Lucrarea misionară medicală

Capitolul 16

Sănătatea lucrătorului

[AUDIO]

Noi Îi aparținem lui Dumnezeu

Corpurile noastre Îi aparțin lui Dumnezeu. El a plătit prețul de răscumpărare, atât pentru corp, cât și pentru suflet. „Voi nu sunteți ai voștri; căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu”. (1 Corinteni 6, 19. 20.) „Trupul nu este pentru curvie; el este pentru Domnul și Domnul este pentru trup”. (1 Corinteni 6, 13.) Creatorul veghează asupra mașinăriei corpului omenesc, ținând-o în funcțiune. Dacă nu ar fi grija Sa continuă, pulsul nu ar mai bate, activitatea inimii ar înceta, iar creierul nu și-ar mai face partea sa.

Creierul este organul și instrumentul minții și el controlează tot corpul. Pentru ca celelalte părți ale organismului să fie sănătoase, creierul trebuie să fie sănătos. și, pentru ca și creierul să fie sănătos, sângele trebuie să fie curat. Dacă sângele este păstrat curat prin obiceiuri corecte de mâncare și băutură, atunci creierul va fi hrănit corespunzător.

Boala este produsă de lipsa unei activități armonioase în organism. Imaginația poate controla alte părți ale corpului, făcându-le rău. Toate părțile organismului trebuie să lucreze în armonie. Diferitele părți ale corpului, în special cele mai depărtate de inimă, trebuie să aibă o circulație suficientă a sângelui. Membrele trebuie să joace un rol important și trebuie să li se dea atenția cuvenită.

Dumnezeu este Cel ce poartă de grijă mașinăriei omenești. Noi trebuie să colaborăm cu El în îngrijirea corpurilor noastre. Dragostea față de Dumnezeu este esențială pentru viață și sănătate.... Pentru a ne bucura de o sănătate desăvârșită, inimile noastre trebuie să fie umplute cu dragoste, speranță și bucurie.

Vreau să întipăresc în mintea medicilor faptul că ei nu pot face ce vor cu gândurile și ideile lor și, în același timp, să spună că răspund chemării. Satana este nimicitorul; Domnul Hristos este restauratorul. Doresc ca medicii noștri să înțeleagă pe deplin acest lucru. Ei pot salva sufletele de la moarte, printr-o aplicare corectă a cunoștințelor pe care le-au dobândit, ori pot lucra împotriva marelui Meșter Ziditor. Ei pot coopera cu Dumnezeu sau Îi pot contracara planurile, nelucrând în armonie cu El.

Deprinderile regulate sunt importante

Toți medicii trebuie să fie sub controlul Marelui Medic. Călăuziți de El, ei vor face ceea ce trebuie. Însă Domnul nu va face minuni pentru a-i salva pe medicii care tratează cu nepăsare clădirea Lui. Pe cât este cu putință, medicii trebuie să mănânce regulat. Ei trebuie să facă suficientă mișcare fizică. Trebuie să fie hotărâți să coopereze cu marele Meșter Lucrător. Dumnezeu lucrează, iar omul trebuie să I se atașeze și să lucreze împreună cu El; căci El este Mântuitorul trupului.

Medicii, mai mult decât toți ceilalți oameni, trebuie să fie conștienți de relația pe care trebuie să o aibă ființele omenești cu Dumnezeu pentru păstrarea sănătății și a vieții. Ei trebuie să studieze cu stăruință Cuvântul lui Dumnezeu, ca să nu desconsidere legile sănătății. Nu trebuie să ajungă slăbiți și dezechilibrați. Sub călăuzirea autorității cerești, pot înainta în direcția cea bună, clară. Însă trebuie să acorde cea mai mare atenție legilor lui Dumnezeu. Trebuie să simtă că sunt proprietatea lui Dumnezeu, că au fost cumpărați cu un preț, și de aceea trebuie să-L proslăvească în toate lucrurile. -- (Manuscript 24, 1900).

Apărători credincioși ai puterilor lor

Cei care se dedică cu tot sufletul lucrării misionare medicale, care lucrează neobosit prin primejdii, în lipsuri, urmăriți adesea, obosiți și în suferințe, sunt în pericolul de a uita că ei trebuie să fie apărătorii credincioși ai propriilor lor puteri mintale și fizice. Ei nu trebuie să-și îngăduie să fie istoviți peste măsură. Însă, fiind plini de zel și stăruință, uneori acționează neînțelept, expunându-se unei încordări prea mari. Dacă acești lucrători nu vor face o schimbare, urmarea va fi boala, care îi va copleși și îi va doborî.

