Există două mărturii în legătură cu cei 144.000 care oferă o linie de demarcație. Prima este cronologică și îi plasează pe cei 144.000 după legea duminicală din Apocalipsa 13, 11-18; a doua este în legătură cu caracterul personal al celor ce sunt sigilați și-i situează după ce a avut loc ștergerea păcatelor.
„Chipul fiarei ... este testul pe care trebuie să-l dea poporul lui Dumnezeu înainte ca ei să fie sigilați.” -- (The S. D. A. Bible Commentary 7:976.)
„Nici unul dintre noi nu va primi sigiliul lui Dumnezeu atâta timp cât caracterele noastre au o pată mică pe ele.” -- (Testimonies for the Church 5:214.)
Mărturiile se găsesc împreună în următoarele cuvinte:
„Când va fi dată legea duminicală și va fi pus sigiliul, caracterul lor va rămâne sfânt și fără pată pentru veșnicie.” -- (Testimonies for the Church 5:216.)
„D.T. Bordeau a descris în următoarele cuvinte concepția generală cu privire la sigilare: «Înainte ca să putem spune că suntem sigilați, trebuie să fim găsiți păzind poruncile lui Dumnezeu atât în spirit cât și în literă; trebuie să avem toate păcatele șterse și să primim pecetea specială a Duhului Sfânt, asigurându-ne pentru totdeauna ca proprietate a lui Dumnezeu»” -- (The Review and Herald, 23 aprilie, 1889.)
Cei 144.000 și speculațiile
„Hristos spune că vor exista în biserică unii care vor prezenta fabule și presupuneri, în timp ce Dumnezeu a dat adevăruri mărețe, înălțătoare și înnobilatoare, care ar trebui ținute pentru totdeauna în casa comorilor minții. Când oamenii își însușesc teorii întâmplătoare, când ei sunt curioși să cunoască ceva ce nu este important pentru ei să știe, nu sunt conduși de Dumnezeu. Nu este planul Său ca poporul Lui să prezinte învățături pe care le presupun, dar nu sunt învățate de Cuvântul Său. El nu dorește ca ei să intre în controverse asupra unor chestiuni care nu le oferă nici un ajutor spiritual, cum ar fi: cine urmează să alcătuiască grupa celor 144.000? Aceasta o vor ști în scurt timp, fară nici o întrebare, cei ce sunt aleși de Dumnezeu.” -- (The S. D. A. Bible Commentary 7:971; Selected Messages 1:174.)
„Întrebarea: cât de mulți vor fi sigilați? Este o întrebare neînțeleaptă și ridicolă, care ar trebui evitată.” (2 Timotei 2, 23.)
„Există câteva lucruri de care ar trebui să ne păzim. Vor veni scrisori cu întrebări despre sigilarea poporului lui Dumnezeu, cine va fi sigilat, câți, și alte întrebări puse din curiozitate. Eu cred că trebuie să le spunem să citească și să vorbească despre lucrurile care sunt pe deplin revelate. Noi suntem încurajați în Cuvântul lui Dumnezeu să umblăm umili cu El, ca să primim învățătură. Simpla curiozitate însă nu trebuie încurajată.
Capitolul al doilea din a doua epistolă către Timotei îl putem aplica celor ce sunt dornici de lucruri noi, originale și ciudate, care sunt produsul imaginației omenești și care sunt tot atât de inferioare mărețelor și nobilelor simțăminte ale Cărții Sfinte, după cum este vulgarul față de sacru. Noi putem răspunde întrebărilor neînțelepte, spunând: așteaptă, și noi toți vom cunoaște ce este esențial pentru noi să cunoaștem. Mântuirea noastră nu depinde de unele aspecte laterale ale problemelor.” -- (The S. D. A. Bible Commentary 7:918.)
Sigiliul ploii timpurii și sigiliul ploii târzii
Biblia prezintă două feluri de sigilii pentru credincioși.
