Membrii bisericii să fie instruiţi cum să lucreze pentru oameni. - Este de datoria celor care au poziţia de conducători şi de instructori săi înveţe pe membrii bisericii cum să lucreze în diferitele domenii ale misiunii şi apoi să pună pe roate marea şi măreaţa lucrare de proclamare extinsă a acestei solii care trebuie să trezească fiecare oraş nelucrat înainte de venirea crizei, când, prin lucrarea instrumentelor satanice, uşile care acum sunt deschise soliei îngerului al treilea se vor închide. Dumnezeu ne cere să ducem solia adevărului prezent în orice oraş şi să nu ţinem lucrarea legată de câteva locuri. Oriunde se poate găsi o uşă pentru pătrunderea adevărului, acolo să fie aşezaţi oameni capabili să prezinte învăţăturile lui cu o putere şi o convingere care să mişte inimile. - Manuscrisul 61, 1909 (Manuscript Releases, vol. 10, p. 215, 216)
Membrii bisericii să înveţe cum să le împărtăşească altora adevărul. - Adevărul preţios, mântuitor lea fost repetat iar şi iar membrilor bisericii noastre, în vreme ce chiar în oraşele unde sunt organizate bisericile noastre, există suflete care pier din lipsa cunoştinţelor pe care membrii noştri ar fi putut să li le împărtăşească. Lupta aprigă deabia dacă este cunoscută. Dacă ar fi treji, dacă ar căuta ocazii de a răspândi lumina, credincioşii ar găsi de lucru din abundenţă. Seriozitatea, vegherea, descoperirea simţământului responsabilităţii solemne care le revine urmaşilor lui Hristos ar spune mult în favoarea adevărului. Creştinii caracterizaţi de sacrificiu de sine vor face impresie asupra vecinilor lor prin trăirea unei vieţi de evlavie practică. Ei vor lucra cu seriozitate în slujba Domnului, vestind laudele Celui care ia chemat din întuneric la lumina Sa minunată. Ei vor asculta de porunca lui Hristos: „Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.” Fiecare membru al bisericii ar trebui să înveţe cum să le transmită lumina celor care sunt în întuneric. Fiecare să vegheze asupra sufletelor „ca unii care au să dea socoteală de ele”. - Review and Herald, 11 iunie 1895
Proclamaţi Adevărul Biblic
Începeţi cu prezentarea cât mai clară a Evangheliei. - Este de făcut o lucrare sacră şi solemnă pentru înălţarea stindardului printre aceia care trebuie să audă de acum înainte prima invitaţie la ospăţul Evangheliei. Fiecare tip de lucrare trebuie să vină la rândul ei. Trebuie să ridicăm glasul şi să proclamăm solia la răspântiile drumurilor şi săi chemăm pe toţi cei care vor să vină la ospăţul de nuntă al Mielului. Noi facem acest lucru acum. Organizăm adunările de tabără în oraşele mai mari şi mai mici, unde solia adevărului prezent nu a fost auzită. Nu le vorbim de la început acestor suflete despre subiectele doctrinare despre care ei nu au nicio cunoaştere. Primul lucru şi cel mai important este înduplecarea şi supunerea sufletului prin prezentarea Domnului nostru Isus Hristos, ca Mântuitor care poartă păcatul şi care iartă păcatul, prezentând Evanghelia cât mai clar posibil. - Scrisoarea 4, 1899
Descoperiţile adevărurile din Cuvântul lui Dumnezeu celor care vor să asculte. - În oraşele noastre mai mari şi mai mici, sunt suflete care trăiesc în necunoştinţă de adevărurile Cuvântului lui Dumnezeu. Mulţi pier în păcat. Din curiozitate, unii vin în casele noastre de rugăciune. De aceea, orice cuvânt predicat trebuie să fie o revelaţie a marilor adevăruri aplicabile acestui timp. Descoperiţile tainele răscumpărării elevilor din şcoală şi comunităţilor care se adună să asculte Cuvântul. Aceasta este ştiinţa de care au nevoie şi cei educaţi, şi cei fără studii. Cea mai înaltă educaţie va fi găsită în studiul tainei evlaviei. Dacă sunt crezute, primite şi adoptate în viaţă, marile adevăruri ale Cuvântului lui Dumnezeu vor constitui o educaţie de cel mai înalt nivel. - Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, p. 398 (1913)
Adevărul biblic să fie proclamat cu simplitate, pentru ca toţi săl înţeleagă. - Domnul vorbeşte poporului Său din acest timp şi îi spune: Pătrundeţi în oraşe şi proclamaţi adevărul cu simplitate şi credinţă. Duhul Sfânt va însoţi eforturile voastre de a impresiona inimile. Nu introduceţi învăţături ciudate în solia voastră, ci rostiţi cuvintele simple ale Evangheliei lui Hristos, pe care le pot înţelege şi tinerii, şi bătrânii. Atât cei neînvăţaţi, cât şi cei educaţi trebuie să înţeleagă adevărurile soliei îngerului al treilea şi acestea trebuie prezentate oamenilor cu toată simplitatea. Dacă doriţi săi abordaţi pe oameni întrun mod acceptabil, umiliţivă inimile înaintea lui Dumnezeu şi învăţaţi căile Sale. - Review and Herald, 18 ianuarie 1912 (Lucrarea misionară medicală, p. 299)
Dezvăluiţi adevărul biblic numai în ritmul în care el poate fi înţeles. - Noaptea trecută, în timpul orelor de somn, se părea că eram împreună cu fraţii mei de credinţă şi ascultam pe Cineva care vorbea ca o persoană cu autoritate. El a spus: „La această întâlnire vor participa multe suflete care în mod sincer nu cunosc adevărurile care le vor fi prezentate. Ele vor asculta şi vor deveni interesate, pentru că Hristos le atrage; conştiinţa le spune că aud adevărul, pentru că la temelia lui se află Biblia. Aceste suflete trebuie tratate cu cea mai mare atenţie ... Nu insistaţi încă de la început înaintea oamenilor cu subiectele specifice credinţei noastre, inacceptabile pentru ei, pentru ca să nu le închideţi urechile celor pentru care lucrurile acestea vin ca o descoperire nouă.
