Perspectiva lui Dumnezeu să devină perspectiva noastră. - O, dacă am vedea nevoile acestor oraşe aşa cum le vede Dumnezeu! Întrun timp cum este cel pe care îl trăim acum, este nevoie de orice mână de lucru. Domnul vine. Sfârşitul este aproape, da, se grăbeşte foarte mult. Peste puţin timp, nu vom mai putea lucra cu libertatea de care ne bucurăm acum. înaintea noastră stau scene teribile şi, ceea ce facem, trebuie să facem repede. - Mărturii, vol. 9, p. 101 (1909)
Mulţi nu poartă pe inimă povara pentru suflete. - Oraşele mari ar fi trebuit să fie evanghelizate imediat ce bisericile au primit lumina, dar mulţi nu au simţit nicio povară pentru suflete, iar Satana, găsindui vulnerabili la ispitele lui, lea distrus experienţa credinţei. Dumnezeu cere poporului Său să se pocăiască, să se convertească şi să se întoarcă la dragostea dintâi, pe care a pierduto din cauză că nu a călcat pe urmele Răscumpărătorului, pe urmele Aceluia care este plin de jertfire de Sine. - Mărturii, vol. 9, p. 140
Se acordă prea puţină atenţie oraşelor. - Priviţi oraşele şi nevoia lor după Evanghelie! Nevoia de lucrători sinceri şi plini de zel, care să lucreze în mijlocul mulţimilor din oraşe, a fost păstrată mereu înaintea mea, timp de peste douăzeci de ani. Cine poartă povara pentru oraşele mari? Câţiva au simţit povara, dar, în comparaţie cu dimensiunile cerinţelor şi cu numărul mare al ocaziilor, acestei lucrări ia fost acordată prea puţină atenţie. - Mărturii, vol. 9, p. 97, 98 (1909)
Lucrarea pentru oraşe a rămas cu mult în urmă faţă de planul lui Dumnezeu. - Importanţa faptului de a ne face drum în oraşele mari îmi este încă pusă înainte. De mulţi ani, Domnul ne prezintă această datorie şi, cu toate acestea, nu vedem decât puţin realizânduse în marile noastre centre populate. Dacă nu pornim această lucrare întro manieră hotărâtă, Satana va înmulţi greutăţile, care nu vor fi uşor de trecut. Suntem cu mult în urma lucrării ce ar fi trebuit făcută în aceste oraşe îndelung neglijate. Lucrarea va fi acum mai grea decât a fost cu câţiva ani în urmă. Însă, dacă o vom întreprinde în Numele Domnului, barierele vor fi înlăturate şi biruinţele decisive vor fi ale noastre. - Scrisoarea 148, 1909 (Lucrarea misionară medicală, p. 301, 302)
Este nevoie de rugăciune şi de eforturi serioase pentru oraşe. - Povara pe care o purtăm pentru sufletele nemântuite este prea mică. Nu a existat niciodată până acum un timp în care lumea să aibă o mai mare nevoie de noi. De jur împrejurul nostru sunt oraşe neavertizate. Sufletele pier, iar noi ce facem? Povara pentru aceste suflete trebuie să ne apese în aşa măsură cum nu nea mai apăsat niciodată până acum ...
Noi nu credem aceste adevăruri nici măcar pe jumătate. Dacă leam crede, sar vedea mai multă rugăciune şi mai multă sârguinţă în încercarea de a duce aceste adevăruri la locuitorii din oraşele ţării noastre. Dumnezeu ne cheamă acum să începem în forţă lucrarea în oraşe. - Manuscrisul 23, 1910
Să se înceapă fără întârziere lucrarea în oraşe. - Solia pe care mi sa poruncit să o aduc poporului nostru în acest timp este: Lucraţi în oraşe fără întârziere, căci timpul este scurt. Domnul nea pus această lucrare în faţă în ultimii douăzeci de ani şi poate chiar mai mult. Sa făcut câte ceva în câteva locuri, însă trebuie făcut mult mai mult. Port această povară zi şi noapte, pentru că se face atât de puţin pentru ai avertiza pe locuitorii din marile noastre centre populate despre judecăţile care vor cădea asupra călcătorilor Legii lui Dumnezeu. - Scrisoarea 168, 1909 (Lucrarea misionară medicală, p. 300)
Solia să fie răspândită repede. - Domnul mia arătat că lucrarea care trebuie făcută în oraşe deabia dacă a fost începută. Lucrarea în oraşe trebuie să devină o problemă a vieţii noastre. Nu trebuie să facem planuri pentru o lucrare îndelungată şi extinsă. Solia trebuie transmisă rapid. Îndelunga amânare a îndeplinirii poruncii Domnului privitoare la lucrarea în oraşe a îngreunat lucrarea cu toate clasele de oameni. Lucrarea trebuie începută imediat, iar Domnul cheamă lucrători consacraţi, care să depună eforturi serioase potrivit cu lumina pe care a dato. - Scrisoarea 42, 1909 (Manuscript Releases, vol. 17, p. 37)