Primul: sigiliul pe care îl primește cineva atunci când crede adevărul Evangheliei (Efeseni 1, 13; 4, 30; 2 Corinteni 1, 22.) Acest sigiliu se găsește de asemenea în Apocalipsa 9, 4.
Al doilea: în Apocalipsa 7 și 14 găsim sigiliul celor 144.000.
În scrierile Ellenei White găsim două categorii de sigilări:
Primul: când cineva aude și crede adevărul despre întreita solie îngerească. Acesta este sigilat cu sigiliul din Efeseni 1, 13-14, dar nu cu sigiliul din Apocalipsa 7 sau Apocalipsa 14, 1-5.
Al doilea: când caracterul este făcut desăvârșit, păcatele sunt șterse și sigiliul ploii târzii îl face pe credincios unul din cei 144.000. Ellen White neagă vehement că cineva ar putea fi sigilat cu sigiliul celor 144.000 înainte de a fi format chipul fiarei (adică înainte de legea duminicală din Apocalipsa 13, 11-18.)
Sigiliul ploii timpurii (convertirea sau nașterea din nou) în Spiritul Profeției
„Sunt pe pământ oameni care au trecut vârsta de optzeci de ani. Rezultatele naturale ale vârstei lor înaintate se văd în slăbiciunile lor. Însă ei se încred în Dumnezeu și El îi iubește. Sigiliul lui Dumnezeu este asupra lor și ei vor fi între cei despre care Domnul a spus: «Binecuvântați sunt cei ce mor în Domnul». Ei pot să spună împreună cu Pavel: «M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința. De-acum mă așteaptă cununa neprihănirii pe care mi-o va da în ziua aceea, Domnul, Judecătorul cel drept. Și nu numai mie, ci și tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.» 2 Timotei 4, 7.8. Sunt mulți al căror păr cărunt este onorat de Dumnezeu căci ei au luptat lupta cea bună și au păzit credința.” -- (The S. D. A. Bible Commentary 7:982.)
Sigiliul ploii târzii: este legat de legea duminicală
„Domnul mi-a arătat în mod limpede că chipul fiarei va fi format înainte de încercarea finală, pentru că acesta va fi marele test pentru poporul lui Dumnezeu, prin care va fi decis destinul lor veșnic. «Apoi am văzut ridicându-se din pământ o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel, și vorbea ca un balaur. Ea lucra cu toată puterea fiarei dintâi înaintea ei; și făcea ca pământul și locuitorii lui să se închine fiarei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată. Săvârșea semne mari, până acolo că făcea chiar să se pogoare foc din cer pe pământ în fața oamenilor. Și amăgea pe locuitorii pământului prin semnele pe care i se dăduse să le facă în fața fiarei.
Ea a zis locuitorilor pământului să facă o icoană fiarei care avea rana de sabie și trăia. I s-a dat putere să dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei să vorbească și să facă să fie omorâți toți cei ce nu se vor închina icoanei fiarei. Și a făcut ca toți: mici și mari, bogați și săraci, slobozi și robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, și nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei, sau numărul numelui ei.» Apocalipsa 13, 11-17.
Acesta este testul pe care poporul lui Dumnezeu trebuie să-l dea înainte ca ei să fie sigilați. Toți cei ce dovedesc loialitatea lor față de Dumnezeu prin păzirea Legii Sale și refuza să accepte un sabat fals, se vor strânge sub drapelul Domnului Dumnezeu Iehova și vor primi sigiliul viului Dumnezeu.” -- (The S. D. A. Bible Commentary 7:976.)