Aspectele acestea ale adevărului să le fie prezentate pe măsură ce ei sunt capabili să le înţeleagă şi să le aprecieze; chiar dacă li se va părea ciudat şi surprinzător, mulţi vor recunoaşte cu bucurie că o nouă lumină se revarsă din Cuvântul lui Dumnezeu; pe când, dacă adevărul ar fi prezentat întro măsură atât de mare încât ei nu lar putea primi, unii sar îndepărta şi nu ar mai reveni niciodată. Mai mult de atât, ei ar reprezenta greşit adevărul; când vor explica ceea ce sa spus, ei vor răstălmăci Scriptura atât de mult, încât vor deruta sufletele. Trebuie să fructificăm situaţiile prezente. Prezentaţi adevărul aşa cum este el în Isus. Nu trebuie să existe un spirit combativ sau de polemică în apărarea adevărului.” - Manuscrisul 44, 1849 (Special Testimonies to Ministers and Workers, seria A, nr. 3, p. 13, 14)
Subiectele Care Să Fie Predicate
Mulţi nu cunosc decât ceea ce le spun slujitorii bisericii lor. - Oamenii nu ştiu nimic despre adevăr. Ei nu ştiu nimic despre argumentele credinţei noastre. Ei cred ceea ce le spun slujitorii bisericii. Atunci să nu se facă niciun efort pentru ca ei să ştie care este adevărul pentru acest timp? Ce se poate face în aceste oraşe, fără bani, pentru a începe lucrarea? Dacă vedeţi mereu locuri unde credeţi că puteţi folosi mijloace avantajoase, înseamnă că trebuie să părăsiţi ţările acestea şi să lăsaţi terenul nearat şi nesemănat? Va fi Domnul mulţumit cu această neglijentă? - Scrisoarea 9a, 1893 (Manuscript Releases, vol. 11, p. 7)
Predicaţi despre semnele revenirii iminente a lui Hristos. - Considerăm că a venit timpul să facem eforturi hotărâte în oraşele noastre. Citiţi capitolul 21 din Luca. Aceasta este solia pe care trebuie să o transmitem. Este cea mai solemnă solie pentru acest timp. - Scrisoarea 160, 1906
Să se pună accent pe Sabatul zilei a şaptea. - Există multe locuri unde ar fi trebuit să se întrebuinţeze mijloacele pentru a întreprinde o acţiune energică în oraşele mari şi mici prin adunările în corturi şi pentru a fi ridicate biserici care ar trebui să fie nişte monumente ale adevărului şi neprihănirii. Fiecare acţiune trebuie să vorbească în favoarea lui Dumnezeu şi a Sabatului Său sfânt. Aceasta trebuie să reiasă în mod clar şi pronunţat din toată lucrarea noastră, pentru a fi mărturie că ziua a şaptea este semnul, sigiliul lui Dumnezeu. - Scrisoarea 45, 1900 (Manuscript Releases, vol. 9, p. 88)
Evanghelizarea Publică În Oraşele Mari
Închiriaţi săli sau alte locuri corespunzătoare prezentărilor publice. - In locurile în care adevărul nu este cunoscut, fraţii potriviţi acestei lucrări pot închiria o sală sau alt loc corespunzător, unde să se adune şi să îi aducă pe toţi cei care vor să vină. Apoi săi înveţe pe oameni despre adevăr. Nu e nevoie să ţină predici, ci să ia Biblia şi să Îl lase pe Dumnezeu să vorbească direct din Cuvântul Său. Dacă nu sunt prezenţi decât câţiva oameni, ei pot citi „Aşa zice Domnul”, fără mare paradă sau agitaţie; doar citiţi şi explicaţi adevărul simplu al Evangheliei, cântaţi şi vă rugaţi împreună cu ei. - Review and Herald, 29 septembrie 1891
Eforturile evanghelistice să includă un program de consolidare. - In eforturile noastre de a ajunge la oameni, există pericolul adoptării unor metode care să nu producă cele mai bune rezultate. Pot fi urmate planuri care o vreme par a stârni mult interes; dar efectul dovedeşte că lucrarea nu dăinuie. Poate că întrebuinţarea „carului Evangheliei *” este bună întro anumită măsură; dar în cele mai multe cazuri, rezultatele ulterioare vor fi decepţionante. Oamenii vor fi atraşi de muzică şi vor asculta cuvântările şi apelurile făcute. Dar lucrătorii trec repede dintrun loc în altul şi nu e timp ca oamenii să devină înrădăcinaţi în adevăr. Impresiile făcute se şterg repede. A fost semănată prea puţină sămânţă care să răsară şi să aducă roade. La sfârşitul sezonului, vor fi de strâns prea puţini snopi...
În multe locuri este aproape imposibil să obţinem intrare în vreun locaş de închinare. Prejudecăţile, invidia, gelozia sunt atât de puternice, încât adesea nu putem găsi niciun loc unde să le vorbim oamenilor din Cuvântul vieţii. Dacă se pot ţine adunări de tabără în diferite locuri, cei care doresc să audă au această şansă. Sufletele care tânjesc după pâinea vieţii vor fi hrănite.
În loc să organizăm o adunare de tabără mamut în câteva localităţi, mult mai bine ar fi dacă am organiza adunări mai mici în multe locuri. Acestea să fie susţinute în oraşele mari şi mici unde solia adevărului prezent nu a fost prezentată ...
Ea ar trebui urmată de o adunare în corturi şi de lucrare biblică. Lucrătorii cu experienţă, împreună cu asistenţii lor, ar trebui să rămână pe teren pentru ai căuta pe toţi cei interesaţi. Ei ar trebui să lucreze ca şi cum ar fi în căutarea oii pierdute. Mulţi dintre cei care au venit la adunarea de tabără doar ca să audă sau să vadă ceva nou vor fi impresionaţi de adevăr şi unii dintre ei vor lua decizia de a asculta de el...
