Scrisori către tinerii îndrăgostiţi

Capitolul 6

Responsabilitatea privitoare la relațiile sexuale

[ AUDIO ]

Responsabilitatea tinerilor creștini cu privire la relațiile sexuale

Consacrarea tuturor puterilor noastre față de Dumnezeu simplifică mult dificultățile vieții. Ea micșorează și scurtează mii de lupte cu patimile inimii firești.

Simțămintele tinerilor trebuie să fie reținute până când sosește perioada în care vârsta suficientă și experiența vor face ca manifestarea lor liberă să fie onorabilă și sigură.

Dragi prieteni tineri, puținul timp petrecut cu semănatul semințelor sălbatice va produce o recoltă care vă va amărî întreaga viață. O singură oră de nechibzuință, o singură cădere în ispită vă poate orienta cursul întregii vieți într-o direcție greșită. Puteți avea doar o singură tinerețe, faceți-o folositoare. O dată ce ați pășit dincolo de limitele permise, nu vă mai puteți întoarce niciodată pentru a repara greșelile. Cel care refuză legătura cu Dumnezeu și se așază deliberat în calea ispitei va cădea cu siguranță. Dumnezeu pune la probă pe fiecare tânăr.

Senzualitatea este păcatul acestui veac. Dar religia lui Isus Hristos va ține sub control orice fel de îngăduință nelegiuită, iar puterile morale vor stăpâni fiecare cuvânt, gând sau faptă. Pe buzele unui adevărat creștin nu se va găsi viclenie. El nu își va permite nici un gând imoral, nici un cuvânt care ar avea o conotație senzuală, nici o faptă care are cea mai neînsemnată aparență de rău.

Nu încercați să vedeți cât de mult vă puteți apropia de marginea unei prăpăstii și totuși să fiți în siguranță. Evitați chiar de la început orice apropiere de pericol. Cu interesele sufletului nu se poate glumi. Capitalul vostru este caracterul. Păziți-l ca pe o comoară de aur. Curăția morală, respectul de sine și puterea de a rezista trebuie cultivate cu fermitate și perseverență.

Toate pasiunile nesfinte trebuie ținute sub controlul unei rațiuni sfințite, prin harul revărsat din abundență de Dumnezeu în orice situație de urgență. Dar feriți-vă să creați voi înșivă o stare de urgență. Nu intrați cu bună știință într-o situație în care veți fi asaltați de ispite și nu le dați celorlalți nici cea mai mică ocazie să vă creadă vinovați de imprudență.

Noi trebuie să ne controlăm sentimentele și pasiunile cu o hotărâre fermă până la sfârșitul vieții. Înăuntrul nostru există decădere morală, iar în afara noastră sunt ispite, și oriunde va avansa lucrarea lui Dumnezeu, Satana va plănui să influențeze circumstanțele, în așa fel încât ispita să asalteze sufletul cu o putere covârșitoare. Dacă nu ne sprijinim pe Dumnezeu, având viața ascunsă cu Hristos în Dumnezeu, nu putem fi în siguranță nici un moment.

William pare a fi îndrăgostit cu pasiune de Carol. În această serie de scrisori, vedem efortul continuu al lui Ellen White de a-l ajuta să-și înțeleagă situația. Carol a încurajat o prietenie care le-a absorbit aproape toată atenția. Relația lor a depășit cu mult limitele corectitudinii și onoarei și amândoi sunt profund implicați în practici care ar trebui, după cum spune Ellen White, rezervate pentru căsătorie.

O asemenea relație le amenință posibilitatea de a fi folositori în viitor. Ellen White insistă fie să se despartă, fie să se căsătorească, dar să nu-și distrugă reputația și să nu afecteze mărturia lor de creștini. Scrisoarea nr. 1, Ballardvale, Mass., August 1879.

Dragă William, Mă duc la cortul meu cu inima îndurerată, pentru a-mi despovăra mintea, scriindu-ți câteva lucruri care mi-au fost arătate în viziune.

