Gânduri despre cartea Apocalipsei

Capitolul 25

Evenimentele ultimelor zile și legătura dintre ele

[AUDIO]

Legea duminicală, zguduirea și ploaia târzie

„Popoarele vor fi agitate chiar în inima lor. Se va retrage protecția de la cei care proclamă numai standardul Domnului de neprihănire, singurul test corect al caracterului. Și toți cei ce nu se vor supune decretului consiliului național și nu vor asculta de legile naționale ca să cinstească sabatul instituit de omul fărădelegii și să desconsidere ziua sfântă a Iui Dumnezeu, vor simți nu doar puterea opresivă a papalității, ci și a lumii protestante, chipul fiarei.

Satana va face minuni pentru a înșela; el își va prezenta puterea ca și cum ar fi supremă. Biserica va părea înfrântă, dar nu va cădea. Ea rămâne, în timp ce păcătoșii din Sion vor fi cernuți -- pleava va fi separată de prețiosul grâu. Aceasta este o încercare teribilă, dar care trebuie să aibă loc. Doar cei ce au devenit biruitori prin sângele Mielului și cuvântul mărturisirii lor vor fi găsiți loiali și sinceri, fără pată sau mânjitură a păcatului, fără minciună în gurile lor. Noi trebuie să renunțăm la îndreptățirea de sine și să ne îmbrăcăm cu neprihănirea lui Hristos....

Decretul (legea duminicală) care se apropie, va îndepărta pe cei nechemați de Dumnezeu și El va avea un popor curat, devotat, sfințit și pregătit pentru ploaia târzie.” -- (Scrisoarea 55, 1886.)

Zguduirea și judecarea celor vii

„Pentru un observator obișnuit poate nu există nici o diferență; dar există Unul care spune că neghina nu trebuie să fie smulsă de mâini omenești, ca nu cumva să fie scos și grâul. Lăsați-le să crească împreună până la seceriș. Atunci Domnul va trimite secerătorii lui să strângă neghina și să o ardă, în timp ce grâul este strâns în grânarul cerului. Timpul judecății este deosebit de solemn, când Domnul îi strânge pe ai Săi dintre firele de neghină. Cei ce au devenit membri ai aceleiași familii sunt despărțiți. Un semn este pus asupra celui neprihănit. «Ei vor fi ai Mei, zice Domnul oștirilor, îmi vor fi o comoară deosebită în ziua pe care o pregătesc Eu. Voi avea milă de ei cum are milă un om de fiul său, care-i slujește.» Maleahi 3, 17. Cei care au fost ascultători de poruncile lui Dumnezeu se vor uni cu grupul celor sfinți în lumină; ei vor intra pe porți în cetate, și vor avea drept la pomul vieții. Unul va fi luat. Numele lui va fi scris în cartea vieții, în timp ce aceia în mijlocul cărora a trăit vor avea semnul despărțirii veșnice de Dumnezeu....

Cei ce au căutat o scuză să evite crucea despărțirii de lume vor fi prinși în cursă împreună cu lumea. Ei au ales să se amestece cu neghina. S-au complăcut în nelegiuire. Aceasta este o unire înfricoșătoare. Oamenii aleg să stea alături de primul răzvrătit, care i-a ispitit pe Adam și Eva în Eden să nu asculte de Dumnezeu. Neghina se înmulțește deoarece ei seamănă neghina, și își au propria lor parte împreună cu rădăcina tuturor păcatelor -- Diavolul.” -- (Testimonies to Ministers and Gospel Workers, 234-235.)

Judecata celor vii și ștergerea păcatului

„Când păcatul a fost regretat, mărturisit și părăsit, atunci este scris «iertare» în dreptul numelui păcătosului; dar păcatele Iui nu sunt șterse înainte de judecata de cercetare.” -- (The Signs of the Times, 16 mai, 1895.)

Ștergerea păcatului și ploaia târzie

„Când timpul de reînviorare (ploaia târzie) va veni de la fața Domnului, păcatele sufletului pocăit, care a primit harul lui Hristos și a devenit biruitor prin sângele Mielului, vor fi luate din cărțile cerului și așezate asupra Satanei, țapul ispășitor, inițiatorul păcatului, și nu va mai fi niciodată învinovățit de ele.” -- (The Signs of the Times, 16 mai, 1895.)

„«Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept, ca să ne ierte păcatele și să ne curățe de orice nelegiuire». 1 Ioan 1, 9. El notează pocăința sufletului nostru; și păcatele vor merge înainte la judecată; și când va veni vremea înviorării ele vor fi curățite de sângele Mielului și numele noastre vor fi păstrate în cartea vieții Mielului.” -- (The Review and Herald, 7 mai, 1889.)

Judecata celor vii hotărăște sau sigiliul lui Dumnezeu sau semnul fiarei

„Acum, când marea lucrare a judecății celor vii este gata să înceapă, vom permite ambiției nesfinte să stăpânească inima și să ne facă să neglijăm educația necesară pentru a face față nevoilor acestui timp primejdios?