În cadrul acestor întâlniri nu ar trebui să prezentăm de la început subiectele de doctrină despre care ascultătorii nu au nicio cunoştinţă. Captaţile atenţia prin prezentarea adevărului aşa cum este el în Isus. Primul şi cel mai important lucru este acela de a îndupleca şi supune sufletul prin prezentarea Domnului nostru Isus Hristos, ca Mântuitor care iartă păcatele. Menţineţi înaintea ochilor lor crucea de pe Calvar. Care a fost cauza morţii lui Hristos? Încălcarea Legii. Arătaţi că Hristos a murit pentru a le da oamenilor şansa de a deveni supuşi loiali ai Împărăţiei Sale.
Adevărul să nu fie prezentat prin cuvântări lungi şi elaborate, ci prin discuţii scurte, direct la subiect. Educaţi şi iar educaţi despre slujirea profundă cu tot sufletul. Consacrarea profundă, rugăciunea multă, pasiunea vor face o impresie, fiindcă îngerii lui Dumnezeu vor fi prezenţi ca să mişte inimile ascultătorilor.
Să existe muzică vocală şi muzică instrumentală. Instrumentele muzicale erau folosite în serviciile religioase din vremurile străvechi. Închinătorii Îl lăudau pe Dumnezeu cu harpa şi cu chimvalul, iar muzica ar trebui să aibă locul ei în serviciile noastre divine. Ea va spori interesul. - Manuscrisul 3, 1899 (General Conference Daily Bulletin, 2 martie 1899, p. 128)
Întâlnirile în aer liber sunt eficiente în unele zone. - Trebuie să se lucreze mai mult în oraşe. Există zone în care cea mai bună metodă de lucru cu oamenii sunt întâlnirile în aer liber. Sunt mulţi care se pot ocupa de acest domeniu al lucrării, dar ei trebuie să se îmbrace cu toată armura neprihănirii. Suntem cu totul prea delicaţi în lucrarea noastră; totuşi, este nevoie de decenţă şi de bunsimţ. - Manuscrisul 139, 1898 (An Appeal for Missions [broşura 004], p. 15)
Vorbitorii Din Cadrul Întâlnirilor În Corturile Instalate În Oraşe
Cei mai buni vorbitori să fie întrebuinţaţi în cadrul adunărilor de tabără * din oraşe. - Cu toţii trebuie să fim conştienţi de faptul că, pe măsură ce calea se deschide, putem înainta cu lucrarea în oraşele mari. Am rămas cu mult în urmă în ceea ce priveşte instruirea pentru pătrunderea în aceste oraşe şi pentru ridicarea de monumente pentru Dumnezeu. Trebuie să conducem sufletele pas cu pas la lumina deplină a adevărului. Trebuie să continuăm lucrarea până când este organizată o biserică şi până când este construită o casă de închinare umilă ...
În fiecare oraş este de făcut o lucrare. Lucrătorii trebuie să meargă în oraşele mari şi să susţină adunări de tabără. În cadrul acestor întâlniri, trebuie pus la lucru cel mai bun talent pentru ca adevărul să fie proclamat cu putere. Trebuie cooptaţi oameni dotaţi cu diferite daruri. Un singur om nu posedă toate darurile necesare pentru lucrare. Pentru ca o adunare de tabără să aibă succes, este nevoie de câţiva lucrători. Nimeni nu trebuie să considere că are dreptul exclusiv de a face toată lucrarea importantă. - Review and Herald, 30 septembrie 1902
Vorbitorii să aibă grijă ce cuvinte rostesc. - Dacă vorbitorii sunt atenţi la ceea ce spun în cadrul adunărilor de tabără susţinute în oraşele noastre, inimile vor fi mişcate pe măsură ce adevărul este proclamat în puterea Duhului. Dragostea lui Hristos primită în inimă va alunga dragostea de neadevăr. Dragostea şi bunăvoinţa manifestate în viaţa lui Hristos trebuie să se manifeste în viaţa celor care lucrează pentru El. Activitatea serioasă, neobosită care a caracterizat viaţa Sa trebuie să caracterizeze şi viaţa lor. Caracterul creştinului trebuie să fie o reproducere a caracterului lui Hristos ...
Acest domeniu al lucrării nu trebuie considerat ca fiind separat şi distinct de celelalte domenii ale lucrării prin adunările de tabără. Fiecare domeniu al lucrării lui Dumnezeu este strâns legat de toate celelalte domenii. Este adevărat că fiecare domeniu este distinct, dar ele trebuie să avanseze în armonie desăvârşită ...
Toţi cei care pot să se dedice lucrării îndelung neglijate din oraşele noastre, o lucrare care a fost observată, dar pe lângă care sa trecut la fel cum au trecut odinioară preotul şi levitul pe lângă omul căzut între tâlhari. Apucaţivă de lucrarea în oraşe din toată inima, în mod inteligent şi fără egoism. - Pacific Union Recorder, 23 octombrie 1902
Evitati Etalarea Extravagantă
Nu este nevoie de etalare somptuoasă. - Vreau să fac o afirmaţie categorică. Nu este planul lui Dumnezeu ca biserica Sa să facă vreodată aranjamente pentru a se etala cu somptuozitate. Domnul este nemulţumit şi dezonorat când mijloacele pe care lea oferit sunt utilizate pentru astfel de etalări. Mi sa permis să îmi fie prezentată etalarea recentă şi am fost instruită că banii utilizaţi astfel ar fi trebuit utilizaţi pentru uşurarea situaţiei unor persoane care au împrumutat bani instituţiilor noastre şi care acum aveau nevoie de ei. Sunt persoane care îşi împrumută banii cu bună credinţă, dar care, deşi au făcut apeluri şi şiau cerut banii, nu au reuşit săi obţină. Banii împrumutaţi de la membrii noştri trebuie returnaţi atunci când aceştia îi cer. - Manuscrisul 162, 1905 (Manuscript Releases, vol. 10, p. 230)
Rugăciunea şi Duhul Sfânt vor realiza mai mult decât etalarea exterioară. - Aceia care fac lucrarea Domnului în oraşe trebuie să depună un efort calm, susţinut şi devotat pentru ai învăţa pe oameni. Cu toate că trebuie să lucreze în mod stăruitor, ca să trezească interesul ascultătorilor şi să menţină acest interes, în acelaşi timp ei trebuie să se ferească de tot ce ar putea fi perceput ca senzaţional. În acest veac al extravaganţei şi al etalării exterioare, când oamenii consideră necesar să facă paradă pentru a obţine succesul, mesagerii aleşi de Dumnezeu trebuie să demonstreze că este greşit să se cheltuiască mijloacele în mod inutil, doar de dragul efectului produs. Atunci când lucrează cu simplitate, cu umilinţă şi cu o demnitate plină de amabilitate, evitând tot ceea ce este teatral, lucrarea lor va face o impresie durabilă spre bine.