În timp ce, pe de o parte, lucrătorii lui Dumnezeu trebuie să fie plini de entuziasm nobil și hotărâți să urmeze exemplul Lucrătorului divin, marele Misionar Medical, ei nu trebuie să aglomereze prea multe lucruri într-o singură zi de lucru. Dacă vor face astfel, vor fi nevoiți să lase lucrul cu totul, fiind doborâți pentru că au încercat să ducă o povară prea grea. Fratele meu, este bine să folosești cât mai bine toate privilegiile pe care ți le-a dat Dumnezeu de a lucra serios pentru alinarea suferințelor și pentru salvarea de suflete. Însă nu îți sacrifica sănătatea.

Noi avem o chemare atât de înaltă, cât sunt de sus cerurile față de lucrurile obișnuite, firești. Însă acest gând nu trebuie să-i conducă pe slujitorii binevoitori și harnici ai lui Dumnezeu să ducă toate sarcinile cu putință, fără a se odihni.

Cât de minunat ar fi dacă, printre cei angajați în minunatul plan al lui Dumnezeu de salvare a sufletelor, nu ar exista leneși! Cât de multe s-ar realiza, dacă fiecare ar spune: „Sunt răspunzător înaintea lui Dumnezeu, trebuie să fiu treaz și trebuie ca străduințele mele să vorbească în favoarea adevărului pe care susțin că îl cred! Trebuie să fiu un lucrător practic, nu unul care visează mergând pe picioare”. Tocmai pentru că există atât de mulți visători, adevărații lucrători trebuie să ducă poveri duble. -- (Letter 291, 1904).

Doborâți de încordare

Aud de lucrători a căror sănătate este zdrobită de încordarea poverilor pe care le duc. Nu ar trebui să fie așa. Dumnezeu dorește să fim conștienți că suntem muritori. Nu trebuie să cuprindem prea mult în munca noastră. Nu trebuie să ne istovim atât de mult, încât puterile noastre fizice și mintale să fie irosite complet.

Este nevoie de mai mulți lucrători, pentru ca să fie luate din poverile care apasă acum atât de greu asupra unor lucrători. Domnul dorește ca cei care au dobândit experiență în serviciul Său să formeze pe alții, să fie educatori. Noi trebuie să învățăm în școala lui Hristos, ca să putem învăța pe alții și să putem face planuri înțelepte pentru înaintarea lucrării lui Dumnezeu. -- (Manuscript 71, 1903).

Medicul să-și păstreze puterea

Unii dintre cei ce au ales profesia de medic se îndepărtează prea repede de datoriile pe care le au ca medici. Unii își slăbesc puterile, nefolosindu-le corespunzător, și astfel nu Îl pot sluji pe Dumnezeu în mod desăvârșit. Ei se expun unor situații, așa încât acționează fără vigoare, tact și iscusință și nu își dau seama că, prin nesocotirea legilor fizice, ajung ineficienți și astfel Îl jefuiesc și dezonorează pe Dumnezeu.

Medicii nu ar trebui să îngăduie ca atenția să le fie distrasă de la muncă. Dar nici n-ar trebui să se limiteze atât de mult la activitatea profesională, încât sănătatea să le fie pusă în pericol. În temere de Dumnezeu, ei trebuie să fie înțelepți în ce privește folosirea puterii pe care le-a dat-o Dumnezeu. Niciodată ei nu ar trebui să desconsidere mijloacele pe care le-a dat Dumnezeu pentru păstrarea sănătății. Este de datoria lor să aducă sub controlul rațiunii toate puterile date de Dumnezeu.

Dintre toți oamenii, medicii ar trebui, atât cât le este cu putință, să se odihnească în mod regulat. Aceasta le va da putere să suporte poverile din timpul zilei. În viața sa ocupată, medicul va descoperi că cercetarea Scripturilor și rugăciunea stăruitoare îi vor da tărie minții și statornicie de caracter. -- (Manuscript 53, 1907).