Pretutindeni este nevoie de lucrători. - Oriunde se află copii ai lui Dumnezeu, în oraşele aglomerate, în sate sau pe uliţele de la ţară, există un câmp pentru misiune internă pentru care ei au primit o responsabilitate prin trimiterea rostită de Domnul. În fiecare oraş sau aşezare în care creştinii se întâlnesc ca să se închine lui Dumnezeu, există bărbaţi, femei şi copii care trebuie adunaţi în staul. Mulţi nu au auzit niciodată o cuvântare din Cuvântul lui Dumnezeu. - Manuscrisul 87, 1907 (Manuscript Releases, vol. 6, p. 323)
Mântuirea să fie oferită locuitorilor oraşelor. - Mă cuprinde un profund sentiment de nelinişte când mă gândesc la oraşele nelucrate încă. Port povara aceasta zi şi noapte - trebuie să lucrăm în oraşe fără întârziere. Solia adevărului prezent trebuie dusă la cei care nu au auzito ...
Mântuirea aceasta este pentru locuitorii din oraşele nelucrate. Timpul trece rapid în veşnicie şi oraşele acestea deabia dacă au fost atinse. Există o putere pe care Duhul lui Dumnezeu o poate împărtăşi adevărului. Asemenea unei lumini care străluceşte asupra minţii, convingerea va pune stăpânire asupra inimilor oamenilor şi va fi prea puternică pentru ai sta împotrivă. - Scrisoarea 150, 1909
Solia să îi convingă pe ascultători. - În marile noastre oraşe, solia trebuie să se răspândească asemenea luminii unei lămpi aprinse. Dumnezeu va ridica oameni pentru lucrarea aceasta, iar îngerii Săi vor merge înaintea lor. Nimeni să nui împiedice pe oamenii aceştia să îndeplinească lucrarea pe care lea rânduito Dumnezeu. Să nu le interziceţi. Dumnezeu lea încredinţat o lucrare. Solia trebuie să fie vestită cu o putere atât de mare, încât ascultătorii să fie convinşi. - Review and Herald, 30 septembrie 1902 (Evanghelizare, p. 70)
Satana este mulţumit pentru că mii de oameni sunt încă în întuneric. - Mii de oameni din oraşele noastre se află în întuneric, iar lui Satana îi convine întârzierea; căci această întârziere îi dă ocazia să lucreze în aceste câmpuri prin intermediul unor oameni influenţi, care îi urmează planurile. Putem avea încredere acum că oamenii noştri din funcţii de răspundere îşi fac partea cu umilinţă şi nobleţe? Să se trezească dar străjerii. Niciunul să nu continue să fie indiferent faţă de această situaţie. Ar trebui să existe o trezire totală a fraţilor şi surorilor din bisericile noastre. - Manuscrisul 21, 1910 (Lucrarea misionară medicală, p. 302)
Rezultatele mari ale evanghelizării în oraşe nu au fost obţinute încă. - Nu există schimbare în soliile pe care lea trimis Dumnezeu în trecut. Lucrarea din oraşe este lucrarea esenţială pentru acest timp. Când se lucrează în oraşe aşa cum doreşte Dumnezeu, urmarea va fi pornirea unei mişcări atât de puternice cum nu am mai văzut niciodată. [...]
Ca popor, noi nu suntem nici măcar pe jumătate treziţi şi conştienţi de vremurile pe care le trăim. Treziţii pe străjeri! Cea dintâi lucrare pe care ar trebui să o facem este să ne cercetăm inimile şi să ne reconvertim. Nu avem timp de pierdut cu lucruri lipsite de importanţă. - Scrisoarea 46, 1910 (Lucrarea misionară medicală, p. 304)
Conlucrători Cu Hristos În Oraşe
Avem privilegiul de a fi conlucrători cu Hristos. - Lucrarea de împărtăşire a ceea ce a primit va face din fiecare membru al bisericii un împreunălucrător cu Dumnezeu. Prin voi înşivă nu puteţi face nimic, ci Hristos este marele lucrător. Este privilegiul fiecărei fiinţe omeneşti careL primeşte pe Hristos să fie un împreunălucrător cu El. - Mărturii, vol. 6, p. 449 (1900)
Chemaţi să lucrăm în armonie cu Hristos. - „Cum Mai trimis Tu pe Mine în lume, aşa iam trimis şi Eu pe ei în lume.” Nu este potrivit ca acela care mărturiseşte a fi credincios să se aşeze şi să ducă o viaţă comodă de parcă nu ar fi nimic de făcut. Avem o mare lucrare de făcut şi toţi cei care îşi doresc viaţa veşnică trebuie să coopereze cu Isus Hristos. „Şi Mă rog nu numai pentru ei,” spunea Mântuitorul, „ci şi pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvântul lor. Mă rog ca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine şi Eu în Tine, ca şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu Mai trimis. Eu leam dat slava pe care Miai dato Tu, pentru ca ei să fie una, cum noi suntem una, Eu în ei şi Tu în Mine, pentru ca ei să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu Mai trimis şi că iai iubit cum Mai iubit pe Mine.”
