Satana face tot ce îi stă în putință pentru a-i influența pe aceia care sunt întru totul nepotriviți, în așa fel încât să-i facă să-și unească interesele. El jubilează în această lucrare, deoarece prin ea poate produce mai multă nenorocire și disperare în familia omenească decât prin exercitarea aptitudinilor lui în oricare altă direcție.
Multe căsătorii nu pot produce altceva decât nenorocire; totuși mintea tinerilor aleargă în această direcție, pentru că sunt conduși de Satana care îi face să creadă că, pentru a fi fericiți, trebuie să se căsătorească, în ciuda faptului că ei nu au capacitatea de a se controla pe ei înșiși sau de a întreține o familie. Cei care nu sunt dispuși să se adapteze la înclinațiile celuilalt, așa încât să evite neînțelegerile sau certurile, nu ar trebui să facă acest pas.
Căsătoria ar trebui să fie rezultatul unei gândiri atente, si nu al impulsurilor.
Este această dragoste adevărată?
Dragostea adevărată este un principiu înalt și sfânt, iar caracterul ei este întru totul diferit de acela al dragostei stârnite de impulsuri, care dispare subit, când este greu încercată.
Dragostea adevărată nu este o pasiune puternică, năvalnică și pătimașă. Dimpotrivă, natura ei este liniștită și profundă. Ea privește dincolo de simplele aparențe și este atrasă doar de calități. Ea este înțeleaptă și plină de discernământ, iar devotamentul ei este real și statornic.
Dragostea este un dar prețios, pe care îl primim de la Domnul Isus. Iubirea curată și sfântă nu este un sentiment, ci un principiu. Cei care sunt însuflețiți de adevărata iubire nu sunt nici lipsiți de rațiune, nici orbi.
Blândețea, tandrețea, îngăduința, îndelunga răbdare, calitatea de a nu fi iritabil, de a răbda totul, de a spera totul și de a suferi totul -- acestea sunt roadele care cresc în pomul prețios al dragostei de origine cerească. Dacă este îngrijit, ei se va dovedi a fi un pom veșnic verde. Ramurile lui nu vor slăbi, frunzele lui nu se vor ofili. El este nemuritor, pentru că este udat neîncetat de rouă cerească.
Dragostea, o planta sensibilă
Dragostea este o plantă de origine cerească și trebuie protejată și îngrijită. Inimile sensibile și cuvintele sincere și iubitoare vor face familiile fericite și vor exercita o influență înălțătoare asupra tuturor celor care ajung în sfera lor de influență.
Deși femeile își doresc soți cu caractere nobile și puternice, pe care să-i poată iubi și respecta, totuși aceste calități trebuie să fie întrețesute cu tandrețe, afecțiune, răbdare și îngăduință. La rândul ei, soția trebuie să fie voioasă, amabilă și devotată și, atât cât este posibil, să-și potrivească gusturile după ale soțului, fără a-și pierde individualitatea. Atât soțul, cât și soția ar trebui să cultive răbdare și bunătate și acea dragoste duioasă unul față de altul, care va face ca viața de căsnicie să fie plăcută și frumoasă.
Cei care au idei nerealiste despre viața de căsătorie, a căror imaginație a clădit castele de vis, lipsite de orice legătură cu dificultățile și necazurile vieții, vor fi foarte dezamăgiți de realitate. Când viața reală intervine cu grijile și necazurile ei, acești tineri sunt total nepregătiți să le întâmpine. Fiecare se așteaptă să găsească la celălalt desăvârșirea, dar nu descoperă decât slăbiciune și defecte, deoarece bărbații și femeile, așa limitați cum sunt, nu sunt fără greșeli. Apoi încep să se învinovățească unul pe altul și să-și exprime dezamăgirea. În loc să procedeze astfel, ei ar trebui să încerce să se ajute reciproc și să dezvolte acea evlavie practică, prin care pot fi ajutați să ducă lupta vieții cu vitejie.
Puterea iubirii
Dragostea este o putere. În acest principiu sunt implicate în mod inseparabil atât puterea intelectuală, cât și cea morală. Puterea bogăției are tendința de a corupe și de a distruge, constrângerea are o mare capacitate de a răni, dar excelența și valoarea iubirii curate constă în eficiența ei în a face binele și numai binele.
Orice este făcut din iubire curată, oricât de mic și neînsemnat ar fi în ochii oamenilor, este plin de roade, pentru că Dumnezeu privește mai mult la dragostea cu care lucrează cineva decât la mărimea realizărilor sale.
Dragostea este de la Dumnezeu. Inima neconvertită nu poate face să răsară și nici nu poate să producă această plantă de origine divină, care trăiește și înflorește numai acolo unde domnește Hristos....
