În Washington și în alte centre. Sanatoriul „Elmshaven”, California, 6 iunie 1908.
Dumnezeu mi-a dat o solie pentru bărbații care poartă răspunderi mari în Washington și în alte centre ale lucrării. Acesta este un timp când lucrarea lui Dumnezeu ar trebui condusă cu multă înțelepciune, neegoism și cu o integritate strictă, de fiecare Conferință; un timp când trebuie să se păstreze cu cea mai strictă grijă Legea lui Dumnezeu de către fiecare lucrător; o umblare și o lucrare sub călăuzirea Duhului Sfânt.
Dumnezeu are nevoie de bărbați și de femei care să lucreze în simplitatea lui Hristos ca să aducă cunoștința adevărului înaintea acelora care au nevoie de puterea Lui convertitoare. Dar când s-a trasat o linie clară pe care lucrătorii trebuie să o urmeze în străduințele lor de a predica Evanghelia, a fost pusă o limită eficienței unui număr mare de lucrători. Sunt împuternicită să vorbesc astfel: „Dumnezeu nu vede ca omul. Acei care ocupă poziții de răspundere trebuie să aprecieze mai puțin valoarea înțelepciunii omenești și să dea o apreciere mai înaltă sfințirii Duhului dată pe față în smerenia și în bunătatea lui Hristos. Ei au nevoie ca Duhul Sfânt să vină în inimile și în mințile lor ca să le stăpânească voința și să le sfințească limbile. Când sufletul, mintea și corpul sunt convertite de Dumnezeu, puterea fizică și dorințele noastre vor deveni elemente lucrătoare pentru Dumnezeu. Când puterea convertitoare a lui Dumnezeu transformă viața, vom fi educați chiar de Dumnezeu ca să vorbim cuvintele Sale și să facem lucrările Sale.
Legea lui Dumnezeu trebuie să fie mărită. Cererile ei trebuie prezentate de lucrătorii noștri, în cărțile și în revistele noastre și prin cuvântul rostit. Cunoașterea caracterului Său sfânt trebuie să devină larg răspândită. Solia îndreptățirii lui Hristos trebuie să fie proclamată de la un capăt la altul al pământului. Poporul nostru trebuie trezit ca să pregătească calea Domnului. Întreita solie îngerească - ultima solie de har pentru o lume care piere - trebuie să fie atât de sfântă și atât de glorioasă. Lăsați lumina să se răspândească ca o lumină care luminează. Tainele în care au dorit să privească îngerii, pe care, profeții, împărații și oamenii evlavioși au dorit să le cunoască, trebuie dezvăluite acum de biserica lui Dumnezeu.
O ilustrație
Ezechiel scrie: „M-a adus înapoi la ușa casei. Și iată că ieșea apă de supt pragul casei, dinspre răsărit; căci fața casei era spre răsărit. Apa se pogora de supt partea dreaptă a casei în spre partea de miază-zi a altarului. M-a scos pe poarta de miază noapte, și m-a făcut să ocolesc pe din afară până la poarta de răsărit. Și iată că apa curgea din partea dreaptă. Când a înaintat omul acela spre răsărit, cu măsura în mână, a măsurat o mie de coți, și m-a trecut prin apă; apa îmi venea până la glezne. A mai măsurat iarăși o mie de coți, și m-a pus să trec prin apă, și apa îmi venea până la genunchi. A măsurat iarăși o mie de coți, și m-a trecut prin ea, și apa îmi venea până la șolduri. A măsurat iarăși o mie de coți, și atunci era un râu pe care nu-l puteam trece, căci apa era atât de adâncă încât trebuia să înot - un râu, care nu se putea trece. El mi-a zis: „Ai văzut, fiul omului?”. Și m-a luat și m-a dus înapoi pe malul râului. Când m-a adus înapoi, iată că pe malul râului erau o mulțime de copaci pe amândouă părțile. El mi-a zis: „Apa aceasta curge spre ținutul de răsărit, se pogoară în câmpie, și se varsă în marea și vărsându-se în mare, apele mării se vor vindeca. Orice făptură vie, care se mișcă, va trăi pretutindeni pe unde va curge râul, și vor fi o mulțime de pești; căci ori pe unde va ajunge apa aceasta, apele se vor face sănătoase, și pretutindeni pe unde va ajunge râul acesta va fi viață. Pescarii vor sta pe malurile lui, de la En-Ghedi până la En-Eglaim, și vor întinde mrejile; vor fi pești de felurite soiuri, ca peștii mării celei mari, și vor fi foarte mulți. Mlaștinile și gropile ei nu se vor vindeca, ci vor fi lăsate pradă sării. Dar lângă râul acesta, pe malurile lui de amândouă părțile, vor crește tot felul de pomi roditori. Frunza lor nu se va vesteji, și roadele lor nu se vor sfârși; în fiecare lună vor face roade noi, pentru că apele vor ieși din sfântul Locaș. Roadele lor vor sluji ca Hrană, și frunzele lor ca leac”.
