1. Mireasa și nunta
Parabola celor zece fecioare și Mirele -- o realitate mereu prezentă
„Această parabolă nu este o prezentare a păcătoșilor declarați, ci a celor care-L mărturisesc pe Hristos. Mireasa este biserica așteptătoare a celei de a doua veniri a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos. Prin proclamarea primului și celui de-al doilea înger din Apocalipsa 14, în lumea noastră a venit un mesaj special.... Primul și al doilea mesaj îngeresc sunt unite și desăvârșite în al treilea....
Sub proclamarea acestor mesaje a fost împlinit strigătul: «Iată, vine Mirele!» Cei ce au crezut în aceste mesaje au fost constrânși să plece din biserici deoarece au predicat cea de-a doua venire a lui Hristos pe norii cerului. Întreaga lume trebuia să audă mesajul: «Iată, vine Mirele; ieșiți-I în întâmpinare!» Mulți dintre cei ce au auzit aceste mesaje au crezut că vor trăi să vadă venirea lui Hristos; însă a fost o întârziere în venirea Mirelui, cu scopul ca toți să poată avea ocazia de a auzi ultimul mesaj al harului pentru o lume decăzută.
Dacă cei ce au pretins că cred adevărul și-ar fi făcut partea lor ca fecioare înțelepte, solia ar fi fost dusă până acum «oricărui neam, oricărei seminții, oricărei limbi și oricărui norod». Dar cinci au fost neînțelepte. Adevărul ar fi putut fi proclamat de zece fecioare, însă doar cinci și-au făcut provizia necesară pentru a însoți grupa care umbla în lumina dată lor.
Prima, a doua și a treia solie îngerească trebuie să fie repetate. Trebuie să fie rostită către biserică strigarea: «A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare! A ajuns un locaș al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate și urâte; pentru că toate neamurile au băut din vinul mâniei curviei ei și împărații pământului au curvit cu ea, și negustorii pământului s-au îmbogățit prin risipa desfătării ei.... Ieșiți din mijlocul ei poporul Meu, ca să nu fiți părtași la păcatele ei, și să nu fiți loviți cu urgiile ei! Pentru că păcatele ei s-au îngrămădit și au ajuns până în cer; și Dumnezeu și-a adus aminte de nelegiuirile ei.» Mulți dintre cei care s-au ridicat să întâmpine Mirele, sub mesajele primului și celui de-al doilea înger, l-au refuzat pe al treilea -- ultimul mesaj de probă ce trebuia dat lumii -- și o poziție similară va fi luată atunci când va fi făcută ultima strigare. ” -- (The Review and Herald, 31 octombrie, 1899.)
Biserica este mireasa
„Dumnezeu este soțul bisericii Sale. Biserica este mireasa, soția Mielului. Fiecare credincios adevărat este o parte a trupului în Hristos. Hristos privește necredincioșia manifestată de poporul Său față de El, ca necredincioșia unei soții față de soțul său. Noi trebuie să ne amintim că suntem membri ai trupului lui Hristos.” -- (Scrisoarea 39, 1902; The S. D. A. Bible Commentary 7:985-986.)
„Biserica este mireasa, soția Mielului. Ea ar trebui să se mențină curată, consacrată și sfântă. Niciodată n-ar trebui să-și permită vreo nesăbuință pentru că ea este mireasa unui împărat. Totuși ea nu-și dă seama de poziția ei înălțată. Dacă ar înțelege aceasta, ar fi glorioasă în întregime.” -- (Scrisoarea 177, 1901; The S. D. A. Bible Commentary 7:986.)
„Biserica este mireasa lui Hristos și membrii ei trebuie să se unească cu Conducătorul ei. Dumnezeu ne avertizează să nu ne mânjim hainele.” -- (Letter 123a, 1898; The S. D. A. Bible Commentary 7:986.)
Căsătoria este unirea omenirii cu divinitatea în cel credincios
„Parabola hainei de nuntă pune în fața noastră o lecție cu cele mai importante consecințe. Prin căsătorie, este reprezentată unirea omenirii cu divinitatea. Haina de nuntă reprezintă caracterul pe care trebuie să-l aibă toți cei ce vor fi socotiți potriviți pentru a fi oaspeți la nuntă.” -- (Christ Object’s Lessons, 307.)
Ce înseamnă a fi una cu Dumnezeu, așa cum Hristos este una cu Tatăl?