Dragostea nu lucrează pentru câștig, nici pentru răsplată, totuși Dumnezeu a rânduit ca fiecare lucrare făcută din dragoste să aducă un rod bogat. Iubirea are însușirea de a se răspândi în mod natural și este liniștită în lucrările ei; cu toate acestea, ea este foarte puternică în hotărârea de a învinge mari rele. Influența ei îmblânzește și transformă. Ea va lua în stăpânire viața celor păcătoși, schimbându-le inima, când orice alte mijloace s-au dovedit fără succes.
Oriunde este folosită puterea intelectului, a autorității sau a constrângerii, fără ca dragostea să fie prezentă în mod vizibil, sentimentele și voința celor pe care îi abordăm vor adopta o poziție defensivă, de respingere, iar împotrivirea lor va fi mai puternică.
Dragostea curată este simplă în lucrările sale și se deosebește de orice alt principiu de acțiune. Dorința de a fi o persoană influentă și plăcerea de a fi apreciat de ceilalți pot determina pe cineva să trăiască o viață ordonată și să poarte o conversație ireproșabilă. Respectul de sine ne poate face să evităm orice aparență rea. O inimă egoistă poate îndeplini fapte generoase, poate fi de acord cu adevărul prezent și poate exprima umilință și afecțiune, însă motivele ei sunt înșelătoare și necurate. Faptele care izvorăsc dintr-o asemenea inimă sunt lipsite de mireasma vieții și de roadele adevăratei sfințenii, deoarece principiile iubirii curate nu se află în ea.
Dragostea ar trebui îngrijită și cultivată, pentru că influența ei este divină.
Când dragostea este oarbă
Doi oameni ajung să se cunoască bine. Fiecare este îndrăgostit cu pasiune de celălalt și toată atenția lor este absorbită. Rațiunea lor este orbita, iar judecata este abandonată. Ei nu se vor supune nici unui sfat și nici unei porunci, ci vor insista să-și urmeze propria cale, indiferent de consecințe.
Dragostea lor pătimașă îi stăpânește asemenea unei boli contagioase, care trebuie să-și urmeze cursul, și se pare că nu există nimic care să o stopeze. Probabil că în cercul lor există unii care își dau seama că o eventuală căsătorie a celor doi ar putea avea ca rezultat doar nefericirea de o viață. Dar rugămințile insistente și sfaturile sunt zadarnice. Poate că, printr-o astfel de căsătorie, capacitatea de a fi folositor unui om, pe care Dumnezeu l-ar binecuvânta în slujba Sa, va fi schilodită și distrusă. Dar nici dovezile, nici argumentele convingătoare nu sunt ascultate.
Tot ce pot spune bărbații și femeile cu experiență se dovedește fără efect. Nimic nu are puterea de a schimba hotărârea la care au fost conduși de dorințele lor. Ei își pierd interesul față de tot ce are legătură cu religia. Sunt cu totul cuprinși de pasiunea pe care o au unul față de celălalt, iar datoriile vieții sunt neglijate, ca și când ar fi lucruri de mică însemnătate.
Bunul nume este sacrificat sub vraja iubirii împătimite, iar căsătoria unor asemenea oameni nu poate fi celebrată în mod solemn sub aprobarea lui Dumnezeu. Ei se căsătoresc conduși de pasiune, iar când noutatea legăturii romantice se va sfârși, vor începe să înțeleagă ce au făcut. La șase luni după rostirea legământului de căsătorie, sentimentele lor unul față de altul suferă o schimbare. În viața de căsnicie, fiecare învață mai multe despre caracterul partenerului ales. Fiecare descoperă nedesăvârșiri care nu erau vizibile în timpul orbirii și al nesăbuinței relației lor înainte de căsătorie. Promisiunile făcute în fața altarului nu îi leagă unul de altul. Ca o consecință a căsătoriilor grăbite, chiar și în rândul poporului care se declară a fi al Iui Dumnezeu există despărțiri și divorțuri, iar în biserică este o mare confuzie.
Când este prea târziu, ei descoperă că au făcut o greșeală și că și-au pus în pericol atât fericirea din viața aceasta, cât și mântuirea. Ei nu sunt dispuși să recunoască faptul că mai erau și alte persoane care cunoșteau ceva despre problema lor, deși, dacă ar fi acceptat sfatul acestora, s-ar fi putut scuti de anii de neliniște și necaz.
Dar cei care sunt hotărâți să-și îndeplinească dorințele proprii ignoră sfaturile. Astfel de persoane sunt purtate de pasiune dincolo de orice barieră pe care rațiunea și judecata ar putea să o ridice în calea lor.
Cântăriți fiecare înclinație și fiecare trăsătură a caracterului celui cu care vă gândiți să vă uniți destinul vieții. Pasul pe care sunteți pe punctul să-l faceți este unul dintre cei mai importanți pași ai vieții și nu trebuie făcut în grabă. Deși vă este permis să iubiți, nu iubiți orbește.