Şi pastorii, şi membrii sunt vizaţi de aceste cuvinte. Toţi trebuie să fie una, aşa cum Hristos este una cu Tatăl. Nu există desăvârşire în despărţire. Cei care cred în Isus Hristos vor fi una în preocuparea lor pentru sufletele care pier fără Hristos. Adevărul este că am pierdut din vedere responsabilitatea noastră individuală şi avem nevoie să neo asumăm în Numele Domnului. Atunci când această rugăciune a lui Hristos va primi răspuns în dreptul oamenilor din veacul acesta, atunci când unitatea aceasta va exista printre adventiştii de ziua a şaptea, ei vor exercita o influenţă uriaşă asupra lumii. Vor avea loc reforme. Transformarea caracterului, pentru care Hristos Sa rugat cu atâta seriozitate, se va vedea mai întâi în rândurile noastre şi apoi printre cei cu care lucrăm. [...]
Fraţii şi surorile mele, să studiem pentru a afla care este lucrarea ce ne revine individual. Voi aveţi ceva de făcut pentru cei din apropierea voastră şi pentru cei de departe. Nu avem niciun drept de a investi toate mijloacele noastre în plăcerile vieţii prezente. Nu avem niciun drept să cheltuim dolarii pentru înălţarea şi îngăduirea eului. Categoric că judecăţile lui Dumnezeu care vor veni asupra pământului nu sunt departe şi ar trebui să fim treji, făcândune partea. Când ne gândim cât a suferit Hristos pentru noi, ar trebui să căutăm să adoptăm o atitudine de tăgăduire de sine şi sacrificiu de sine, ca să contribuim la mântuirea sufletelor ameninţate de pericolul nimicirii veşnice. Nu putem aduce înaintea lui Dumnezeu nicio scuză pentru neglijarea acestei lucrări.
Ne pregătim noi pentru judecată? Ne pregătim noi săL întâmpinăm pe Domnul? Avem de făcut o lucrare pentru cei de departe şi pentru cei de aproape. Trebuie să intrăm în oraşele mari şi mici şi în satele care au rămas fără solia de avertizare din aceste zile finale. Noi nu realizăm cât de aproape suntem de finalul istoriei acestui pământ. Noi nu realizăm cât de valoroase sunt sufletele pentru care Hristos Şia dat preţioasa viaţă. Trebuie să ne îmbrăcăm în haina neprihănirii lui Hristos şi să lucrăm în armonie cu El, în armonie cu slujitorii Săi, în armonie cu toţi cei care cred în mod real adevărul pentru acest timp. - Manuscrisul 91, 1909
Parteneri cu Dumnezeu în lucrarea de salvare a omenirii. - Harul lui Dumnezeu este cel care ne ajută să ascultăm de Legea lui Dumnezeu, transcrierea caracterului divin. Cunoaşterea lui Hristos Isus este cea pe care ar trebui să o cultivăm cu toată puterea de care dispunem, pentru ca să fim împlinitori ai Cuvântului Său ... Îl vom face bucuros pe Isus? Îi vom face pe îngerii lui Dumnezeu să tresalte de bucurie? Putem face acest lucru prin cooperarea cu Dumnezeu la căutarea şi mântuirea celor pierduţi ... Oare vom coopera noi cu îngerii cereşti la lucrarea de salvare a omenirii căzute? - Sabbath School Worker, ianuarie 1896
Lucrătorii Să Fie Încurajaţi
Lucrătorii din oraşe au nevoie de încurajare. - Cei care sunt angajaţi în lucrarea dificilă şi istovitoare din oraşele mari trebuie să fie încurajaţi cât de mult cu putinţă. Să nu fie supuşi unor critici aspre din partea fraţilor lor. Noi trebuie să avem grijă de lucrătorii Domnului care le aprind lumina adevărului celor care se află în întunericul erorii. Avem înaintea noastră un standard înalt. - Scrisoarea 168, 1909 (Lucrarea misionară medicală, p. 309, 310)