Domnul ți-a arătat că relația de prietenie dintre tine și Carol nu a fost în nici un fel menită să te ajute din punct de vedere moral sau să te întărească spiritual. Tu ai făcut câteva încercări slabe de a rupe legătura cu ea, dar ți-ai înnoit curând atenția față de ea; uneori ea a făcut primul pas, iar tu te-ai îndrăgostit nebunește.

Ai petrecut în compania ei ore întregi, noaptea târziu, pentru că amândoi ați fost foarte îndrăgostiți. Ea mărturisește că te iubește, dar nu știe ce înseamnă dragostea curată a unei inimi neprefăcute.

Mi s-a arătat că ești fascinat și amăgit și că Satana jubilează văzând că o fată, la care cu greu poți găsi vreo trăsătură de caracter care să facă din ea o soție fericită și să aducă fericirea în cămin, poate avea asemenea influență, încât să te despartă de mama ta care te iubește cu o iubire neschimbătoare. În Numele Domnului, încetează să-i acorzi atenție lui Carol sau căsătorește-te cu ea, dar nu aduce ofense cauzei lui Dumnezeu.

Tu ți-ai urmat propria cale, fără a lua în considerare consecințele. Te-ai revoltat în inima ta împotriva mamei tale, pentru că nu a putut să o accepte cu nici un chip pe Carol și nici nu a aprobat atenția pe care i-ai acordat-o.

Relația apropiată dintre tine și Carol nu a avut tendința de a te aduce mai aproape de Dumnezeu sau de a te sfinți prin adevăr, în compania acestei fete, îți pui în pericol interesele veșnice.

Carol se așteaptă la o căsătorie cu tine, iar tu ai încurajat-o să spere aceasta prin atențiile tale. Fericirea ta, atât în viața aceasta, cât și în cea viitoare, este în pericol. Tu ai ascultat de insistențele ei neînțelepte și amăgitoare și te-ai lăsat călăuzit de propria judecată, care nu te-a făcut să fii un creștin mai consecvent și nici un fiu mai credincios și mai ascultător de părinți. Dacă atmosfera din jurul ei îți este cea mai plăcută, dacă ea corespunde standardului tău cu privire la o soție care să stea la cârma familiei tale, dacă, după o judecată calmă, în lumina care îți este dată de Dumnezeu, crezi că exemplul ei ar fi vrednic de urmat, înseamnă că ai putea să te căsătorești cu ea, pentru a fi în compania ei și pentru a vă comporta așa cum numai un soț și o soție se pot comporta unul față de altul.

Faptele și conversația voastră sunt ofensatoare pentru Dumnezeu. Îngerii lui Dumnezeu înregistrează cuvintele și faptele voastre. Vi s-a dat lumină, dar nu i-ați acordat atenție. Calea pe care ați urmat-o este o rușine pentru cauza lui Dumnezeu. Comportamentul vostru este necuviincios și necreștin. Voi ați petrecut împreună nopți întregi, stând unul în brațele celuilalt, când fiecare ar fi trebuit sa fie în patul lui. Au fost gândurile voastre mai curate, mai sfinte, mai înalte și mai nobile? Ați avut voi o înțelegere clară a datoriei, o dragoste mai mare pentru Dumnezeu și pentru adevăr? Prietena ta, Ellen G. White, Scrisoarea nr. 2, 12 ianuarie 1880.

Dragă William, În dimineața aceasta m-am trezit devreme. Mintea mea nu este liniștită în privința ta. Mi-a fost arătat cazul tău. Registrul cerului a fost deschis și am citit acolo un raport al vieții tale.

Tu atragi asupra ta mustrarea cea mai amară, pentru că te-ai încrezut în propria judecată și ai umblat după înțelepciunea ta, ai respins vocea lui Dumnezeu, ai disprețuit avertismentele și sfaturile slujitorilor Săi și ai continuat cu o perseverență nestrămutată să mergi pe căile tale dăunătoare, așa încât calea adevărului a ajuns să fie vorbită de rău, iar sufletele care ar fi putut fi salvate prin intermediul tău au fost pierdute.