„Hristos a devenit una cu noi în trup, pentru ca noi să putem deveni una cu El în Spirit.” -- (The Desire of Ages, 388.)
„Noi trebuie să prezentăm adevărul așa cum este el în Isus. Hristos a venit în lume pentru a salva pe păcătoși. Timp de treizeci de ani a trăit ca exemplu al nostru. El a suportat insultă, rușine, respingere și moarte; totuși. El trăiește. Este un Mântuitor viu. S-a înălțat la cer pentru a face mijlocire pentru noi. Chiar înaintea crucificării Lui, S-a rugat ca ucenicii Săi să poată fi una cu El, așa cum El este una cu Tatăl. Este aceasta, într-adevăr, o posibilitate prin care omul păcătos și căzut să poată fi adus într-o astfel de relație înălțătoare cu Hristos? O așa unire cu Hristos va aduce lumină, pace și mângâiere sufletelor noastre.” -- (The Signs of the Times, 24 iunie, 1889.)
„El s-a rugat ca ucenicii Săi să poată fi una cu El, după cum El a fost una cu Tatăl. Oamenii au declarat că această unire cu Hristos este o imposibilitate, dar Hristos a făcut-o posibilă, aducându-ne în armonie cu El însuși, prin meritele vieții și ale sacrificiului Său. De ce am suspecta noi dragostea și puterea lui Dumnezeu? De ce să nu ne așezăm de partea credinței în această privință? Ați contemplat voi farmecul și atractivitatea lui Isus? Atunci căutați să călcați pe urmele pașilor Lui. El a venit pentru a descoperi lumii pe Tatăl și ne-a încredințat lucrarea de reprezentare a dragostei Sale, a curăției, bunătății și simpatiei delicate pentru fiii oamenilor....
Să ne ridicăm ochii noștri către ușile deschise ale Sanctuarului ceresc, unde lumina și slava lui Dumnezeu strălucește pe fața lui Isus Hristos, care este în stare să-i salveze pe deplin pe cei care vin la Dumnezeu prin El. De ce nu vorbiți despre Planul de mântuire? De ce nu săpați în minele adevărului pentru comorile înțelepciunii, ca să puteți aprecia făgăduințele lui Dumnezeu? De ce nu cercetați dragostea lui Hristos și nu vorbiți despre Planul de mântuire? -- (The Signs of the Times, 15 aprilie, 1889.)
Când Filip a cerut învățătorului să i-L arate pe Tatăl, Isus a privit cu durere la el și a spus: „De atâta vreme sunt cu voi, și nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar: Arată-ne pe Tatăl? Nu crezi că Eu sunt în Tatăl și Tatăl este în Mine? Cuvintele, pe care vi le spun Eu, nu le spun de la Mine; ci Tatăl, care locuiește în Mine, El face aceste lucrări ale lui.” Viețile noastre pot fi legate în așa fel de Dumnezeu, încât noi putem să avem această unire cu Hristos. Gândurile, înclinațiile, dorințele și gusturile noastre, toate pot fi de partea Domnului. Atunci noi nu vom avea nimic separat și distinct de Hristos. Va fi o armonie perfectă între inimile noastre și a Lui, așa că noi vom fi una cu El” după cum El este una cu Tatăl. Și acum este timpul de a intra în această unire cu Hristos. Noi avem doar ziua de azi pentru noi înșine; ziua de mâine nu ne aparține. Astăzi să ne hotărâm că nu vom mai continua să-L dezonorăm pe Dumnezeu prin necredința noastră, că nu vom sta departe de învățătorul, când El spune: „Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă”.
Masa a fost întinsă și Hristos te invită la petrecere. Vom rămâne noi departe refuzând dărnicia Sa și declarând: „El nu intenționează să-mi dea mie toate acestea”. Noi obișnuim să cântăm un imn care descrie o sărbătoare a unei case strânse pentru a servi o masă bogată la invitația tatălui. În timp ce copiii s-au strâns la masă fericiți, în prag a apărut un copil cerșetor, flămând. A fost invitat să intre; dar el s-a îndepărtat cu tristețe, exclamând: „Eu nu am tată aici”. Veți lua voi această atitudine când Isus vă invită înăuntru? Oh! Dacă ai un Tată în curțile de sus, te implor să arăți aceasta. El dorește să te facă părtaș al mesei și binecuvântărilor Lui bogate. Toți cei ce vin cu dragostea încrezătoare a unui copil, vor găsi un Tată acolo. Cum ar putea Domnul să-și exprime dragostea Sa pentru noi într-o limbă mai duioasă decât aceea în care a exprimat-o în prețiosul Său Cuvânt? El ne spune exact ce trebuie să facem ca să fim salvați. Cât de mult doresc ca toți să putem crede făgăduințele lui Dumnezeu.” -- (The Signs of the Times, 25 martie, 1889.)