Această prezentare este o ilustrare a căii prin care trebuie să meargă adevărul pentru timpul acesta. O lucrare mare trebuie să fie făcută de mulți care au început într-o măsură mică. Se va ajunge la multe suflete, nu prin expuneri, nu prin vreun plan făcut de om, ci datorită lucrării Duhului Sfânt în inimile oamenilor. Mântuitorul a lucrat în felul acesta. Când metodele Sale vor deveni metodele urmașilor Lui, binecuvântarea Sa va însoți eforturile lor. Să ne aducem aminte mereu că școlile noastre nu trebuie conduse după planuri lumești.
Lucrarea de la școala Madison
În lucrarea care se face la școala pentru pregătirea profesorilor misionari pentru misiunea internă și externă din Madison, Tennesee și în școlile mai mici întemeiate de profesorii care au venit de la Madison, avem o ilustrație, a modului în care trebuie dusă solia. Vreau să spun lucrătorilor de acolo: Continuați să învățați de la Hristos. Nu vă lăsați abătuți. Fiți liberi în Domnul, fiți liberi. S-a făcut o foarte bună lucrare în Madison. Domnul vă spune: „Mergeți înainte”. Școala voastră trebuie să fie un exemplu de felul cum trebuie să fie combinate studiul Bibliei, educația generală, educația fizică și lucrarea sanatoriului în multele școli care vor fi înființate cu simplitate în multe locuri din statele sudice.
Frații mei din locurile de răspundere, nu vă tânguiți cu privire la lucrarea care s-a făcut în Madison, de a pregăti lucrători care să meargă la drumuri și la garduri. Este voia lui Dumnezeu ca această lucrare să fie făcută. Să încetăm cu criticarea slujitorilor lui Dumnezeu și să ne umilim inimile înaintea Domnului. Să întărim această grupă ca să continue lucrarea cea bună în care s-au angajat și lucrați să încurajați și pe alții să facă o lucrare asemănătoare. Atunci lumina adevărului va fi dusă într-un mod simplu și eficient, și o lucrare mare se va face pentru Domnul în timp scurt.
Când Domnul favorizează pe cineva dintre slujitorii Săi cu avantaje lumești, o face ca ei să folosească aceste avantaje pentru binele lucrării. Ca lucrători împreună cu Dumnezeu, oamenii să păstreze mereu în minte nevoia de a duce solia apropiatei reveniri a lui Hristos, oamenilor care n-au fost avertizați. În acest domeniu, nu suntem lăsați doar cu înțelepciunea omenească, căci îngerii lui Dumnezeu așteaptă să ne încurajeze la o viață de răbdare și de lepădare de sine. Trebuie să învățăm să fim mulțumiți cu hrană și cu îmbrăcăminte simplă ca să putem economisi pentru a investi în lucrarea Evangheliei.
Evanghelia lui Hristos cheamă la o consacrare totală. Semănătorul creștin să iasă și să semene. Însă mulți prin nemulțumirile și prin capriciile lor se descalifică pentru lucru. Simțurile lor leneșe nu-și dau seama cât de slabe le sunt străduințele, și cât de puternică le e necredința. Membrii bisericii să se ridice la nivelul răspunderilor și ale privilegiilor lor. Să cheltuiască mai puțin pe îngăduința de sine și pentru împodobirii necesare. Banii cheltuiți în felul acesta sunt ai Domnului și trebuie să se facă o lucrare sfântă în cauza Sa. Educați pe copii să facă lucrare misionară și să aducă daruri Domnului. Să ne trezim la nevoia de a ne lepăda de noi înșine. Să ne trezim la înțelegerea sensului spiritual al caracterului lucrării în care pretindem că suntem angajați.
Am spus doar puține lucruri în comparație cu ce aș fi putut spune cu privire la acest subiect. Dar fac apel la pastorii, profesorii și medicii noștri să se trezească din somn, și să vadă ocaziile pentru lucrare care sunt la dispoziția lor, dar care timp de ani de zile au fost lăsate să treacă nefolosite.