Întradevăr, este nevoie să se cheltuiască bani, dar în mod judicios, pentru a face publicitate întâlnirilor şi pentru a face o lucrare durabilă. Cu toate acestea, se va dovedi că puterea fiecărui lucrător stă nu în aceşti factori externi, ci întro dependenţă de Dumnezeu plină de încredere, în rugăciunea stăruitoare pentru ajutorul Său, în ascultarea de Cuvântul Său. În lucrarea Domnului este nevoie de mult mai multă rugăciune, de mult mai multă asemănare cu Hristos, de mult mai multă conformare cu voinţa lui Dumnezeu. Efortul de a da o aparenţă de bine şi etalarea extravagantă de mijloace nu vor face lucrarea care trebuie făcută.
Lucrarea lui Dumnezeu trebuie să fie dusă mai departe cu putere. Avem nevoie de botezul Duhului Sfânt. Avem nevoie să înţelegem că Dumnezeu va adăuga în rândurile poporului Său oameni cu capacităţi şi cu influenţă, care trebuie să-şi îndeplinească partea în a avertiza lumea. Nu toţi cei din lume sunt nelegiuiţi şi păcătoşi. Dumnezeu are multe mii care nu şiau plecat genunchiul înaintea lui Baal. În bisericile apostate sunt oameni temători de Dumnezeu. Dacă nu ar fi aşa, nu ni sar fi dat de transmis solia: „A căzut, a căzut Babilonul cel mare ... Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu” (Apocalipsa 18:24). Mulţi dintre cei cu inima sinceră doresc cu ardoare să poată respira viaţa cerească. Ei vor recunoaşte Evanghelia, atunci când aceasta le va fi adusă în frumuseţea şi în simplitatea cu care este prezentată în Cuvântul lui Dumnezeu. - Mărturii, vol. 9, p. 109111 (1909)
Etalarea extravagantă este contrară voinţei lui Dumnezeu. - Dumnezeu priveşte la marea etalare făcută de unele persoane care lucrează în New York; dar El nu este de acord cu această metodă de predicare a Evangheliei. Solia solemnă este amestecată cu o mare cantitate de pleavă, care lasă asupra minţilor o impresie ce nu este în armonie cu lucrarea noastră. Vestea bună a harului mântuitor trebuie dusă pretutindeni; însă trebuie practicată economia dacă vrem să înaintăm în spiritul exemplificat de Hristos în viaţa Sa de slujire. Nu ne dorim ca o astfel de etalare să reprezinte reforma sănătăţii în vreo zonă ...
Toate etalările somptuoase făcute prin lucrarea misionară medicală, prin clădiri, prin îmbrăcăminte sau prin orice alt tip de împodobire sunt contrare voinţei lui Dumnezeu. Lucrarea noastră trebuie studiată atent şi trebuie să fie în acord cu planul Mântuitorului nostru. El ar fi putut avea la dispoziţia Sa armate de îngeri pentru aşi etala adevăratul caracter princiar; dar El a lăsat toate acestea deoparte şi a venit în lumea noastră în haina omenescului, pentru a suferi împreună cu omenirea toate ispitele cu care se confruntă omul...
Dumnezeu îi cheamă pe adventiştii de ziua a şaptea să le arate oamenilor că noi ne pregătim pentru locaşurile pe care Hristos Sa dus să le pregătească pentru aceia care îşi curăţă sufletul prin ascultarea de adevăr, aşa cum este el în Isus. Fiecare suflet care Îl va urma pe Hristos să se tăgăduiască pe sine, să-şi ia crucea şi săL urmeze. Aşa spune Marele Învăţător. - Scrisoarea 309, 1905 (Review and Herald, 6 august 1914)
Lucrarea Personală
Mărturia personală este mai eficientă decât predicarea publică. - Dacă ne împrietenim cu ei [cu oamenii cu care dorim să lucrăm] şi dacă ne apropiem de ei, cursul gândurilor lor va fi schimbat mai rapid decât prin intermediul discursurilor celor mai abile. Prezentarea lui Hristos în familie, la gura sobei şi în micile grupe strânse în case particulare este mai eficientă în câştigarea sufletelor pentru Isus decât predicile susţinute în aer liber înaintea mulţimilor agitate ori chiar în săli sau biserici. - Review and Herald, 8 decembrie 1885
Predicarea să fie susţinută prin lucrarea din casă în casă. - In oraşe trebuie să lucrăm, nu doar să ţinem predici; trebuie să facem lucrare din casă în casă. După ce a fost dată avertizarea, după ce a fost prezentat adevărul din Scriptură, multe suflete vor fi convinse. Atunci este nevoie de mare atenţie.Instrumentul omenesc nu poate împlini lucrarea Duhului Sfânt; noi nu suntem decât canalele prin care Domnul lucrează. Prea adesea, se manifestă un spirit de autosuficienţă dacă eforturile lucrătorului sunt însoţite de un oarecare succes. Dar nu trebuie să existe nicio înălţare a eului, nimic nu trebuie pus pe seama eului; lucrarea este a Domnului şi Numele Său scump trebuie să primească toată slava. Eul să fie ascuns în Isus. - Review and Herald, 14 octombrie 1902
Lucrarea În Cartiere
Începeţi în cartierul vostru. - Domnul mia înfăţişat lucrarea ce trebuie făcută în oraşele noastre. Credincioşii din aceste oraşe pot lucra pentru Dumnezeu în cartierul în care locuiesc. Ei trebuie să lucreze în linişte şi cu smerenie, ducând cu ei peste tot atmosfera cerului. Dacă dau uitării eul, arătând mereu spre Hristos, puterea influenţei lor va fi exercitată în favoarea adevărului. - Review and Herald, 12 august 1902