Căsătoria are loc în timp ce Isus lucrează în locul prea sfânt, în timpul judecății de cercetare
„Am văzut îngeri care se grăbeau în cer, încoace și-ncolo. Un înger cu o călimară la coapsă s-a reîntors de pe pământ și a raportat Domnului Isus că lucrarea lui a fost îndeplinită și că sfinții fuseseră numărați și sigilați. Apoi L-am văzut pe Domnul Isus, care slujise în fața chivotului, ce cuprindea cele zece porunci, cum lasă să-I cadă cădelnița. El și-a ridicat brațele și a zis cu glas tare: «S-a sfârșit!» Toată oastea îngerească și-a scos coroanele când Domnul Isus a făcut declarația solemnă: «Cine este nedrept să fie nedrept și mai departe; cine este întinat să se întineze și mai departe; cine este fără prihană să trăiască și mai departe fără prihană. Și cine este sfânt, să se sfințească și mai departe!» Fiecare caz a fost decis pentru viață sau pentru moarte. În timp ce Domnul Isus a slujit în Sanctuar, a avut loc judecata pentru drepții cei morți și apoi pentru drepții cei vii. Domnul Hristos a primit împărăția, deoarece a făcut ispășire pentru poporul Său și l-a spălat de păcate. Au fost înscriși supușii împărăției. A avut loc căsătoria Mielului. Împărăția și măreția împărăției din tot cerul s-a dat lui Isus și moștenitorilor mântuirii, iar Isus urma să domnească ca împărat al împăraților și Domn al domnilor.” -- (Early Writings, 279-280.)
Mireasa primește numele mirelui, a Tatălui mirelui și numele noului ei cămin. Cu alte cuvinte, căsătoria și sigilarea sunt identice
„Toți cei 144.000 au fost sigilați și erau perfect uniți. Pe frunțile lor era scris: Dumnezeu, Noul Ierusalim și o stea strălucitoare cu numele cel nou al lui Isus. La vederea stării noastre fericite și sfinte, păcătoșii s-au înfuriat și s-au repezit cu violență să pună mâinile pe noi și să ne arunce în închisoare; dar noi am întins mâna în numele Domnului și ei au căzut neputincioși la pământ. Atunci sinagoga Satanei înțelese că Dumnezeu ne-a iubit pe noi, care ne-am spălat picioarele unii altora și am salutat pe frați cu o sărutare sfântă și ei s-au închinat la picioarele noastre.” -- (Early Writings, 15.)
2. Victoria Mielului
Biserica în ultimul ei marș triumfal
„În timp ce judecata de cercetare se continuă în cer, în timp ce păcatele credincioșilor pocăiți sunt îndepărtate din Sanctuar, în mijlocul poporului lui Dumnezeu trebuie să se producă o lucrare deosebită de curățire, de îndepărtare a păcatelor. Această lucrare este prezentată mai clar în soliile din Apocalipsa 14.
Când această lucrare va fi împlinită, urmașii lui Hristos vor fi gata pentru venirea Sa. «Atunci darul lui Iuda și al Ierusalimului va fi plăcut Domnului, ca în zilele cele vechi, ca în anii de odinioară». Maleahi 3, 4. Atunci biserica, pe care Domnul, la venirea Sa, o va lua la Sine, va fi «o biserică slăvită, fără pată sau zbârcitură, sau altceva de felul acesta». Efeseni 5, 27. Atunci ea va arăta «ca zorile, frumoasă ca luna, curată ca soarele și cumplită ca niște oști sub steagurile lor.» Cântarea cântărilor 6, 10.” -- (The Great Controversy, 425.)
„Îngerul a zis: «Privește!» Atenția mea a fost atunci atrasă către ceata pe care o văzusem și care era puternic zguduită. Mi-au fost arătați aceia pe care îi văzusem mai înainte, plângând și rugându-se cu sufletul chinuit de moarte. Ceata îngerilor păzitori fusese dublată, iar ei erau îmbrăcați cu armătură de la cap până la picioare. Înaintau în ordine desăvârșită ca o companie de soldați....