Sigiliul celor 144.000 este strâns legat de desăvârșirea caracterului și plinătatea Spiritului (ploaia târzie)
„Noi putem să vorbim despre binecuvântările Spiritului Sfânt, însă de ce folos ne sunt faptele dacă nu ne pregătim pentru primirea Lui? Ne luptăm noi cu toată puterea noastră pentru a ajunge la statura de bărbați și femei în Hristos? Căutăm noi plinătatea Sa, țintind mereu spre idealul așezat înaintea noastră -- desăvârșirea caracterului Său? Când poporul lui Dumnezeu va atinge această țintă, atunci credincioșii vor fi sigilați pe frunțile lor. Plini de Spirit, ei vor fi desăvârșiți în Hristos, și îngerul raportor va declara: S-a sfârșit.” (The Review and Herald, 10 iunie, 1900; The S. D. A. Bible Commentary 6:1118.)
„Ce faceți voi fraților în marea lucrare de pregătire? Cei ce se unesc cu lumea primesc pecetea lumii și se pregătesc pentru semnul fiarei. Cei care nu se încred în ei înșiși, care se umilesc înaintea lui Dumnezeu și-și curăță sufletele prin ascultarea de adevăr -- aceștia primesc pecetea cerească și se pregătesc pentru sigiliul lui Dumnezeu pe frunțile lor. Când se va da decretul și se va pune pecetea, caracterele lor vor rămâne curate și nepătate pentru veșnicie.
Acum este timpul de pregătire. Sigiliul lui Dumnezeu nu va fi niciodată pus pe frunțile femeilor și bărbaților întinați. Nu va fi pus niciodată pe frunțile femeilor și bărbaților ambițioși, iubitori de lume. Niciodată nu va fi așezat pe frunțile bărbaților sau femeilor cu limbi mincinoase sau inimi înșelătoare. Toți acei care primesc sigiliul trebuie să fie fără pată înaintea lui Dumnezeu, -- candidați pentru cer. Mergeți înainte, fraților și surorilor! Despre aceste aspecte, eu nu vă pot scrie decât pe scurt în acest timp, atrăgându-vă atenția la necesitatea pregătirii. Cercetați Scripturile pentru voi înșivă, ca să puteți înțelege solemnitatea înfricoșată a timpului prezent.” -- (Testimonies for the Church 5:216.)
„Când va veni Hristos, trupurile noastre degenerate vor fi schimbate și făcute asemenea trupului Său glorios; dar caracterele stricate nu vor fi făcute sfinte atunci. Schimbarea caracterelor trebuie să aibă loc înainte de venirea Sa. Caracterele noastre trebuie să fie curate și sfinte; noi trebuie să avem gândul lui Hristos ca El să poată vedea cu plăcere Chipul Său reflectat în sufletele noastre. Niciunul dintre noi nu suntem așa cum vrea Dumnezeu să fim, și ce putem să fim, și ce ne cere Cuvântul să fim. Necredința noastră este cea care ne ține departe de Dumnezeu. Iosif și-a păstrat integritatea atunci când a fost înconjurat de păgâni în Egipt, în mijlocul păcatului, a blasfemiei și a influențelor corupte. Când a fost ispitit să părăsească drumul virtuții, răspunsul său a fost: «Cum aș putea să fac eu un rău atât de mare și să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?» Enoh, Iosif și Daniel au depins de o putere nemărginită. Aceasta este singura cale sigură care poate fi urmată de creștini, în zilele noastre. Cei ce îl mărturisesc pe Hristos sunt prea leneși în viața lor de credință pentru a învinge obstacolele și pentru a fi răbdători, blânzi și cumpătați.
Viețile acestor oameni deosebiți au fost ascunse cu Hristos în Dumnezeu. Ei au fost loiali lui Dumnezeu în mijlocul infidelității, curați în mijlocul depravării, devotați și zeloși când au fost aduși în contact cu ateismul și idolatria. Prin credință ei au strâns doar acele proprietăți care sunt importante pentru a dezvolta caractere curate și sfinte. La fel putem face și noi. Indiferent de poziția noastră, oricât de respingătoare sau fascinante sunt cele ce ne înconjură, credința poate să treacă dincolo de toate acestea și să găsească Spiritul Sfânt.” -- (Our High Calling, 278; The Review and Herald, 1 septembrie, 1885.)