Ți-aș putea relata mai multe în legătură cu tine, dar pentru moment este suficient atât. Am fost așa de recunoscătoare când am ieșit din viziune și am constatat că lucrurile pe care le-am văzut nu reprezentau o realitate prezentă, că timpul tău de probă încă mai continuă. Iar acum apelez la tine, să te grăbești și să nu te mai joci cu lucrurile veșnice.

Te flatezi cu gândul că ești cinstit, dar nu ești. Prin comportamentul tău față de Carol, ai adăugat și încă mai adaugi noi verigi în lanțul care te ține într-o robie sigură. Tu ai respins vocea lui Dumnezeu, dar ai acordat atenție glasului lui Satana. Te porți ca un om lipsit de judecată, și pentru ce? Pentru o fată fără principii, fără nici o singură trăsătură de caracter cu adevărat demnă de iubit, mândră, extravagantă, îndărătnică, neconsacrată, nerăbdătoare, încăpățânată, fără sentimente firești, impulsivă. Totuși, dacă întrerupi orice legătură, ea ar putea avea mai multe șanse să se vadă așa cum este și să-și smerească inima înaintea lui Dumnezeu.

În viața unui tânăr, există întotdeauna o perioadă critică, atunci când este despărțit de influențele din cămin și de sfaturile înțelepte și se confruntă cu situații noi și încercări dificile. Dacă, fără voia sau alegerea proprie, este pus în situații periculoase și se încrede în Dumnezeu pentru a primi putere, nutrind în inima lui dragostea pentru Dumnezeu, el va fi păzit de căderea în ispită, prin puterea lui Dumnezeu care l-a pus în acea situație dificilă.

Este o mare diferență între cazul lui losif și cel al tinerilor care par să intre cu forța chiar pe teritoriul vrăjmașului, expunându-se singuri atacurilor lui Satana.

Dumnezeu l-a făcut pe losif să prospere, dar în mijlocul prosperității a venit cea mai întunecată ispită. Soția stăpânului său era o femeie imorală, care îl îndemna cu insistență să pășească pe calea spre iad. A renunțat losif la aurul caracterului său moral în fața seducțiilor unei femei imorale? Și-a amintit el că ochiul lui Dumnezeu privește asupra lui?

Puține ispite sunt atât de periculoase sau fatale pentru tineri ca aceea a senzualității și, dacă vor cădea în ea, nici o ispită nu se va dovedi mai distrugătoare pentru suflet și trup, atât pentru viața aceasta, cât și pentru cea viitoare. Bunăstarea întregului viitor al lui losif a depins de hotărârea unei clipe. El și-a îndreptat liniștit privirile spre cer pentru ajutor, și-a lăsat haina în mâinile celei care îl ispitea și, în timp ce ochii lui erau luminați, nu de pasiuni nesfinte, ci de o hotărâre fermă, a exclamat: „Cum aș putea să fac eu un rău atât de mare și să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?” Lupta a fost câștigată. El a fugit de femeia care l-a ademenit și a fost salvat.

Tu ai avut ocazia de a arăta că religia ta este o realitate concretă, dar ți-ai îngăduit să faci, sub privirile lui Dumnezeu și ale sfinților îngeri, lucruri pe care nu ai fi îndrăznit să le faci, dacă ai fi fost văzut de semenii tăi. Adevărata religie cuprinde toate gândurile, pătrunzând tainele inimii, toate motivele faptelor, direcția și ținta sentimentelor, întreaga structură a vieții noastre. Lozinca și paza vieții noastre va fi: „Tu ești Dumnezeu care mă vede”. Tu poți duce aceste lecții în căminul tău. Trebuie să mai înveți și fie ca Dumnezeu să te ajute. Ellen G. White, Scrisoarea nr. 3, Hornellsville, New York, 9 septembrie 1880.

Dragă William, Simt un interes profund ca acest ultim apel să nu fie tratat cu indiferență, așa cum au fost tratate cele anterioare. Dacă nu-i vei acorda atenție, aceasta va fi ultima invitație pe care o vei mai primi.