Pierdere spirituală datorită oboselii peste măsură

Sunt unii care pot face cu succes o anumită porție din lucrul lor, însă ajung obosiți peste măsură, irascibili și lipsiți de răbdare atunci când au de făcut mai multe lucruri decât au puterea fizică și tăria mintală. Ei pierd dragostea lui Dumnezeu din inimă, apoi își pierd și curajul moral și credința, iar binecuvântarea lui Dumnezeu nu îi mai însoțește. Ei sunt medici care și-au pierdut puterea spirituală, pentru că au muncit dublu față de cât ar fi trebuit. Când oamenilor li se cere sau sunt ispitiți să muncească mai mult decât pot, ei să fie hotărâți și să spună: Nu pot fi de acord cu aceasta. Nu pot face mai mult decât ceea ce fac, fără a mă expune primejdiei. -- (Manuscript 44, 1903).

Datoria pastorului de a apăra sănătatea

Dumnezeu nu dorește doar ca slujitorii Săi să aibă încredere în lucrarea care se face în instituțiile Sale. El dorește mai mult decât aceasta. Ei ar trebui să-și dea seama că Dumnezeu dorește să fie exemple vii de ceea ce înseamnă să fii sănătos atât fizic, cât și spiritual. El dorește ca ei să arate că adevărul a făcut multe lucruri în dreptul lor.

Cei care se adună în conferințele noastre nu sunt totdeauna într-o stare potrivită pentru a judeca în mod corespunzător. Mulți suferă de congestie a creierului. Cei care vin la astfel de adunări ar trebui să facă mai întâi tot ce le stă în putere pentru a avea o relație bună cu Dumnezeu și o sănătate corespunzătoare. Dacă le este congestionat capul, să caute să descopere ce este în neregulă. Creierul este tulburat pentru că ceva nu este în regulă cu stomacul. Să caute să descopere ce este greșit în alimentația lor. Corpurile noastre sunt temple ale Duhului Sfânt, și dacă noi dăm greș în a ne menține trupul în cea mai bună stare de sănătate, atunci Îl jefuim pe Dumnezeu de onoarea care I se cuvine din partea ființelor pe care le-a creat.

Dacă ești chemat să participi la o adunare de comitet, întreabă-te dacă facultățile tale de percepție sunt într-o stare corespunzătoare ca să poți face acest lucru. Dacă nu te afli într-o stare corespunzătoare, dacă creierul tău este tulburat, nu ai dreptul să iei parte la adunarea respectivă. Ești irascibil? Este temperamentul tău blând și plăcut sau este atât de tulburat și de nesuferit, încât vei lua niște hotărâri pripite? Te simți ca și când ai vrea să te cerți cu cineva? Atunci nu te duce la întâlnire; căci, dacă te vei duce, cu siguranță Îl vei dezonora pe Dumnezeu. Ia un topor și taie lemne sau fă altă mișcare fizică, până când spiritul ți se va domoli și va fi mai ușor să se stea de vorbă cu tine. După cât este de sigur că stomacul tău a produs tulburare creierului, la fel de sigur este că vorbele tale vor produce tulburare în adunarea aceea. Multe necazuri se datorează organelor digestive bolnave, și aceasta mai mult decât își pot da seama mulți.

Noi ar trebui să consumăm totdeauna cea mai simplă hrană. Adesea se mănâncă de două ori mai mult decât are nevoie organismul. Atunci natura trebuie să lucreze din greu pentru a scăpa de surplus. Tratează-ți stomacul cum se cuvine, iar el va face tot ce va putea....

Fie că ele recunosc acest lucru sau nu, Dumnezeu așează asupra tuturor ființelor omenești datoria de a purta de grijă templului sufletului. Trupul trebuie păstrat în curăție. Sufletul trebuie sfințit și înnobilat. Apoi Dumnezeu spunea: Eu voi veni la el și voi locui împreună cu el. Noi suntem răspunzători în ce privește propria noastră mântuire, și Dumnezeu ne cere socoteală de influența pe care o exercităm asupra acelora cu care venim în legătură. Trebuie să ne așezăm într-o asemenea poziție, atât din punct de vedere fizic, cât și spiritual, încât să putem recomanda religia Domnului Hristos. Noi trebuie să ne consacrăm trupurile lui Dumnezeu.