Sper că veți avea suficient respect de sine pentru a evita această formă de curtenie. Dacă singura voastră țintă este slava lui Dumnezeu, veți face totul cu multă precauție. Nu veți îngădui ca sentimentalismul bolnăvicios să vă întunece vederea într-o asemenea măsură, încât să nu mai puteți discerne înaltele cerințe ale lui Dumnezeu pentru voi, în calitate de creștini.
In această scrisoare sunt abordate câteva probleme dificile. În privința celor implicați, se pare că amândoi sunt prea tineri și prea imaturi pentru a se gândi la căsătorie. Scrisoarea sugerează câteva semne ale lipsei de maturitate. Fata este superficială. Ellen White întreabă dacă sentimentele celor doi constituie o iubire adevărată sau o dragoste pasională și îl îndeamnă pe tânăr cu insistență să privească mai degrabă în perspectivă decât doar la clipele prezentului. Salem, Oregon, 8 iunie 1880.
Dragă John, Îmi pare rău că ai intrat singur în încurcătura unei relații de curtenie cu Elizabeth. În primul rând, nerăbdarea ta în privința căsătoriei este prematură.
Îți vorbesc ca o cunoscătoare în acest domeniu. Înainte de a îngădui ca subiectul căsătoriei să-ți stăpânească gândurile, așteaptă până când te vei cunoaște corect pe tine însuți și vei cunoaște lumea, precum și comportamentul și caracterul tinerelor.
Elizabeth nu te va face niciodată să fii mai nobil. Ea nu are acele însușiri interioare, care, prin dezvoltare, ar face din ea o femeie cu judecată, capabilă să stea alături de tine și să te ajute în bătăliile vieții. Ei îi lipsește tăria caracterului. Nu are o gândire profundă și cuprinzătoare, așa încât să fie un ajutor pentru tine. Tu vezi doar suprafața și cam atât. Dacă te vei căsători, după un scurt timp, farmecul se va risipi. Când noutatea vieții de căsnicie va înceta, vei vedea lucrurile în adevărata lor lumină și vei descoperi că ai făcut o greșeală regretabilă.
Dragostea este un sentiment atât de sacru, dar puțini știu ce înseamnă cu adevărat. Este un termen des folosit, dar nu înțeles. Flacăra arzătoare a impulsului, fascinația pe care o simte o persoană tânără față de alta nu este iubire și nu merită să fie numită astfel. Dragostea adevărată are o bază intelectuală, o cunoaștere profundă și deplină a celui iubit.
Amintește-ți că dragostea impulsivă este întru totul oarbă. Ea se grăbește să se atașeze de obiecte nevrednice, crezându-le vrednice. Poruncește acestui fel de dragoste să stea liniștită. Fă loc în mintea ta pentru gânduri curate și reflecții serioase. Este această fată, care constituie obiectul sentimentelor tale, la un nivel atât de înalt pe scara inteligenței și a excelenței morale, a comportamentului și a manierelor educate, încât să te simți mândru să o prezinți familiei tatălui tău și să o recunoști ca fiind aleasa ta în orice anturaj te-ai afla?
Ia-ți timp suficient pentru examinarea fiecărui aspect și după aceea nu te încrede în propria judecată, ci lasă-ți mama, care te iubește, tatăl și prietenii de încredere să facă observații critice asupra aceleia pe care te simți înclinat să o favorizezi. Nu te încrede în propria judecată și nu te căsători cu nici o fată lipsită de inteligență și de valoare morală sau despre care crezi că nu va fi o cinste pentru tatăl și mama ta.
O tânără care se lasă condusă de sentimentele ei față de un bărbat, atrăgându-i atenția prin avansurile ei și învârtindu-se prin locurile în care va fi remarcată de el, nu este fata cu care dorești să te întovărășești. Conversația ei este ieftină și adesea lipsită de profunzime.
Ar fi cu mult mai bine să nu te căsătorești deloc decât să ai o căsătorie nefericită. Dar caută sfatul lui Dumnezeu cu privire la toate aceste lucruri și fii atât de calm și de supus voinței lui Dumnezeu, încât să nu te lași cuprins de febra pasiunii, descalificându-te pentru serviciul Său, prin legăturile tale de prietenie.
Nu avem decât puțin timp pentru a aduna o comoară de fapte bune în ceruri. Să nu faci nici o greșeală în această privință. Slujește-L pe Dumnezeu cu o iubire neîmpărțită. Fii zelos, fii cu toată inima. Fă ca exemplul tău să aibă un asemenea caracter, încât să-i ajuți și pe alții să se hotărască pentru Isus. Tinerii nu știu ce influență puternică pot avea. Lucrează pentru prezent și lucrează pentru veșnicie. Cea pe care ai adoptat-o ca mamă a ta, Ellen G. White.