În fiecare caz trebuie luată marea decizie -- vom primi semnul fiarei sau sigiliul viului Dumnezeu. Și acum, când ne aflăm pe pragul lumii veșnice, ce poate fi de o mai mare valoare pentru noi decât a fi găsiți sinceri și credincioși față de Dumnezeul cerului? Ce ar trebui să prețuim noi mai mult decât adevărul și Legea Sa?” -- (Testimonies for the Church 6:130.)

Ploaia târzie și sigilarea

„Noi putem să vorbim de binecuvântările Duhului Sfânt, dar până când nu ne pregătim pentru primirea Lui, la ce ne folosește? Ne luptăm noi cu toată puterea noastră pentru a ajunge la statura de bărbat și femeie în Hristos? Căutăm noi plinătatea Sa, îndreptându-ne către țelul așezat înaintea noastră -- perfecțiunea caracterului Său? Când poporul lui Dumnezeu va atinge această țintă, ei vor fi sigilați pe frunțile lor. Umpluți cu Duhul, ei vor fi desăvârșiți în Hristos și îngerul raportor va declara: «S-a sfârșit!»” -- (The S. D. A. Bible Commentary 6:1118.)

„Cei ce așteaptă să constate o schimbare magică în caracterele lor, fără un efort hotărât din partea lor, vor fi dezamăgiți. Cu puterile noastre limitate, noi trebuie să fim sfinți în sfera noastră după cum Dumnezeu este sfânt în sfera Sa. Pentru dezvoltarea capacităților noastre, noi trebuie să manifestăm adevărul și dragostea precum și desăvârșirea caracterului divin și de aceea noi trebuie să bem din izvorul vieții. Așa cum parafina primește forma sigiliului, așa sufletul trebuie să-și însușească impresiile Spiritului lui Dumnezeu și să păstreze chipul moral al lui Hristos. Noi trebuie să devenim părtași ai naturii divine, realizând în experiența noastră puterea și desăvârșirea vieții spirituale.” -- (The Review and Herald, 1 noiembrie, 1892.)

„Isus este în templul Său sfânt și va primi acum jertfele, rugăciunile și mărturisirile greșelilor și păcatelor noastre și va ierta toate nelegiuirile lui Israel, ca ele să poată fi șterse înainte ca El să părăsească Sanctuarul. Când Isus părăsește Sanctuarul, atunci cei ce sunt sfinți și drepți vor rămâne așa și mai departe; pentru că toate păcatele lor vor fi șterse și vor fi sigilați cu sigiliul viului Dumnezeu. Dar cei ce sunt nedrepți și mânjiți vor rămâne așa și mai departe; căci atunci nu va mai exista Preot în Sanctuar pentru a primi jertfele, mărturisirile și rugăciunile lor înaintea tronului Tatălui. De aceea, ceea ce se face pentru salvarea sufletelor de mânia care stă să vină, trebuie să se facă înainte ca Isus să părăsească locul prea sfânt din Sanctuarul ceresc.” -- (Early Writings, 48.)

„În mod special, în încheierea lucrării pentru biserică, în vremea sigilării celor 144.000, care trebuie să stea fără vină înaintea tronului lui Dumnezeu, vor fi simțite cel mai profund nedreptățile pretinsului popor al lui Dumnezeu. Aceasta este prezentată cu putere prin ilustrația profetului care prezintă șase oameni având fiecare o armă de măcel în mâna sa. Unul dintre ei este îmbrăcat cu o haină de in și are o călimară la brâu. Domnul i-a zis: «Treci prin mijlocul cetății, prin mijlocul Ierusalimului, și fă un semn pe fruntea oamenilor care suspină și gem din pricina tuturor urâciunilor care se săvârșesc acolo.» Ezechiel 9, 4....

Observă lucrul acesta: Cei ce primesc amprenta curată a adevărului, lucrată în ei prin puterea Duhului Sfânt, reprezentată printr-un semn făcut de omul cu călimara, sunt cei care «suspină și gem din pricina urâciunilor care se săvârșesc» în biserică. Aceasta este dragostea lor pentru sfințenia, onoarea și gloria lui Dumnezeu și ei au o priveliște clară a vinovăției teribile a păcatului, încât sunt reprezentați în agonie, chiar oftând și plângând. Citește capitolul nouă din Ezechiel.” -- (Testimonies for the Church 1:266-267.)

„Nici unul dintre noi nu va primi pecetea lui Dumnezeu, cât timp caracterele noastre au încă o pată sau o mânjitură asupra lor. Lucrarea de a îndepărta defectele din caracterele noastre, de a curăți templul sufletului de orice murdărie, ni s-a dat nouă. Atunci ploaia târzie va cădea asupra noastră așa cum a căzut ploaia timpurie asupra ucenicilor în ziua de Rusalii.” -- (Testimonies for the Church 5:214.)