Creştinii care locuiesc în oraşe să dea mărturie înaintea oamenilor. - Mă adresez creştinilor care locuiesc în marile noastre oraşe: Dumnezeu va făcut depozitarii adevărului, nu ca să îl păstraţi, ci ca să îl împărtăşiţi celorlalţi. Ar trebui să faceţi vizite din casă în casă ca nişte ispravnici credincioşi ai harului lui Hristos. În timp ce lucraţi, reflectaţi şi plănuiţi, vă vor apărea în minte noi metode şi capacităţile intelectului vostru se vor mări prin punerea lor la lucru. Împlinirea căldicică şi lentă a datoriei este o nedreptate care i se face sufletului pentru care Hristos a murit. Dacă dorim să găsim perlele îngropate în gunoaiele din oraşe, trebuie să mergem, fiind gata să împlinim lucrarea cerută de Domnul. Unii pot lucra în linişte, stârnind interesul, pe când alţii pot ţine cuvântări în săli. Este adevărat că Satana va face tot posibilul pentru a amorţi simţurile, pentru a orbi ochii şi pentru a închide ochii oamenilor faţă de adevăr; dar, în pofida acestui fapt, mergeţi în lucrare. Lucraţi din casă în casă, fără ai neglija pe cei săraci, care de regulă sunt trecuţi cu vederea. Hristos a spus: „Ma uns să vestesc săracilor Evanghelia”, iar noi trebuie să facem la fel. - Review and Herald, 11 iunie 1895
Împărtăşiţile Evanghelia prietenilor. - Ar trebui să simţim că este datoria noastră specială aceea de a lucra pentru cei ce trăiesc în vecinătatea noastră. Studiaţi modul în care puteţi săi ajutaţi cel mai bine pe cei care nu manifestă niciun interes pentru lucrurile religioase. Când vă vizitaţi prietenii şi vecinii, arătaţivă interesul atât pentru bunăstarea lor spirituală, cât şi pentru cea vremelnică. Vorbiţile despre Hristos ca despre un Mântuitor care iartă păcatul. Invitaţii pe vecinii voştri acasă la voi şi citiţi împreună cu ei din preţioasa Biblie şi din cărţi care îi explică adevărurile. Invitaţii să vi se alăture în cântare şi rugăciune. Însuşi Hristos va fi prezent la aceste mici adunări, după cum a făgăduit, iar inimile vor fi atinse de harul Său.
Membrii bisericii ar trebui să se autoeduce să facă această lucrare. Acest lucru este la fel de vital ca şi salvarea sufletelor aflate în întuneric, în ţări străine. În timp ce unii simt povara pentru sufletele aflate departe, mulţi dintre cei care stau acasă ar trebui să simtă povara sufletelor preţioase care trăiesc în jurul lor şi să lucreze tot atât de sârguincios pentru mântuirea lor. - Divina vindecare, p. 152, 153 (1905)
Să ajungem la oameni, oriunde ar fi ei. - Să ajungem la oameni, oriunde ar fi ei şi oricare ar fi condiţia şi poziţia lor socială, şi săi ajutăm în orice mod posibil - aceasta este slujirea adevărată. Printrun asemenea efort, puteţi câştiga inimi şi puteţi deschide o uşă înaintea sufletelor care pier. [...]
Este aproape nefolositor să încercăm săi reformăm pe alţii, atacând ceea ce noi am putea privi ca fiind obiceiuri greşite. Rezultatele unor asemenea eforturi aduc adesea mai mult rău decât bine. În discuţia Sa cu femeia samariteană, în loc să dispreţuiască fântâna lui Iacov, Hristos a prezentat ceva mai bun. [...] Aceasta este o ilustraţie a modului în care trebuie să lucrăm. Trebuie să le oferim oamenilor ceva mai bun decât ceea ce au ei, însă-şi pacea lui Hristos, care depăşeşte orice înţelegere. - Divina vindecare, p. 156, 157 (1905)
Trebuie Să Lucrăm Cu Toţi Oamenii
Întreaga familie umană este biserica noastră. - Dragostea manifestată prin viaţa şi caracterul lui Hristos nu este o afecţiune îngustă, egoistă. Voi vă veţi simţi constrânşi de dragostea Sa să predicaţi Evanghelia în zonele de dincolo de voi şi nu vă veţi lăuda cu lucrurile pregătite pentru voi de altcineva. „Ci «oricine se laudă să se laude în Domnul». Pentru că nu cine se laudă singur va fi primit, ci acela pe care Domnul îl laudă.” Lucrarea care îi stă mereu înainte pastorului lui Hristos este aceea de a predica Evanghelia atât celor de aproape, cât şi celor din „ţinuturile care sunt dincolo”. Ea presupune tăgăduire de sine şi purtarea crucii. Acest tip de lucrare, care ne va determina să fim neîncetat misionari credincioşi acolo unde trăim şi să pătrundem mereu în noi teritorii, trebuie îndeplinită din ce în ce mai mult pe măsură ce ne apropiem de încheierea istoriei pământului. Evanghelia nu trebuie limitată la o anumită perioadă de timp sau la o anumită zonă. Lumea este câmpul de lucru pentru pastorul Evangheliei şi întreaga familie umană este biserica sa. După ce a terminat de susţinut o cuvântare, lucrarea sa deabia începe, întrucât Cuvântul vieţii trebuie prezentat din casă în casă. Adevărul trebuie dus din oraş în oraş, din stradă în stradă, din familie în familie. Trebuie încercată orice metodă prin care se poate obţine acces în casele oamenilor, fiindcă mesagerul trebuie să cunoască oamenii. Adevărul trebuie dus din ţinut în ţinut, din împărăţie în împărăţie. Trebuie să se adune toate spicele de pe drumurile principale şi de pe căile lăturalnice, iar solia trebuie răspândită din continent în continent, până când tot pământul este acoperit cu Evanghelia Domnului Isus Hristos.