Dumnezeu dorește ca pastorii Săi să se așeze într-o poziție înaltă și sfântă. Cei care deschid Cuvântul lui Dumnezeu în fața altora ar trebui să se întrebe, înainte de a urca la amvon, dacă s-au lepădat de sine, dacă hrana lor a fost simplă, astfel încât stomacul să o poată digera, fără a întuneca creierul. Vă rog să citiți capitolul 1 din 2 Corinteni. Întregul capitol este o lecție pentru toți credincioșii. -- (Manuscript 62, 1900).

Întărirea puterilor mintale și morale

Sunt îndemnată să le spun pastorilor și președinților conferințelor noastre: Utilitatea voastră ca slujitori ai lui Dumnezeu în lucrarea de câștigare a sufletelor care pier depinde în mare măsură de succesul pe care îl aveți în biruirea poftei. Biruiți dorința de a satisface pofta, și dacă veți face acest lucru, patimile voastre vor fi ușor de controlat. Atunci puterile voastre mintale și morale vor fi mai viguroase. „și ei au biruit, prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturisirii lor”. (Apocalipsa 2, 11.) -- (Letter 158, 1909.)

Clima caldă

În locurile cu climă caldă, caniculară, ar trebui să se dea lucrătorilor, în orice domenii ar lucra, mai puține lucruri de făcut decât în locurile cu climat mai răcoros. Domnul știe că noi nu suntem decât țărână....

Cu cât se folosește mai puțin zahăr la pregătirea mâncării, cu atât se va resimți mai puțin greul datorită climei foarte calde. -- (Letter 91, 1898).

Grădinăritul și sănătatea

Bărbații și femeile să lucreze pe câmp, în livezi și în grădini. Acest lucru va da sănătate și tărie nervilor și mușchilor. A trăi în casă ca un invalid nemișcat este un lucru foarte rău. Cei care sunt bolnavi și-ar recăpăta sănătatea, dacă le-ar oferi nervilor, mușchilor și tendoanelor posibilitatea de a face mișcare fizică în aer liber.

Este uluitor câtă ignoranță există în ce privește punerea în mișcare, în activitate a creierului, a oaselor și a mușchilor. Toate părțile organismului omenesc trebuie solicitate în egală măsură. Acest lucru este necesar pentru dezvoltarea armonioasă și activitatea fiecărei părți.

Mulți nu socotesc că este important să aibă o bucată de pământ pe care să îl cultive și să aibă de pe acesta fructe și legume. Sunt instruită să spun fiecărei familii și fiecărei comunități: Dumnezeu vă va binecuvânta, dacă lucrați pentru propria voastră mântuire cu frică și cutremur, însă nu cumva, printr-un tratament necorespunzător al corpului, să stricați planul lui Dumnezeu pentru voi.

Mulți se poartă ca și când sănătatea și boala ar fi lucruri cu totul independente de ei și fără posibilitatea de a le controla. Ei nu judecă de la cauză la efect și socotesc că nu au încotro când sunt slăbiți sau bolnavi. Când sunt atacați puternic de boală, ei socotesc că așa a rânduit Providența sau că aceasta este urmarea unei puteri care stăpânește; și recurg la medicamente pentru a îndepărta răul. Însă medicamentele luate pentru a trata boala slăbesc organismul.

Mișcare fizică regulată

Dacă cei bolnavi și-ar pune la lucru mușchii în fiecare zi, atât femeile, cât și bărbații, în muncă în aer liber, folosind în egală măsură creierul, oasele și mușchii, slăbiciunea și moleșeala ar dispărea. Sănătatea ar lua locul bolii, iar tăria ar lua locul slăbiciunii.

Fie ca cei care sunt bolnavi să facă tot ce le stă în putere, prin deprinderi corecte în ce privește mâncarea, băutura, îmbrăcămintea și prin mișcare fizică adecvată, ca să-și redobândească sănătatea. Fie ca pacienții care vin la sanatoriile noastre să fie învățați să coopereze cu Dumnezeu în refacerea sănătății. „Voi sunteți ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu”. (1 Corinteni 3, 9.) Dumnezeu a întocmit nervii și mușchii, pentru ca aceștia să poată fi folosiți. Lipsa de activitate a mașinăriei ființei omenești aduce suferință și boală. -- (Letter 5, 1904.)