Acum, rămâne de văzut dacă vei urma aceeași cale a iubirii pătimașe și dacă, după ce își va mărturisi greșeala, Carol va continua să facă aceleași lucruri. Mi-a fost arătat că ea va proceda în felul următor. Va recunoaște deschis că a greșit, apoi îți va atrage simpatia în maniera cea mai patetică, prin scrisori și în conversații. Tu vei fi atras iarăși de ea, îi vei acorda înțelegere și încurajare și vei fi atât de slab și de orbit, încât vei fi prins din nou în mrejele ei, mai ferm ca oricând.

Mi s-a arătat că erai în compania ei în timpul nopții. Tu știi cel mai bine în ce manieră au fost petrecute aceste ore. Mi-ai cerut să-ți spun dacă ai încălcat poruncile lui Dumnezeu. Eu te întreb: Nu le-ai încălcat? Cum a fost folosit timpul tău în orele pe care le-ați petrecut împreună noapte de noapte? Au fost poziția ta, atitudinea ta, sentimentele tale de o asemenea manieră, încât să dorești ca ele să fie înregistrate în registrul cerului? Eu am văzut și am auzit lucruri care i-ar face pe îngeri să roșească.

Nici un tânăr nu ar trebui să se comporte cu o fată așa cum v-ați comportat tu și Carol, cu excepția faptului că ar fi căsătorit cu ea. Am fost foarte surprinsă să văd că tu nu ai înțeles mai bine această problemă. Îți scriu acum ca să te implor, pentru binele sufletului tău, încetează să te joci cu ispita! Alungă cât mai repede această vrajă care a pus stăpânire pe tine asemenea unui coșmar înfiorător! Dacă mai ai vreo dorință de a beneficia de favoarea lui Dumnezeu, eliberează-te acum și pentru totdeauna!

Calea pe care ai urmat-o a fost suficientă pentru a-ți distruge încrederea în tine, ca om cinstit și creștin, și, dacă nu ai fi fost sub puterea amăgitoare a lui Satana, nu ai fi săvârșit toate aceste lucruri. Dar mă îndoiesc acum că îți vei schimba calea. Cunosc puterea care continuă să te fascineze și vreau să o vezi și să o înțelegi înainte de a fi prea târziu. Vrei să te schimbi acum pe deplin și să rupi și ultima legătură dintre tine și Carol? La rândul ei, va face ea aceasta? Dacă nici unul dintre voi nu va face astfel, căsătorește-te cu ea imediat și încetați să aduceți dezonoare asupra voastră și asupra cauzei lui Dumnezeu.

Tu ai greșit în mod vădit, aproape în toate privințele. Acum, pentru restul vieții tale, caută să recuperezi ce ai pierdut. Fă așa încât registrul cerului să prezinte un raport diferit cu privire la calea ta.

Dumnezeu să te binecuvânteze. Ellen G. White, Scrisoarea nr. 4, Septembrie 1880.

Dragă William, Sunt încântată să primesc o scrisoare de la tine și m-am bucurat să citesc sugestiile tale cu privire la intenția de a rămâne acolo unde ești, până când vei deveni stăpân pe situație sau vei îndrepta influența pe care ai exercitat-o. Sunt mulțumită că gândești astfel. Vei vedea că am scris foarte precis și clar, pentru că așa mi-au fost arătate lucrurile, iar grija pentru sufletul tău m-a îndemnat să relatez situația ta, așa cum mi-a fost arătată, ca fiind deosebit de periculoasă. Va fi dificil pentru tine să o înțelegi astfel, dar noaptea trecută am avut un vis în care îi spuneai mamei tale: „Dacă aceasta este cu adevărat situația, nu este de nici un folos să mă străduiesc să o îndrept, pentru că nu voi reuși”.

Eu ți-am spus, William, că, atunci când te străduiești cu toată perseverența și cu o hotărâre nestrămutată să te întorci de pe cale și să te eliberezi din capcana lui Satana, vei scăpa din robie și vei fi un om liber. Va fi necesară o voință puternică pentru ca, în puterea lui Isus, să învingi forța obiceiului și să alungi vrăjmașul sufletelor, pe care l-ai îngăduit în preajma ta atâta vreme. Fă un schimb de oaspeți și primește-L pe Domnul Isus, ca să ia în stăpânire templul sufletului tău. Dar El nu împarte inima ta cu Satana. Chiar și acum, în această perioadă târzie, poți să faci un efort hotărât, nu prin puterea ta, ci prin puterea Domnului Isus.