Am auzit pe aceia care erau îmbrăcați cu armătura rostind adevărul cu mare putere....
Am întrebat ce a determinat această mare schimbare. Un înger a răspuns: «Ploaia târzie....» Curând am auzit glasul lui Dumnezeu care zguduia cerul și pământul....
Vrăjmașii lor, păgânii din jurul lor, cădeau ca morți; ei nu puteau să sufere lumina care strălucea asupra celor sfinți și mântuiți. Lumina și slava aceasta au rămas asupra lor până când Domnul Isus a fost văzut pe norii cerului....” -- (Early Writings, 271-273.)
Haina albă a victoriei
„Este bine să iubești și să dorești frumosul; dar Dumnezeu pretinde de la noi să iubim mai întâi frumusețea cea mai înaltă și să tindem după frumusețea care nu piere niciodată. Nici o podoabă exterioară nu se poate compara în valoare și frumusețe cu acel spirit blând și liniștit, «inul cel alb și curat» (Apocalipsa 19, 14), pe care îl vor purta toți sfinții de pe pământ. Acest veșmânt îi va face frumoși și plăcuți aici, iar în lumea viitoare, el va fi pentru ei pașaportul de liberă trecere la palatul împăratului. Făgăduința Sa este: «Ei vor umbla cu Mine în veșminte albe, căci sunt vrednici». Apocalipsa 3, 4.” -- (The Acts of the Apostles, 523-524.)
Războiul final împotriva Mielului și cei chemați, aleși și credincioși
„Așa cum Hristos a fost glorificat în ziua Cincizecimii, la fel va fi glorificat la încheierea lucrării Evangheliei, când El va pregăti un popor pentru a rezista testului final în cel din urmă conflict al marii controverse. Profetul descrie planul de bătaie al vrășmașului, zicând: «Ei se vor război cu Mielul; dar Mielul îi va birui, pentru că El este Domnul domnilor și împăratul împăraților. Și cei chemați, aleși și credincioși, care sunt cu El, de asemenea îi vor birui»”. -- (The Review and Herald, 29 noiembrie, 1892.)
„Îmbrăcată în armura neprihănirii lui Hristos, biserica va intra în lupta ei finală. «Frumoasă ca luna, curată ca soarele, și cumplită ca o oștire sub steagurile ei». (Cântarea cântărilor 6, 10), ea trebuie să meargă în toată lumea, biruitoare și ca să biruiască.” -- (Prophets and Kings, 725.)
Apocalipsa 19, 11-16 este Armaghedonul
„Noi trebuie să studiem revărsarea plăgii a șaptea. Puterile răului nu vor renunța la conflict fără luptă. Dar Providența are o parte de îndeplinit în bătălia Armaghedonului. Când pământul este luminat de slava îngerului din Apocalipsa 18, elementele religioase, bune și rele, se vor trezi din somn și armatele viului Dumnezeu vor purta lupta.” -- (Manuscript 175, 1899; The S. D. A. Bible Commentary 7:983.)
„Există numai două tabere în lumea noastră, cei ce sunt loiali lui Dumnezeu și cei ce stau sub drapelul prințului întunericului. Satana și îngerii lui vor veni cu putere, semne și minuni mincinoase pentru a înșela pe cei ce locuiesc pe pământ și, dacă este posibil, chiar și pe cei aleși. Crizele sunt chiar înaintea noastră. Va paraliza aceasta pe cei ce cunosc adevărul? Este influența puterilor înșelătoare atât de dominantă încât va birui influența adevărului?
Bătălia Armaghedonului se va disputa curând. Cel pe a cărui haine stă scris numele «Împăratul împăraților și Domnul domnilor» conduce armatele cerului pe cai albi, îmbrăcat în pânză de in, curată și albă.” -- (Manuscript 172, 1899; The S. D. A. Bible Commentary 7:982.)
„În ultima mare luptă se descoperă două mari puteri. Pe de-o parte stă Creatorul cerului și al pământului. Toți cei ce sunt de partea Sa poartă semnul Său. Ei sunt ascultători de poruncile Lui. De cealaltă parte stă prințul întunericului, cu cei ce au ales apostazia și răzvrătirea.” -- (The Review and Herald, 7 mai, 1901; The S. D. A. Bible Commentary 7:982-983.)