Tinerii care doresc să devină misionari, colportori sau vânzători de carte ar trebui să beneficieze mai întâi de o instruire prin care să ajungă la un anumit nivel de cultură intelectuală, precum și de o pregătire specială pentru ocupația lor. Cei care sunt needucați, neinstruiți și lipsiți de maniere nu sunt pregătiți să înceapă o activitate în care Cuvântul lui Dumnezeu este combătut de persoane influente, talentate și educate. De asemenea, ei nu se vor putea confrunta cu succes nici cu învățăturile false, în care ideile religioase sunt combinate într-o manieră ciudată cu filozofia, și nu vor putea să prezinte argumente care necesită cunoștințe atât în domeniul științei, cât și al adevărului biblic.
Îndeosebi aceia care au în vedere lucrarea de păstorire ar trebui să înțeleagă importanța metodei biblice de educație pastorală. Ei ar trebui să se dedice lucrării cu toată inima și, în timp ce studiază în școli, să învețe de la Marele Învățător blândețea și umilința lui Hristos. Dumnezeu Își păstrează legământul și a făgăduit că va răspunde la rugăciune și va revărsa Duhul Său Sfânt asupra acestor elevi în școala lui Hristos, ca să poată deveni niște slujitori ai neprihănirii.
Pentru ca adevărul și religia Bibliei să-și poată găsi locul în inimă, trebuie să fie îndeplinită o lucrare dificilă de dezrădăcinare a erorilor și a doctrinelor false din mintea oamenilor. Colegiile noastre au fost înființate tocmai spre a fi un mijloc rânduit de Dumnezeu spre a-i educa pe tineri și pe tinere pentru diferitele departamente ale lucrării misionare. Voia lui Dumnezeu este ca din aceste colegii să iasă cât mai mulți lucrători. Dar Satana, hotărât să împiedice atingerea acestui scop, i-a cucerit adesea chiar pe aceia pe care Dumnezeu a dorit să-i califice pentru a fi folositori în lucrarea Sa.
Sunt mulți care ar lucra, dacă ar fi îndemnați să intre în lucrarea de slujire, și care, lucrând, și-ar mântui propriul suflet. Biserica ar trebui să-și înțeleagă marea răspundere pe care și-o asumă, ascunzând lumina adevărului și reținând harul lui Dumnezeu în interiorul granițelor ei restrânse, în timp ce banii și influența ar trebui să fie folosiți fără reținere pentru a aduce în câmpul misionar persoane competente.
Sute de tineri ar fi trebuit să se pregătească pentru a lua parte la lucrarea de răspândire a semințelor adevărului de-a lungul tuturor apelor. Noi vrem oameni care să ducă până departe biruințele crucii, oameni care să persevereze în condiții de descurajare și lipsuri, care să aibă zelul, hotărârea și credința că nu pot lipsi din câmpul misionar…
Limbile străine
Există printre noi unii care ar putea învăța cu ușurință și rapiditate o limbă străină, calificându-se pentru a proclama adevărul în alte țări. În biserica timpurie, misionarii au fost înzestrați în mod miraculos cu o cunoaștere a limbilor străine în care erau chemați să predice bogățiile de nepătruns ale lui Hristos. Dacă Dumnezeu a fost doritor să-i ajute pe slujitorii Săi, atunci oare ne putem îndoi că binecuvântarea Sa nu se va revărsa asupra eforturilor noastre de a-i pregăti pe aceia care au talentul cunoașterii limbilor străine și care, cu o încurajare corespunzătoare, ar fi dispuși să le prezinte conaționalilor lor solia adevărului? Noi am fi putut avea mai mulți lucrători în teritoriile misionare din străinătate, dacă aceia care au început să lucreze în aceste zone s-ar fi folosit de fiecare talent aflat la îndemâna lor…
În unele situații, poate că va fi necesar ca tinerii să învețe limbi străine. Ei pot face aceasta cu succesul cel mai mare, întovărășindu-se cu oamenii și dedicând, în același timp, o parte a fiecărei zile pentru studiul limbii. Totuși acesta ar trebui să fie doar un pas pregătitor în vederea educării celor care se află chiar în teritoriile misionare și care, cu o instruire corespunzătoare, pot deveni lucrători. Este esențial ca aceia care vorbesc limba maternă a oamenilor din diferite națiuni să fie îndemnați să intre în lucrare.
Este foarte dificil ca un om de vârstă mijlocie să învețe o limbă străină și, cu toate eforturile lui, îi va fi aproape imposibil să vorbească așa de bine și corect, încât să fie un lucrător eficient. Nu ne putem permite să lipsim centrele misionare din țara noastră de influența pastorilor de vârstă mijlocie și de a celor mai înaintați în vârstă, trimițându-i în zone îndepărtate, ca să se angajeze într-o lucrare pentru care nu sunt calificați și pentru care nici o instruire, oricât de mare, nu-i va face în stare să se adapteze. Oamenii trimiși într-o asemenea lucrare lasă locuri goale, pe care lucrătorii fără experiență nu le pot suplini.
