață fără păcat.

Frate _____, Domnul ți-a dat ocazia de a lucra în orașul New York, iar misiunea ta acolo este să fii un exemplu cu privire la lucrarea ce trebuie să fie făcută în alte orașe. Trebuie să arăți cum să fie îndeplinită lucrarea, semănând semințele, iar apoi adunând recolta. Sunt persoane care ți se pot alătura, angajându-se în lucrare într-o modalitate inteligentă și în deplină concordanță cu tine....

Lucrarea ta în New York a început bine. Trebuie să înființezi în acest oraș un centru misionar, din care lucrarea să înainteze cu succes. Domnul dorește ca acest centru să fie o școală de educare a lucrătorilor și nu trebuie să îngădui ca lucrarea aceasta să fie întreruptă din niciun motiv. După ce oamenii vor accepta adevărul și vor lua o hotărâre, Domnul îi va pregăti ca să fie educați pentru primirea întregului adevăr biblic. Trebuie să alegi ajutoare care pot să ducă lucrarea mai departe, cu temeinicie și pe deplin, lucrând pentru convertirea întregii făpturi, trup, suflet și spirit. Pentru zidirea bisericii este necesară o temelie solidă, alcătuită în conformitate cu planurile Evangheliei. — Letter 150, 1901.

Lucrarea misionară medicală și cea din domeniul învățământului au nevoie de metropole mari — Avem nevoie de un sanatoriu și o școală în vecinătatea orașului New York. Cu cât se amână mai mult înființarea acestora, cu atât va fi mai greu de realizat.

Ar fi bine să se poată asigura un loc de odihnă pentru lucrătorii noștri în afara orașului. Este foarte important ca ei să se poată bucura de avantajele apei curate, necontaminate. Din acest motiv, adeseori, este bine a se avea în vedere avantajul pe care îl prezintă locurile dintre dealuri. De asemenea, ar trebui să fie și un teren pe care să se poată cultiva fructe și zarzavaturi pentru lucrători. Centrul misionar să fie așezat într-un loc cât se poate de sănătos, iar alături de el să fie un mic sanatoriu. De asemenea, trebuie să existe un loc, situat în oraș, unde să se acorde tratamente simple.

Un asemenea loc ar fi binevenit pentru lucrătorii noștri, astfel ca ei să poată fi departe de aglomerația și agitația din marele oraș. Mișcarea fizică necesară pentru urcarea dealurilor este adeseori un mare avantaj pentru pastorii și medicii noștri sau pentru alți lucrători care au nevoie de mișcare fizică.

Fie ca astfel de așezăminte să fie ridicate în vecinătatea mai multor orașe mari și sa se depună eforturi serioase, hotărâte, de către bărbați capabili, care să ducă în aceste orașe solia de avertizare ce trebuie să ajungă în toată lumea. Noi de-abia dacă am atins doar câteva dintre orașele mari. — Lucrarea misionară medicală, 308 (1909).

Ajutorul cel mai bun — Cel mai bun lucru pe care puteți să îl faceți este să începeți lucrarea misionară medicală în New York. Mi-a fost arătat că dacă în lucrarea aceasta ar putea fi implicați bărbați și femei cu experiență, care să reprezinte corect adevărata lucrare misionară medicală, ea ar avea o mare influență, lăsând o impresie bună în mintea oamenilor. — Letter 195, 1901.

Lucrarea misionară medicală în orașe — În New York sunt multe suflete pregătite pentru seceriș. În orașul acesta mare se află mii de oameni care nu și-au plecat genunchiul înaintea lui Baal. Îngerul a spus: „Nu vă temeți: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul.” Orașul New York conține o parte din cei numiți „tot norodul”. Dorim ca la începutul noului an să avem învățători care să lucreze în toate zonele orașului New York. În orașul acesta trebuie să fie făcută o lucrare.... În toate orașele noastre mari, lucrarea misionară medicală trebuie să se desfășoare mână în mână cu lucrarea Evangheliei. Lucrarea medicală va deschide ușile pentru primirea adevărului. — Manuscript 117, 1901.