Nu vă descurajaţi. - Solii lui Dumnezeu din oraşele mari nu trebuie să se descurajeze în faţa nelegiuirii, a nedreptăţii şi depravării cărora sunt chemaţi să le facă faţă în timp ce se străduiesc să proclame vestea bună a mântuirii. Domnul va îmbărbăta pe orice lucrător cu aceeaşi solie pe care a dato apostolului Pavel în Corintul cel nelegiuit: „Nu te teme, ci vorbeşte şi nu tăcea, căci Eu sunt cu tine şi nimeni nu va pune mâna pe tine ca săţi facă rău; vorbeşte, fiindcă am mult norod în această cetate” (Faptele apostolilor 18:9,10). Toţi cei angajaţi în lucrarea de salvare de suflete să-şi aducă aminte că, în timp ce mulţi nu vor lua aminte la sfatul lui Dumnezeu din Cuvântul Său, nu toată lumea va întoarce spatele luminii şi adevărului, invitaţiei unui Mântuitor răbdător şi iertător. În fiecare oraş, oricât de plin de violenţă şi crimă ar fi, sunt mulţi care, cu ajutorul unei instruiri potrivite, pot să înveţe să devină urmaşi ai lui Isus. În felul acesta se poate ajunge la mii cu adevărul mântuitor şi pot fi conduşi săL primească pe Hristos ca Mântuitor personal. - Profeţi şi regi, p. 277 (1917)
Să nu distrugem lucrarea pe care Dumnezeu a făcuto prin alţii. - Ar trebui să ne educăm după modelul divin ca să nu distrugem interesele omenirii, ci să le susţinem. Lucrătorii nu trebuie să se despartă. Ei vor avea de întâmpinat descurajări din afară şi niciunul dintre cei care pretind a acoperi spărtura din Legea lui Dumnezeu sau a rezidi vechile ruine, restaurând temeliile puse de multe generaţii, nu ar trebui să fie găsit stricând lucrarea hotărâtă de Dumnezeu pentru a fi îndeplinită de lucrătorii Săi din diferite ramuri ale cauzei Sale. - Signs of the Times, 3 iulie 1893
Atenţie la cei care vor să descurajeze lucrarea în oraşe. - Ne aflăm în starea aceasta păcătoasă de oameni căldicei de mai mulţi ani. Suntem cu mult în urmă în ceea ce priveşte îndeplinirea poruncii de a intra în oraşe, de a ridica monumente pentru cauza adevărului prezent. De mai mulţi ani nea fost repetată porunca privitoare la lucrarea în oraşe, dar se pare că mulţi pastori şi membri au fost cuprinşi de un somn ca de moarte. Sunt câţiva care fac tot ce le stă în putinţă, dar povara acestei lucrări nu apasă pe inimile membrilor noştri; ei nu sunt îndemnaţi să coopereze şi să-şi pună în rânduială lucrurile rămase, care sunt pe moarte ...
Sunt unii care nu au acceptat soliile trimise de Dumnezeu şi care au semănat seminţele necredinţei până când a răsărit neghina şi sa înmulţit... Cei care au stat direct în calea lucrării lui Dumnezeu în ultimii cincisprezece ani nu trebuie susţinuţi şi nici nu trebuie puşi în poziţii de influenţă. - Review and Herald, 23 iulie 1908
Lipsa de încurajare şi de susţinere Îl nemulţumeşte pe Dumnezeu. - SăI mulţumim Domnului că există câţiva lucrători care fac tot ce le stă în putere pentru a ridica monumente pentru Dumnezeu în oraşele noastre neglijate. Să nu uităm că suntem datori săi încurajăm pe aceşti lucrători. Dumnezeu este nemulţumit de lipsa de preţuire şi de susţinere arătată faţă de lucrătorii noştri credincioşi din marile noastre oraşe. - Manuscrisul 154, 1902 (Evanghelizare, p. 42)
Satana încearcă să îi descurajeze pe lucrătorii din oraşe. - Când veţi privi la oraşele atât de pline de nelegiuire, Satana vă va spune că este imposibil să le faceţi vreun bine. Oraşele sunt jalnic de neglijate. Nu veţi cunoaşte niciodată valoarea vinei perle până când nu veţi depune eforturi serioase pentru a o găsi. - Manuscrisul 13, 1895 (Manuscript Releases, vol. 10, p. 227)