Pastorii şi misionarii trebuie să păstreze întotdeauna înaintea ochilor lor „ţinuturile care sunt dincolo”. Mântuitorul ia spus poporului Său: „Voi sunteţi lumina lumii.” Adevărul trebuie proclamat; lumina trebuie să se răspândească în raze clare, neîntrerupte. Tăgăduirea de sine, sacrificiul de sine, căldura sufletească trebuie manifestate; lumina trebuie să se răspândească până când sufletelor preţioase li se oferă ocazia de a lua poziţie de partea Domnului. Atunci lucrătorul trebuie să pătrundă în „ţinuturile care sunt dincolo”, unde sufletele trebuie adunate şi unde lumina preţioasă trebuie să strălucească în mijlocul întunericului moral ce îi învăluie pe oameni. Astfel, adevărul trebuie predicat până când mintea celor care stau în întuneric, ca sub un văl al morţii, este iluminată, elevată şi îmbogăţită. Fiecare lucrător trebuie să stea la postul datoriei sale, nu numai ca să predice, ci şi să se apropie de oameni, să îi cunoască în cadrul căminului lor, la fel cum a procedat Isus, lucrând neegoist, cu devotament, până când lucrarea este bine consolidată. În momentul în care este formată o grupă care să ducă lumina în comunitate, vor fi observate deschideri care îi vor invita pe lucrători în „ţinuturile care sunt dincolo”. Lucrătorii pentru Dumnezeu vor înainta mereu, depinzând continuu de călăuzirea Duhului Sfânt. - Bible Echo, 21 mai 1894
Orice persoană în nevoie este aproapele meu. - Oriunde există nevoie şi suferinţă umană, există un câmp pentru lucrarea misionară. In jurul nostru sunt multe persoane nepromiţătoare, care îşi sacrifică puterile primite de la Dumnezeu de dragul obiceiurilor dăunătoare. Săi dispreţuim? Nu; Domnul Isus a cumpărat sufletele lor cu un preţ infinit, chiar prin vărsarea sângelui din inima Sa. Voi, cei care mărturisiţi a fi copiii lui Dumnezeu, creştini în deplinul înţeles al cuvântului sau în practica vieţii voastre, sunteţi doar nişte ipocriţi, nişte prefăcuţi? Voi întrebaţi precum Cain: „Sunt eu păzitorul fratelui meu?” Îi va spune Domnul vreunuia dintre noi aşa cum ia spus lui Cain: „Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă din pământ la Mine”? Oare să nu împlinim noi lucrarea pe care nea încredinţato Dumnezeu şi să nu căutăm săi salvăm pe cei pierduţi? Sunt mulţi care întreabă la fel ca învăţătorul Legii: „Cine este aproapele meu?” Răspunsul ajunge până la noi prin întâmplarea care a avut loc în apropiere de Ierihon, când preotul şi levitul au trecut pe partea cealaltă şi lau lăsat pe străinul lovit şi rănit în grija bunului samaritean. Oricine se află în nevoie sau suferinţă este aproapele nostru. Orice urmaş rătăcit al lui Adam, bărbat sau femeie, care au fost ademeniţi de vrăjmaşul sufletelor şi luaţi captivi prin obiceiurile rele care şterg bărbăţia sau feminitatea primită de la Dumnezeu, este aproapele meu. - Review and Herald, 12 noiembrie 1895
Lucrarea pentru Dumnezeu trebuie făcută în toată lumea. - Mam trezit copleşită de o mare mâhnire. Am adormit din nou şi se părea că eram întro mare adunare. Cineva cu autoritate se adresa celor prezenţi, înaintea cărora era întinsă o hartă a lumii. El spunea că harta reprezintă via lui Dumnezeu, care trebuie cultivată. Atunci când lumina din cer străluceşte asupra cuiva, acea persoană trebuie să reflecte lumina şi asupra altora. Luminile trebuie să fie aprinse în multe locuri, iar de la aceste lumini urmau să fie aprinse altele.
Erau repetate cuvintele: „Voi sunteţi sarea pământului. Dar, dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni. Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. Şi oamenii naprind lumina ca so pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic şi luminează tuturor celor din casă. Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.” (Matei 5:1316)
Am văzut şuvoaie de lumină, luminând din oraşe şi din sate, din locurile înalte şi din locurile joase ale pământului. Cuvântul lui Dumnezeu a fost ascultat şi, drept urmare, erau monumente pentru El în fiecare oraş şi în fiecare sat. Adevărul Său era proclamat în întreaga lume. - Mărturii, vol. 9, p. 28, 29 (1909)
Lumina Soarelui Neprihănirii să fie răspândită până la cei nevoiaşi. - Există o lucrare de făcut de către bisericile noastre, lucrare pe care doar puţini o cunosc: „Am fost flămând”, spune Hristos „şi Miaţi dat de mâncat; Mia fost sete şi Miaţi dat de băut; am fost străin şi Maţi primit; am fost gol şi Maţi îmbrăcat; am fost bolnav şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă şi aţi venit pe la Mine.” Va trebui să oferim din mijloacele noastre pentru ai susţine pe lucrătorii ieşiţi la seceriş şi ne vom bucura de snopii adunaţi. Lucrarea aceasta este bună, dar există o lucrare până acum rămasă neatinsă, care trebuie făcută. Misiunea lui Hristos a fost aceea de ai vindeca pe bolnavi, de ai încuraja pe cei descurajaţi, de a întări inimile zdrobite. Această lucrare de refacere trebuie împlinită în rândul celor nevoiaşi, celor suferinzi dintre oameni. Dumnezeu aşteaptă din partea voastră nu numai bunăvoinţă, ci şi o faţă veselă, cuvinte pline de speranţă, o strângere de mână. Alinaţii pe copiii lui Dumnezeu cei loviţi de necaz. Unii sunt bolnavi, şi speranţa sa dus de la ei. Aduceţi înapoi pentru ei lumina soarelui. Sunt suflete care şiau pierdut curajul; vorbiţile, rugaţivă pentru ei. Sunt unii care au nevoie de pâinea vieţii. Citiţile din Cuvântul lui Dumnezeu. Există o boală a sufletului la care niciun balsam nu poate ajunge, pe care niciun medicament nu o poate vindeca. Rugaţivă pentru aceştia şi aduceţii la Isus Hristos. Şi în toată lucrarea voastră, Hristos va fi prezent pentru a lăsa impresii asupra inimii omeneşti.