„Noi nu trebuie să păstrăm nici o înclinație spre păcat.... (Efeseni 2, 1-6) ... Când ne împărtășim de natura divină, tendințele spre rău -- creditare sau cultivate -- sunt îndepărtate din caracter, și noi devenim o putere vie spre bine.” -- (The Review and Herald, 24 aprilie, 1900; The S. D. A. Bible Commentary 7:943.)
„Însuși Domnul Hristos a declarat: «Vine stăpânitorul lumii acesteia; el n-are nimic în Mine.» Ioan 14, 30. Satana n-a găsit nimic în Fiul lui Dumnezeu care să-i permită să câștige victoria. El a ținut poruncile Tatălui Său și în El n-a fost nici un păcat pe care Satana să-l poată folosi în avantajul său. Aceasta este condiția în care trebuie găsiți aceia ce vor sta în timpul strâmtorării.” -- (The Great Controversy, 623.)
„Hristos n-a păcătuit căci în El n-a existat păcat.” (Special Testimonies, Seria B 2:17.)
„Atunci când poporul lui Dumnezeu va fi sigilat -- acesta nu va fi un sigiliu sau un semn care să poată fi văzut, ci o întărire în adevăr, atât intelectual cât și spiritual, așa încât ei să nu poată fi clintiți -- când ei vor fi sigilați și gata pentru zguduire, ea va veni, într-adevăr, a început deja; judecățile lui Dumnezeu sunt acum asupra pământului pentru a ne avertiza, ca noi să știm ce va urma.” -- (The S. D. A. Bible Commentary 4:1161.)
„Cei pe care Mielul îi va conduce la izvoare de apă vie, și din a căror ochi va șterge orice lacrimă, sunt cei care primesc acum cunoștința și înțelegerea descoperite în Biblie, Cuvântul lui Dumnezeu.
Noi nu trebuie să copiem vreo ființă umană. Nu există o ființă umană suficient de înțeleaptă pentru a fi modelul nostru. Noi trebuie să privim la Omul Isus Hristos, care este desăvârșit în neprihănire și sfințenie. El este autorul și desăvârșitorul credinței noastre. El este modelul omului. Experiența Lui este măsura experienței pe care trebuie s-o câștigăm noi. Caracterul Său este modelul nostru. Să lăsăm deci la o parte nedumeririle și dificultățile acestei vieți și să ne îndreptăm sufletele spre El, pentru ca privind să putem fi schimbați asemenea Lui. Putem privi la Hristos pentru scopuri bune. Suntem în siguranță când privim spre El, pentru că este Atotștiutor. Când privim și ne gândim la El, suntem transformați asemenea Lui în nădejdea slavei. Să ne luptăm cu toată puterea pe care ne-a dat-o Dumnezeu pentru a fi printre cei 144.000.” -- (The Review and Herald, 9 martie, 1905; The S. D. A. Bible Commentary 7:970.)
Sigiliul și semnul fiarei
„Mesajul ce conține acest avertisment (solia îngerului al treilea), este ultimul ce trebuie proclamat înaintea venirii Fiului Omului. Semnele pe care El însuși le-a dat declară că venirea Sa este foarte aproape. Solia celui de-al treilea înger a fost vestită aproape 40 de ani. În finalul marei lupte vor fi descoperite două grupe, cei ce «se închină fiarei și chipului ei» și primesc semnul ei, și cei ce primesc «sigiliul viului Dumnezeu», care au numele Tatălui scris pe frunțile lor. Acesta nu este un semn vizibil. Va veni timpul când toți cei ce sunt interesați în mântuirea sufletului lor vor cerceta în mod serios și solemn: ce este sigiliul lui Dumnezeu? Și ce este semnul fiarei? Cum putem evita primirea lui?