Lasă-ți inima să se zdrobească înaintea lui Dumnezeu, mărturisește și părăsește acele păcate care te-au despărțit de Dumnezeu. Aceasta este lucrarea pocăinței, pe care trebuie să o începi în relația cu mama ta. Dacă nu vei face aceasta, nu vei ajunge niciodată la lumină. Nu lăsa nefăcută nici o lucrare pe care o poți face pentru a îndrepta lucrurile, deoarece acum ai ajuns într-o situație de criză.

Vei trece printr-o mare încercare și vei fi probat de Dumnezeu. Dacă vei ieși din încercare ca aurul curat, Dumnezeu te va folosi. Nu fi lipsit de credință, ci crede. Încercarea ta nu va fi însoțită de voioșie, ci mai degrabă de chinuri, dar mai târziu îți va aduce roadele pline de pace ale neprihănirii. „Căci Domnul pedepsește pe cine-l iubește, și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primește. Suferiți pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca și cu niște fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepsește tatăl?” (Evrei 12, 6.7.)

Acum, pașii tăi trebuie să fie în adâncul văii umilinței. Tu te-ai simțit în siguranță, spunând: Muntele pe care mă aflu este solid. Pot să stau singur în picioare. Dar experiența ta din trecut și situația ta prezentă ar trebui să-ți ofere o înțelegere clară a decăderii pe care o suferă omul datorită îndepărtării de Dumnezeu.

Așadar, dragul meu băiat, pentru numele lui Hristos, nu intra pe calea unei noi amăgiri. Lucrează ca pentru veșnicie. Nu-ți urma propria judecată, ci fă ca inima ta să se zdrobească înaintea lui Dumnezeu, ca nu cumva acea piatră să cadă peste tine, să te sfărâme și să te transforme în pulbere.

Ce să-ți spun mai mult? Ce pot să spun? Vreau să fii mântuit. Vreau să fii desăvârșit înaintea lui Dumnezeu. Cu dragoste, Ellen G. White, Scrisoarea 50, 1880.

A glumi cu inimile

A glumi cu inimile nu constituie o nelegiuire minora în ochii unui Dumnezeu sfânt. Totuși, unii se vor arata interesați de tinerele domnișoare, le vor stârni sentimentele, apoi își vor vedea de drum, uitând toate cuvintele pe care le-au spus și efectul lor. Când îi va atrage un nou chip, vor repeta aceleași cuvinte și vor dedica aceleași atenții unei alte domnișoare.

Această înclinație se va manifesta și în viața de căsnicie. Relația de căsătorie nu face întotdeauna ca o minte schimbătoare să devină statornică și nici pe cel șovăitor să devină neclintit și credincios față de principii. Astfel de persoane se plictisesc de statornicie, iar gândurile lor nesfinte se vor manifesta prin fapte nesfinte.

Prea adesea, femeile din acest veac, atât cele căsătorite, cât și cele necăsătorite, nu păstrează o atitudine reținută, așa cum ar trebui. Ele încurajează atențiile barbaților căsătoriți și necăsătoriți, iar cei care sunt slabi din punct de vedere moral vor fi prinși în capcană. În mintea lor se vor ivi gânduri care nu ar fi existat, dacă femeia ar fi rămas la locul ei, cu toată modestia și seriozitatea.

Un comportament prevăzător și rezervat, care nu îngăduie indecența și nu accepta atenții nepermise, ci păstrează o atitudine morală înaltă și o demnitate cuvenită, ar putea face să fie evitat mult rău.

Prea adesea, femeile sunt niște ispititoare. Folosindu-se de un pretext sau altul, ele atrag atenția unor bărbați, indiferent dacă sunt căsătoriți sau nu, și îi duc pâna acolo încât încalcă Legea lui Dumnezeu, iar capacitatea lor de a fi de folos este distrusă și sufletul lor este pus în pericol

Oare nu ar trebui ca femeile care mărturisesc adevărul să vegheze cu strictețe asupra lor însele, ca să nu acorde nici cea mai mică încurajare unei familiarități nepermise? Dacă vor păstra în permanență o rezervă strictă și vor avea un comportament decent, ele vor putea închide multe uși ale ispitei.