Tinerii sunt necesari pentru locurile dificile
Biserica poate să întrebe dacă tinerilor li se pot încredința responsabilitățile serioase legate de înființarea și conducerea misiunilor străine. Eu răspund: Dumnezeu a plănuit ca ei să fie instruiți în colegiile noastre și prin asocierea în lucrare cu oamenii care au experiență, așa încât să fie pregătiți spre a fi folositori în diferite locuri ale cauzei Sale.
Noi trebuie să manifestăm încredere în tinerii noștri. Ei ar trebui să fie niște pionieri în fiecare lucrare ce implică trudă și sacrificiu, în timp ce slujitorii suprasolicitați ai lui Hristos ar trebui să fie priviți ca niște sfătuitori, meniți să-i încurajeze și să-i binecuvânteze pe cei care duc luptele cele mai grele pentru Dumnezeu. Acestor părinți cu experiență, Providența le-a încredințat poziții dificile, de răspundere, încă din fragedă tinerețe, pe vremea când nici puterile lor fizice, nici cele intelectuale nu erau pe deplin dezvoltate. Mărimea răspunderii care le-a fost încredințată a pus în mișcare energiile lor și implicarea lor activă în lucrare a contribuit la dezvoltarea lor fizică și intelectuală.
Sunt căutați tineri. Dumnezeu îi cheamă în teritoriile misionare. Fiind destul de liberi de griji și responsabilități, ei sunt într-o situație mai favorabilă pentru angajarea în lucrare decât cei care trebuie să asigure educația și susținerea financiară a unor familii numeroase. Mai mult decât atât, tinerii se pot adapta mai repede la un climat nou și la o societate nouă și pot suporta mai bine greutățile și neplăcerile. Cu tact și perseverență, ei pot ajunge la inima oamenilor printre care se află.
Puterea vine prin exercițiu. Toți cei care folosesc talentele pe care li le-a dat Dumnezeu vor avea aptitudini sporite pe care să le dedice în slujba Sa. Cei care nu fac nimic în lucrarea lui Dumnezeu nu vor reuși să crească în har și în cunoașterea adevărului. Dacă o persoană s-ar întinde pe un pat și ar refuza să-și folosească membrele, și-ar pierde curând orice putere de a le folosi. Tot astfel, creștinul care nu își va exercita puterile care i-au fost date de Dumnezeu nu numai că nu va reuși să crească în Hristos, dar își va pierde și puterea pe care a avut-o; el va deveni un paralizat spiritual.
Numai aceia care se străduiesc să-i ajute pe alții cu dragoste de Dumnezeu și de semeni sunt cei care ajung puternici și bine întemeiați în adevăr. Adevăratul creștin lucrează pentru Dumnezeu, nu din impuls, ci din principiu, nu o zi sau o lună, ci întreaga viață…
Domnul cheamă slujitori ai Evangheliei. Cine va răspunde? Nu toți cei ce se înrolează în armată trebuie să fie generali, căpitani, sergenți sau chiar caporali. Nu toți au aceleași griji și răspunderi pe care le au conducătorii. Există și alte feluri de munci grele care trebuie făcute. Unii trebuie să sape tranșee și să zidească fortificații, alții să stea ca santinele și alții să ducă solii. Deși sunt doar câțiva ofițeri, este nevoie de mulți soldați pentru a forma o companie și pentru a constitui o armată; totuși succesul ei depinde de conștiinciozitatea fiecărui soldat. Lașitatea sau trădarea unui singur om poate aduce dezastrul asupra unei armate întregi.
Acela care i-a încredințat „fiecăruia care este datoria lui” (Marcu 13, 34), după puterea lui, nu va lăsa niciodată nerăsplătită îndeplinirea conștiincioasă a unei datorii. Fiecare act de loialitate și credință va fi încununat cu dovezile speciale ale favorii și aprobării lui Dumnezeu. Fiecărui lucrător îi este adresată făgăduința: „Cel ce umblă plângând, când aruncă sămânța, se întoarce cu veselie, când își strânge snopii” (Psalmii 126, 6). -- Testimonies for the Church 5:390-395.
Mulți tineri din zilele noastre, care cresc asemenea lui Daniel în casa lui din Iudea, studiind Cuvântul lui Dumnezeu și lucrările Sale și învățând lecțiile slujirii conștiincioase, vor ocupa un loc în instituțiile legislative, în sălile de judecată sau în curțile regale, ca martori ai Împăratului împăraților. Nenumărați tineri vor fi chemați la o lucrare mai vastă. Întreaga lume este deschisă pentru Evanghelie. Etiopia își întinde mâinile spre Dumnezeu. Din Japonia, China și India, din țările aflate încă în întuneric pe continentul nostru, din fiecare colț al acestei lumi vine strigătul inimilor lovite de păcat, care doresc să-L cunoască pe Dumnezeul iubirii. -- Education, 262.