Sigiliul lui Dumnezeu, semnul sau distincția autorității Sale, se găsește în porunca a patra. Aceasta este singura poruncă a decalogului care indică spre Dumnezeu ca Creator al cerului și al pământului și îl distinge în mod clar pe adevăratul Dumnezeu de toți dumnezeii falși. În toată Scriptura, puterea creatoare a lui Dumnezeu este citată ca o dovadă că El este deasupra tuturor zeităților....
Sabatul poruncii a patra este sigiliul viului Dumnezeu. Aceasta arată spre Dumnezeu, ca și Creator, și este semnul autorității Sale legitime peste ființele pe care le-a făcut El. Ce este semnul fiarei, dacă nu sabatul fals pe care lumea l-a acceptat în locul celui adevărat? Declarația profetică cum că Papalitatea urma să se înalțe pe ea însăși mai presus de tot ceea ce se numește Dumnezeu, sau este vrednic de închinare, a fost pe deplin împlinită în schimbarea Sabatului din a șaptea în prima zi a săptămânii. Oriunde sabatul papal este preferat în locul Sabatului lui Dumnezeu, acolo omul fărădelegii este înălțat deasupra Creatorului cerului și pământului....
Romano-catolicii recunosc că schimbarea Sabatului a fost făcută de către biserica lor și ei citează această schimbare ca o dovadă a autorității supreme a acestei biserici. Ei declară că prin păzirea primei zile a săptămânii ca Sabat, protestanții recunosc puterea ei de legiferare în ce privește lucrurile divine. Biserica romano-catolică nu a renunțat la pretenția ei de infailibilitate, și când lumea și bisericile protestante acceptă Sabatul fals creat de ea, ele recunosc de fapt pretenția ei. Ele pot cita autoritatea apostolilor și părinților în apărarea acestei schimbări, dar falsitatea raționamentului lor se observă ușor. Papa este suficient de șiret să vadă că protestanții se înșală singuri când închid de bună voie ochii în fața acestei situații. Deoarece instituirea duminicii câștigă sprijinul general, el se bucură, simțindu-se sigur că în cele din urmă va aduce întreaga lume protestantă sub drapelul Romei....
Cea mai solemnă avertizare și cea mai îngrozitoare amenințare adresată vreodată muritorilor este conținută în solia îngerului al treilea. Păcatul care face să coboare din cer mânia lui Dumnezeu neamestecată cu milă trebuie să fie cel mai odios dintre păcate. Va fi lăsată lumea în întuneric cu privire la natura acestui păcat? Cu siguranță că nu. Dumnezeu nu tratează în felul acesta creaturile Sale. Mânia Sa nu se abale niciodată asupra păcatelor din neștiință. Înainte ca judecățile Lui să fie revărsate asupra pământului, lumina cu privire la acest păcat trebuie să fie prezentată lumii, ca omul să poată ști de ce vin aceste judecăți și să aibă ocazia să le evite.” -- (The Signs of the Times, 1 noiembrie, 1899.)
Copilul ascultător primește sigiliul părinților lui conform principiului din 1 Corinteni 7, 14
„În curând îngerul nimicitor va intra din nou în acțiune, nu pentru a nimici doar pe întâiul născut, ci să nimicească cu desăvârșire bătrân și tânăr, atât bărbați, femei cât și copii care nu au semnul. Părinți, dacă doriți să vă salvați copiii, despărțiți-i de lume, țineți-i departe de compania copiilor răi; pentru că dacă le îngăduiți să se unească cu copiii necredincioși, nu mai puteți să-i împiedicați să ia parte la răutățile lor, și să fie corupți. Este datoria voastră solemnă să vegheați asupra copiilor voștri și să alegeți în permanență societatea lor. Învățați-vă copiii să asculte de voi, pentru că atunci vor putea să asculte mai ușor poruncile lui Dumnezeu și să se supună cerințelor Lui. Să nu ne permitem să neglijăm rugăciunea cu și pentru copiii noștri. Cel care a zis: «Lăsați copilașii să vină la Mine, și nu-i opriți», va asculta rugăciunile voastre înălțate pentru ei și semnul sau sigiliul părinților credincioși îi va feri pe copiii lor, dacă ei i-au instruit în învățătura și mustrarea Domnului.” -- The Review and Herald, 19 septembrie, 1854.