Lipsa noastră de lepădare de sine, refuzul nostru de a vedea nevoile lucrării în acest timp la care am fi putut răspunde, cheamă la pocăință și la smerirea inimii înaintea lui Dumnezeu. Este păcat ca acela care cunoaște adevărul lui Dumnezeu să-și încrucișeze mâinile și să treacă altuia datoria lui.
Este păcat ca cineva să critice și să găsească greșeli în aceia care în felul lor de lucru nu urmează exact judecata lor. Nimeni să nu acuze sau să cenzureze pe oamenii care au lucrat la Madison. În loc să fie nemulțumiți de lucrul fratelui lor, mai bine v-ați apuca de lucrarea voastră neglijată. În loc să căutați fisurile din caracterul fratelui, cercetați-vă inima, mărturisiți-vă păcatele și lucrați cinstit cu Dumnezeu. Mai bine condamnați-vă pe voi pentru lucrarea care stă nefăcută peste tot în jurul vostru. În loc să puneți piedici în calea acelora care caută să facă ceva în Sud, mai bine ați deschide ochii să vedeți că timpul trece și voi aveți mult de lucru.
Domnul lucrează prin unelte diferite. Dacă acolo sunt unii care doresc să intre în câmpuri noi și să preia domenii noi de lucrare încurajați-i să o facă. Adventiștii de ziua a șaptea fac o lucrare mare și bună; mâna nimănui să nu se ridice ca să împiedice pe fratele său. Cei care au avut experiențe în lucrarea lui Dumnezeu să fie încurajați să urmeze călăuzirea și sfatul Domnului.
Nu vă îngrijorați că unele mijloace merg direct la aceia care încearcă să facă lucrare misionară într-un mod eficient și tacit. Nu toate mijloacele trebuie să fie administrate de un om sau de o organizație. Sunt multe lucruri de făcut cu conștiinciozitate pentru cauza lui Dumnezeu. Trebuie căutat ajutor la orice sursă posibilă. Sunt bărbați care pot face lucrarea de a procura mijloace și când aceștia lucrează conștiincios, și în armonie cu sfaturile conlucrătorilor lor din câmpul pe care îl reprezintă, nu trebuie pusă asupra lor o mână care să-i oprească. Ei sunt cu siguranță împreună lucrători cu Acela care Și-a dat viața pentru mântuirea sufletelor.
Frații Sutherland și Magan, ar trebui să fie încurajați să solicite mijloace pentru susținerea lucrării lor. Este privilegiul acestor frați să primească daruri de la oricare din poporul nostru pe care Domnul îi va impresiona să ajute. Ei trebuie să aibă mijloace - mijloacele lui Dumnezeu - cu care să lucreze. Lucrarea de la Madison a fost schilodită în trecut, dar acum trebuie să înainteze. Dacă această lucrare ar fi fost privită în lumina cea adevărată și i s-ar fi acordat ajutorul necesar, de mult timp am fi avut o lucrare prosperă la Madison. Poporul nostru trebuie încurajat să dea mijloacele lor acestei lucrări care pregătește studenți într-un mod sensibil și credibil să meargă în câmpurile neglijate ca să vestească apropiata venire a lui Hristos.
Domnul a îndrumat pe frații Sutherland și Magan, bărbați cu principii sănătoase să întemeieze o lucrare în Sud. Ei au plănuit și au jertfit ca să poată duce lucrarea pe baze corecte, dar lucrarea a fost mult amânată. Domnul a călăuzit pe slujitorii Săi în alegerea fermei din Madison și dorește să fie administrată corect, pentru ca și alții care vor învăța de la cei de acolo, să preia o lucrare asemănătoare și să o conducă în același fel. Frații Sutherland și Magan sunt aleși lui Dumnezeu, credincioși și Domnul cerului spune despre ei: „Am o lucrare deosebită pentru acești bărbați la Madison, o lucrare de educare și de pregătire a tinerilor și tinerelor pentru câmpurile misionare. Duhul Domnului va fi cu acești lucrători căci ei vor umbla smeriți înaintea Lui. El nu a oprit și nici n-a restrâns lucrările acestor bărbați care s-au lepădat de ei și s-au jertfit.