Declarațiile senzaționale sunt dăunătoare lucrării — Cu un timp în urmă, fratele _____ a făcut în public câteva declarații senzaționale cu privire la nimicirea orașului New York. Eu le-am scris imediat celor care conduceau lucrarea de acolo, spunându-le că nu era înțelept să publice o astfel de declarație, deoarece este posibil să se stârnească agitație, care va duce la o mișcare fanatică și va dăuna lucrării lui Dumnezeu. Este suficient să le prezentăm oamenilor Cuvântul lui Dumnezeu. Declarațiile senzaționale sunt dăunătoare pentru înaintarea lucrării Sale....

Le-am trimis fraților care lucrează în New York avertizări în care le-am spus că aceste declarații înflăcărate și înfiorătoare nu trebuie să fie publicate. Când frații mei ajung la extremism, reacțiile se întorc împotriva mea, iar eu trebuie să suport reproșul de a fi numită un profet mincinos.

Credeți voi că, dacă eu aș fi spus că New York va fi nimicit de un val uriaș, aș fi îndemnat să se cumpere o proprietate la numai șaizeci de mile depărtare de orașul acesta, pentru a înființa acolo un sanatoriu și un centru din care sa se lucreze în New York? — Letter 176, 1903.

Planuri de a ajunge la oamenii de afaceri — Ar trebui să simțiți o răspundere hotărâtă pentru lucrarea din orașul New York. Oamenilor de afaceri din New York și din alte orașe mari trebuie să li se vestească solia întocmai, la fel de mult cum trebuie să le fie vestită păgânilor din țările străine. — Letter 168, 1909.

Dificultățile cu privire la sălile publice și clădirile bisericii — Mergeți în New York. Cercetați locul cu atenție și vedeți dacă este recomandabil să cumpărați o sală publică împreună cu terenul pe care se află. Probabil că terenul ar putea să fie concesionat pe o perioadă de mai mulți ani. Am fost sfătuită să spun că va trebui să urmăm unele dintre aceste metode în lucrarea din orașele mari. Dacă, după o evaluare atentă, hotărâți că este cel mai bine să se cumpere o sală publică, trebuie sa facem tot ce ne stă în putere pentru a aduna banii. Totuși este foarte bine să acționăm într-o modalitate inteligentă. Rugați-vă, rugați-vă, rugați-vă, deoarece este posibil ca Satana să închidă ușile care s-au deschis pentru primirea adevărului. Domnul dorește ca în marele oraș nelegiuit New York să fie înființat un centru pentru răspândirea adevărului....

Vă cer să cercetați lucrarea din New York și să faceți planuri pentru înființarea unui monument de aducere-aminte a lui Dumnezeu în orașul acesta. El trebuie să fie un centru pentru activitatea misionară și, în același loc, să fie înființat un sanatoriu. Să facem un efort hotărât pentru a uni bisericile noastre din New York și din orașele învecinate. Lucrul acesta poate să fie făcut și trebuie să fie făcut, dacă dorim ca lucrarea serioasă din New York să înainteze cu succes. — Letter 154, 1901.

Dumnezeu dorește ca lucrarea să se dezvolte în New York. În acest loc este necesar să existe sute de păzitori ai Sabatului și vor exista, dacă lucrarea va fi îndeplinită așa cum trebuie. Dar se ivesc prejudecăți. Unii oameni doresc ca lucrarea să fie îndrumată după ideile lor și refuză să accepte planurile mai vaste, propuse de alții, în acest fel, ocaziile prielnice se pierd. În New York ar trebui să se înființeze centre numeroase, unde să fie trimiși lucrători. Faptul că o persoană nu este hirotonită ca predicator, nu înseamnă ca nu poate lucra pentru Dumnezeu. Credincioșii trebuie să fie învățați cum să lucreze, iar apoi să meargă în lucrare. La întoarcere, să relateze ce au făcut, să-L laude pe Domnul pentru binecuvântarea Sa și să-și continue activitatea. Încurajați-i! Câteva cuvinte de încurajare vor fi pentru ei un adevărat izvor de inspirație — Schițe din viața mea, 385 (1915).