Janet este impulsivă și se află în pericolul de a lua decizii care vor afecta negativ atât propria viață, cât și mărturia dată altora. Ellen White o îndeamnă insistent să pună școala pe primul loc și astfel să se pregătească pentru o viață folositoare în slujba Domnului.

Janet a lucrat o perioadă de timp în casa lui Ellen White și se cunosc destul de bine. Hastings, Noua Zeelandă, 13 septembrie 1893.

Dragă Janet, În dimineața aceasta am fost trezită devreme, la ora trei. În timpul nopții, conversam cu tine cu toată seriozitatea și spuneam: „Janet, Domnul dorește să faci o lucrare”. Îți prezentam pericolele vieții tale din trecut.

Am simțit că mi s-a încredințat răspunderea de a mă îngriji cu atenție de sufletul tău. Ești în pericolul de a face greșeli dureroase, ca urmare a faptului că te lași condusă de impulsuri. Dumnezeu te-a ferit de căsătoria cu persoane care nu erau în nici un fel menite să te facă fericită și care erau corupte moral și te-ar fi dus în capcana lui Satana, unde ai fi fost nenorocită în viața aceasta și ți-ai fi pus în pericol mântuirea. Oare nu îți vor fi suficiente lecțiile din trecut? Tu ești întru totul prea generoasă cu sentimentele tale și, dacă ar fi lăsate să se exprime în direcția aleasă de tine, ai face greșeala vieții tale. Să nu te vinzi pe un preț de nimic.

Trebuie să fii prevăzătoare în alegerea anturajului. Ca să-ți îndeplinești partea în slujba lui Dumnezeu, trebuie să obții mai întâi avantajele unei instruiri intelectuale cât mai cuprinzătoare cu putință. Pentru a fi o adevărată lucrătoare pentru Dumnezeu, ai nevoie de o dezvoltare echilibrată a capacităților intelectuale și de o educație creștină vastă și plină de har.

Trebuie să iei în considerare fiecare pas pe care îl ai de făcut, în lumina faptului că tu nu îți aparții, deoarece ai fost răscumpărată cu un preț, îți scriu acum aceste lucruri și ți le voi scrie mereu, pentru că, după cum mi-a fost arătată greșeala din viața ta de până acum, nu îndrăznesc să mă abțin să nu îți adresez îndemnurile cele mai fierbinți de a te supune unei discipline stricte.

Acum te afli în perioada vieții de student. Mintea ta trebuie să fie preocupată de subiecte spirituale. Îndepărtează orice sentimentalism din viața ta. Acum este timpul când se formează caracterul. Să nu consideri ca fiind o glumă sau ceva lipsit de importanță nici un lucru care te poate abate de la interesele tale cele mai înalte și mai sfinte și de la eficiența ta în pregătirea pentru lucrarea pe care ți-a rânduit-o Dumnezeu.

Datoria ta este să îndepărtezi orice trăsătură neplăcută din caracterul tău, ca să poți fi desăvârșită în Hristos Isus. Tu ai un fond afectiv generos și va fi necesar să veghezi fără încetare, că să nu-ți dăruiești sentimentele unor persoane nevrednice. Caracterul se formează pentru îndeplinirea datoriei, prin studierea vieții și caracterului lui Isus Hristos, care este Modelul nostru.

Tu nu poți fi destul de prevăzătoare și de atentă în toate căile tale. Fă așa încât, oriunde te-ai afla, influența ta să-i ajute și să-i binecuvânteze pe alții. Dumnezeu are o lucrare pentru tine. În nici un caz să nu iei asupra ta un jug care va fi o sursă de amărăciune pentru toată viața. Fii credincioasă față de tine și față de Dumnezeul tău și vei primi favoarea lui Dumnezeu, care este mai prețioasă decât viața însăși. Mă rog ca Domnul să te binecuvânteze din belșug. Ellen G. White, Scrisoarea 23, 1893.