Celor din conferințele noastre care au crezut că aveau autoritatea să interzică strângerea de mijloace într-un anumit teritoriu, le spun acum: Această situație mi-a fost prezentată iar și iar. Acum dau o mărturie în numele Domnului pentru cei care este destinată. Oriunde vă găsiți, reveniți asupra interdicției. Lucrarea lui Dumnezeu nu trebuie să fie frânată în felul acesta. Dumnezeu este slujit cu credincioșie de acești bărbați pe care i-ați urmărit și i-ați criticat. Ei se tem de Domnul și-L onorează; ei sunt împreună lucrători cu El. Să ferească Dumnezeu să puneți vreun jug pe gâtul slujitorilor Săi. Este privilegiul acestor lucrători să primească daruri sau împrumuturi pe care să le investească pentru a ajuta la o lucrare importantă care are mare nevoie să fie terminată. Această povară minunată de răspundere despre care unii cred că Dumnezeu a pus-o asupra lor odată cu poziția oficială, n-a fost pusă niciodată peste ei. Dacă oamenii ar sta liberi pe platforma cea înaltă a adevărului, n-ar accepta niciodată răspunderea de a proiecta reguli și reglementări care să împiedice și să frâneze pe lucrătorii aleși de Dumnezeu în lucrarea de a pregăti misionari. Când vor învăța că „Toți sunteți frați” și-își vor da seama că conlucrătorii lor, știu la fel ca și ei, cum să folosească în modul cel mai înțelept talentele și capacitățile încredințate lor, vor ridica jugurile care acum apasă pe frații lor și le vor da creditul că au dragoste pentru suflete și dorința de a lucra neegoist pentru promovarea intereselor cauzei lui Dumnezeu.
Caracterul lucrării
Școala din Madison, nu numai că educă în cunoașterea Scripturilor, dar dă și o educație practică care pregătește pe student să meargă ca misionar self-suporting în câmpul în care este chemat. În zilele studenției este învățat cum să construiască simplu și solid, cum să cultive pământul și cum să îngrijească de vite. La acestea se adaugă cunoștința de a fi în stare să trateze pe bolnavi și să îngrijească pe cei răniți. Această pregătire pentru lucrarea misionară medicală este unul dintre cele mai mari obiective pentru care ar trebui înființată orice școală. Mulți suferă de boli și de răniri, care atunci când se vindecă, vor fi pregătiți să asculte adevărul. Mântuitorul nostru a fost un Vindecător puternic. În numele Său se pot face multe minuni în Sud și în alte câmpuri prin intermediul unui misionar medical bine pregătit. De aceea este important ca un sanatoriu să fie legat de școala din Madison. Lucrarea educațională la școală și la sanatoriu poate înainta mână în mână. Învățământul predat la școală va fi de folos pacienților, iar educația dată pacienților de la sanatoriu va fi o binecuvântare pentru școală.
Categoria de educație predată la școala din Madison este de așa natură încât va fi socotită ca o comoară de mare valoare de către cei care vor face lucrare misionară în câmpurile străine. Frații mei, nu puneți nici o piedică în calea bărbaților și femeilor care caută să câștige o educație ca aceea pe care o primesc cei de la școala din Madison. Dacă mai multe alte școli ar primi o pregătire asemănătoare, noi ca popor am deveni o priveliște pentru lume, îngeri și oameni. Solia ar fi dusă cu grăbire în orice țară, și sufletele care acum stau în întuneric ar fi aduse la lumină.
Dumnezeu ar fi avut plăcere dacă în timp ce școala din Madison și-a făcut lucrarea, și alte școli asemănătoare ar fi fost înființate în diferitele părți ale câmpului sudic. Nici un suflet n-ar fi lăsat în întuneric dacă prin toate mijloacele posibile ar putea fi luminat. Există mult teren care stă nelucrat în Sud, care ar putea fi utilizat ca și cel de la școala Madison. Va veni repede timpul când poporul lui Dumnezeu, din cauza persecuției va fi împrăștiat în multe țări. Cei care au primit o educație integrală vor avea de câștigat oriunde sunt. Domnul își descoperă înțelepciunea divină conducând poporul Său la educarea în toate facultățile și capacitățile pentru lucrarea de semănare a adevărului.
Trebuie făcute planuri ca să fie folosite mijloace ca să fie întemeiate școli după modelul celei din Madison în diferite locuri din Sud; și cei care dau cu împrumut mijloace precum și cu influența lor ca să ajute această lucrare, ajută lucrarea lui Dumnezeu. Sunt îndemnată să spun acelora care au mijloace de cheltuit: „Ajutați lucrarea de la Madison. Nu aveți timp de pierdut. Satana se va ridica în curând și va pune piedici; lucrarea să meargă înainte cât se poate. Acesta nu este timp ca slăbiciunea să fie țesută în experiența voastră. Nu vă cheltuiți banii pe ce nu trebuie; nu-i risipiți în magazinele cu literatură ieftină; luați mijloacele pe care le aveți în plus și ziceți: „Vor folosi mijloacele mele angajând bărbați și femei ca să vestească lumii ultima solie de avertizare?”.