Acesta este tipul de lucrare misionară ce trebuie făcută. Aduceţi în camera bolnavului şi suferindului lumina Soarelui Neprihănirii. Învăţaţii pe locatarii caselor sărace cum să gătească. „El Îşi va paşte turma ca un Păstor”, cu hrană vremelnică şi cu hrană spirituală. - Manuscrisul 105, 1898 (A Call to Medical Evangelism and Health Education, p. 22, 23)
Bunăstarea tuturor depinde de bunăstarea fiecăruia. - Nimeni nu trebuie să monopolizeze ceea ce le aparţine, întrun anumit grad, tuturor, mari sau mici, bogaţi sau săraci, învăţaţi sau neînvăţaţi. Nicio rază de lumină să nu fie subestimată, nicio rază să nu fie respinsă, nicio scânteiere să nu rămână nerecunoscută, dar nici să fie acceptată fără tragere de inimă. Toţi să-şi îndeplinească partea lor pentru adevăr şi neprihănire. Interesele diferitelor categorii sociale sunt legate indisolubil. Cu toţii suntem ţesuţi împreună în marea reţea a omenirii şi, dacă ne reţinem simpatia unii faţă de alţii, vom pierde. Este imposibil ca în biserică să fie menţinută o influenţă sănătoasă, dacă nu există interes şi simpatie reciprocă. - Slujitorii Evangheliei, p. 331 (1915)
Cei Cu Care Nu Sa Lucrat Niciodată
Mulţi locuitori ai oraşelor nu au aflat despre revenirea iminentă a lui Hristos. - Există oameni în oraşele noastre cărora nu li sa prezentat adevărul, care nu au auzit solia de avertizare despre venirea iminentă a Domnului, care nu au auzit că sfârşitul tuturor lucrurilor este aproape. Cum vor auzi oamenii aceştia invitaţia dacă mesagerii nu vor merge la ei în Duhul lui Hristos? Cum vor afla că păcatele le pot fi iertate prin îndurarea Mântuitorului răstignit şi înviat? - Review and Herald, 2 iulie 1895
Săracii
Săracii răspund la Evanghelie. - Poporul lui Dumnezeu este alcătuit, în principal, din oamenii săraci ai lumii acesteia, din oameni de rând. Nu sunt chemaţi mulţi oameni înţelepţi, mulţi oameni din poziţii înalte şi mulţi oameni nobili. Dumnezeu ia ales pe cei săraci din lumea aceasta. „Săracilor li sa propovăduit Evanghelia.” Cei bogaţi sunt chemaţi, adică ei sunt invitaţi, dar nu primesc invitaţia. Totuşi, în oraşele acestea nelegiuite, Domnul are mulţi oameni care, deşi sunt umili, sunt demni de încredere. - Manuscrisul 17, 1898 (Evanghelizare, p. 565)
Toţi sunt chemaţi săi ajute pe cei nevoiaşi. - Fraţi şi surori, sper că veţi răspunde când va ajunge la voi apelul acesta în favoarea celor nevoiaşi. Fiecare membru să fie activ interesat de această lucrare bună. Nu permiteţi ca Isus să fie dezamăgit de voi. Cuvântul lui Dumnezeu abundă în învăţături despre cum să ne purtăm cu văduva, cu orfanul şi cu săracii nevoiaşi şi suferinzi. Dacă toţi ar face lucrarea Învăţătorului, inima văduvei ar cânta de bucurie, copilaşii flămânzi ar fi hrăniţi, cei lipsiţi ar fi îmbrăcaţi, iar cei aflaţi pe pragul morţii ar fi readuşi la viaţă. - Manuscrisul 26, 1891 (Medical Missionary, iulie 1891)
Fiecare caz trebuie luat în seamă. - Este planul lui Dumnezeu ca bogaţii şi săracii să fie strâns uniţi prin legături de simpatie şi ajutorare. El ne îndeamnă să ne interesăm de fiecare caz de suferinţă şi lipsă ce near veni la cunoştinţă.
Să nu consideraţi că e înjositor pentru demnitatea voastră să slujiţi omenirii suferinde. - Mărturii, vol. 6, p. 279 (1900)
Cea mai bună metodă de a ajunge la inimile oamenilor. - Cea mai bună cale de a ajunge la inimi este aceea de a manifesta interes faţă de lipsurile omenirii suferinde. Cultura minţii şi a inimii poate fi obţinută mult mai uşor când simţim faţă de alţii o duioasă simpatie, oferind din avantajele şi privilegiile noastre spre împlinirea nevoilor lor. - Scrisoarea 116, 1897 (Welfare Ministry, p. 192, 193)
Este nevoie de implicare personală. - Când căutaţi săi ajutaţi pe săraci, pe cei dispreţuiţi şi pe cei părăsiţi, nu lucraţi pentru ei cocoţaţi pe picioroangele meritelor şi superiorităţii voastre, pentru că în felul acesta nu veţi realiza nimic. Deveniţi cu adevărat convertiţi şi învăţaţi de la Acela care este blând şi smerit cu inima. Noi trebuie săL aşezăm pururea pe Domnul în faţa noastră. Ca servi ai lui Hristos, spuneţivă mereu ca să nu uitaţi: „Sunt răscumpărat cu un preţ.”