Sigiliul, un scut împotriva plăgilor
„Ce este sigiliul viului Dumnezeu, care este pus pe frunțile credincioșilor Săi? Este semnul pe care îngerii îl pot vedea, nu însă și ochii omenești: pentru că îngerul nimicitor trebuie să vadă acest semn al răscumpărării.” -- (The S. D. A. Bible Commentary 4:1161.)
„Îngerul cu pecetea trebuie să pună un semn pe frunțile tuturor celor care s-au despărțit de păcat și păcătoși, și în urma lui vine îngerul nimicitor.
În înfierea fiilor și fiicelor lui Dumnezeu, ființele necăzute au văzut semnul crucii de pe Calvar. Păcatul călcării Legii Iui Dumnezeu a fost îndepărtat. Ei au fost îmbrăcați cu haine de nuntă și sunt credincioși și ascultători de toate poruncile lui Dumnezeu.” -- (The S. D. A. Bible Commentary 7:968.)
Grupul din Apocalipsa 7, 9-11 reprezintă ultima generație a sfinților. Ei vor fi transformați „dintre cei vii” și nu vor experimenta niciodată moartea
„Pe marea de cristal dinaintea tronului, acea mare ca de sticlă amestecată cu foc -- atât de mult strălucind de slava lui Dumnezeu -- este adunată mulțimea care «a câștigat biruința asupra fiarei, a chipului ei, a semnului ei și a numărului numelui ei». Împreună cu Mielul, pe muntele Sionului, cu harpele lui Dumnezeu în mână, stau cei 144.000 care au fost răscumpărați dintre oameni; și se aude ca sunetul multor ape și ca sunetul unui tunet puternic «glasul cântăreților care cântau din harpele lor. Ei cântau o cântare nouă», înaintea tronului, o cântare pe care nici un om nu o poate cânta afară de cei 144.000. Este cântarea lui Moise și a Mielului -- cântarea eliberării.-- Nimeni în afară de cei 144.000 nu poate învăța cântarea aceasta; căci este cântarea experienței lor -- o experiență pe care nici o altă generație nu a avut-o până atunci. «Aceștia urmează pe Miel oriunde merge El». Fiind înălțați de pe pământ, dintre cei vii, sunt socotiți ca «primele roade pentru Dumnezeu și pentru Miel». (Apocalipsa 15, 2.3; 14, 1-5.) «Aceștia sunt cei care vin din necazul cel mare»; au trecut printr-un timp de strâmtorare cum nu a mai fost niciodată de când sunt popoare pe pământ; ei au rezistat groazei din timpul strâmtorării lui Iacov; ei au stat fără Mijlocitor în timpul ultimei revărsări a judecăților lui Dumnezeu. Dar au fost eliberați căci «și-au spălat hainele și le-au albit în sângele Mielului». În gura lor nu s-a găsit minciună, căci sunt fără pată înaintea lui Dumnezeu, de aceea stau ei înaintea Tronului lui Dumnezeu și-i slujesc Lui zi și noapte; și Cel care șade pe Tron va locui în mijlocul lor. Ei au văzut pământul devastat de foamete și de boli, soarele având puterea să dogorească peste oameni cu o arșiță mare și ei înșiși au suportat suferința, foametea și setea. Dar nu vor mai flămânzi, nici nu le va mai fi sete; nici nu-i va mai dogori soarele, nici vreo altă arșiță. Căci Mielul, care este în mijlocul Tronului, îi va hrăni și-i va duce la izvoare de apă vie; și Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor. Apocalipsa 7, 14-17;” -- (Great Controversy, 648-649.)