Când I se îngăduie Duhului Sfânt să modeleze inimile și viețile noastre, va fi exprimată mai multă încredere în lucrătorii care se luptă cu dificultăți în locuri grele. Fiecare să-și prezinte cazul individual înaintea Domnului și să-și cerceteze greșelile în loc să se ocupe de greșelile presupuse ale fratelui lui. Fiecare din noi avem nevoie să ne dăm seama de slăbiciunile noastre și să fim continuu de veghe. Satana ne urmărește să ne prindă nepregătiți și mulți nu-și cunosc defectele de caracter.
Să citim și să înțelegem solia din Ezechiel 2: „El mi-a zis: „Fiul omului, stai în picioare, și-ți voi vorbi!”. Cum mi-a vorbit aceste cuvinte, a intrat duh în mine, și m-a făcut să stau pe picioare; și am ascultat la Cel ce -mi vorbea. El mi-a zis: „Fiul omului, te trimet la copii lui Israel, la aceste „popoare îndărătnice”, care s-au răzvrătit împotriva Mea; ei și părinții lor au păcătuit împotriva mea, până în ziua de azi. Da, copiii aceștia la care te trimet, sunt nerușinați și cu inima împietrită. Tu să le spui. „Așa vorbește Domnul, Dumnezeu!”. Fie că vor asculta, fie că nu vor asculta, - căci sunt o casă de îndărătnici - vor-ști totuși că în mijlocul lor este un prooroc. Tu, fiu al omului, să nu te temi de ei, nici să nu te sperii de cuvintele lor; și măcar că ei sunt niște mărăcini și spini lângă tine, și măcar că locuiești împreună cu niște scorpii, totuși nu te teme de cuvintele lor și nu te spăimânta de fețele lor, căci sunt o casă de îndărătnici. Ci să le spui cuvintele Mele, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta; căci sunt niște îndărătnici! Tu, însă, fiul omului, ascultă ce-ți spun! Nu fi îndărătnic, ca această casă de îndărătnici! Deschide-ți gura, și mănâncă ce-ți voi da!”. „Fiul omului, te pun păzitor peste casa lui Israel. Când vei auzi un cuvânt, care va ieși din gura Mea, să-i înștiințezi din partea Mea! Când voi zice celui rău: „Vei muri negreșit!”, dacă nu-l vei înștiința, și nu-i vei spune, ca să-l întorci de la calea lui cea rea și să-i scapi viața, acel om rău va muri prin nelegiuirea lui, dar îi voi cere sângele din mâna ta! Dar dacă vei înștiința pe cel rău, și el tot nu se va întoarce de la răutatea lui și de calea cea rea, va muri prin nelegiuirea lui, dar tu îți vei mântui sufletul! Dacă un om neprihănit se va abate de la neprihănirea lui și va face ce este rău, îi voi pune un laț înainte, și va muri. Dacă nu l-ai înștiințat, va muri prin păcatul lui și nu i se va mai pomeni neprihănirea, în care a trăit, dar îi voi cere sângele din mâna ta! Dar dacă vei înștiința pe cel neprihănit să nu păcătuiască, și nu va păcătui, va trăi, pentru că a primit înștiințarea, iar tu îți vei mântui sufletul!”.
Domnul face apel la bărbați și la femei să-și păzească casele și familiile, și în loc să urmărească pe conlucrătorii lor, privind cu gelozie cheltuielile și veniturile lor, să-și întoarcă atenția la ei. Domnul are de discutat cu fiecare suflet care limitează libertatea altuia. Există un Veghetor care măsoară caracterul și care va judeca în funcție de acesta. Gelozia dată pe față de unii care se pretind a fi în adevăr, descoperă clar că dacă inimile nu se vor schimba, ei nu vor fi niciodată biruitori. Dacă nu vor răspunde la influențele sfințitoare ale harului lui Dumnezeu, niciodată nu vor purta coroana vieții.
Cei care doresc să poarte jugul lui Hristos vor lua aminte la invitația: „Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă; luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine căci Eu sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre”. Tuturor celor care vor să indice o anumită cale de urmat pentru fratele lor, Domnul le spune: „Dați-vă la o parte. Satana și cu agenții lui fac destulă lucrare ca aceasta. Suntem prea aproape de încheierea istoriei pământului, ca să mai blocăm roțile carului adevărului. Lucrătorii lui Dumnezeu să vină în față, să se roage împreună, să se sfătuiască unul cu altul. Și atunci când nu se pot aduna pentru sfat, Dumnezeu va îndruma prin Duhul Său pe cei care doresc sincer să-L slujească. (Semnat) Ellen G. White.