Dumnezeu cere din partea voastră nu numai dărnicie, ci şi o faţă veselă, cuvinte pline de nădejde, o strângere de mână. Când îi vizitaţi pe nevoiaşii Domnului, veţi găsi pe unii de la care nădejdea sa depărtat; aduceţile iarăşi lumina soarelui. Sunt unii care au nevoie de pâinea vieţii; citiţile din Cuvântul lui Dumnezeu. Alţii sunt loviţi de o boală sufletească pe care niciun leac pământesc nu o poate trata şi niciun medic nu o poate tămădui; rugaţivă pentru aceştia şi aduceţii la Isus. - Mărturii, vol. 6, p. 277 (1900)
Ajutaţii pe săracii care vor beneficia în mod real de ajutorul vostru. - Săracii Domnului trebuie ajutaţi în fiecare caz în care ajutorul va fi un beneficiu pentru ei. Ei trebuie aduşi în situaţia de a se putea ajuta singuri. Nu avem nicio problemă cu cazurile provenite din această categorie de săraci. Trebuie luate în considerare cu atenţie şi cu rugăciune cele mai bune metode de ai ajuta.
Domnul aşază această responsabilitate asupra fiecărei biserici ... Dumnezeu îngăduie ca săracii Săi să trăiască între hotarele fiecărei biserici ... Ei să nu treacă pe lângă săracii Domnului, ci să renunţe la lux ... pentru ai alina pe cei suferinzi şi nevoiaşi.
După aceea, ei pot merge mai departe pentru ai ajuta pe cei care nu fac parte din familia de credinţă, dacă aceştia sunt persoanele potrivite pentru a fi ajutate. - Manuscrisul 46, 1900 (Manuscript Releases, vol. 4, p. 421, 422; vezi şi Mărturii, vol. 1, p. 272274)
Să fie oferite oportunităţi de angajare. - Ce poate fi făcut acolo unde domneşte sărăcia şi unde trebuie să te lupţi cu ea la fiecare pas? Desigur, lucrarea este dificilă. Nu va avea loc niciodată reforma necesară până când bărbaţii şi femeile nu sunt ajutaţi de o putere din afara lor. Scopul lui Dumnezeu este ca atât cei bogaţi, cât şi cei săraci să fie strâns uniţi prin legăturile simpatiei şi ajutorării. Cei care au mijloace, talente şi capacităţi trebuie să le folosească pentru binecuvântarea semenilor lor. [...]
Ar trebui să se dea atenţie creării de locuri de muncă diverse, astfel încât familiile sărace să găsească de lucru. Dulgherii, fierarii şi practic oricine cunoaşte o anumită meserie ar trebui să simtă răspunderea de ai învăţa şi ajuta pe necunoscători şi pe şomeri. - Divina vindecare, p. 193, 194 (1905)
Dumnezeu este înşelat atunci când săracii nu sunt ajutaţi. - Orice extravaganţă trebuie eliminată din viaţa noastră, întrucât timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru a lucra nu este nici pe departe prea lung. Pretutindeni în jurul nostru vedem oameni suferinzi. Familiile duc lipsă de mâncare. Micuţii plâng după pâine. Casele săracilor sunt lipsite de mobilier şi de lenjerie de pat corespunzătoare. Mulţi trăiesc în nişte simple cocioabe lipsite complet de utilităţi. Strigătul săracilor ajunge până la cer. Dumnezeu vede; Dumnezeu aude. Dar mulţi se înalţă pe ei înşişi. În timp ce semenii lor sunt săraci şi flămânzi, suferind din cauză că nu au ce mânca, ei întind multe pe masă şi mănâncă mai mult decât au nevoie. Ce socoteală vor avea de dat oamenii în curând pentru întrebuinţarea egoistă a banilor lui Dumnezeu! Cei care dispreţuiesc măsura luată de Dumnezeu pentru săraci vor constata că nu iau înşelat pe semenii lor ci că, prin înşelarea acestora, Lau înşelat pe Dumnezeu şi au acaparat bunurile Sale. - Manuscrisul 60, 1896 (Special Testimonies for Ministers and Workers, seria A, nr. 9, p. 68, 69)
Generozitatea faţă de oameni nu va duce la sărăcirea noastră. - „Totdeauna vor fi săraci în ţară,” spune El [Isus]; „de aceea îţi dau porunca aceasta: «Săţi deschizi mâna faţă de fratele tău, faţă de sărac şi faţă de cel lipsit din ţara ta.»” (Deuteronomul 15:11) [...]
Nimeni nu trebuie să se teamă că mărinimia sa îl va aduce în situaţia de a duce lipsă. Ascultarea de poruncile lui Dumnezeu va aduce cu siguranţă după sine prosperitatea. [...]
Planul pe care la dat Dumnezeu lui Israel pentru vieţuirea sa a fost conceput ca o lecţie practică pentru întreaga omenire. Dacă aceste principii ar fi puse în practică astăzi, ce diferită ar fi faţa acestei lumi! - Divina vindecare, p. 186188 (1905)
Persoanele Cu Bani, Educaţie Şi Autoritate
Să se lucreze cu clasele sociale înalte. - Solia Evangheliei trebuie predicată în fiecare oraş; fiindcă aşa urmăm exemplul pe care ni lau lăsat Domnul Hristos şi ucenicii Săi. Misionarii medicali trebuie să caute cu răbdare şi cu stăruinţă să ajungă la clasele înalte. Dacă această lucrare se face cu credincioşie, vom avea oameni bine pregătiţi, care vor deveni evanghelişti instruiţi. - Manuscrisul 33, 1901 (Lucrarea misionară medicală, p. 241)
Lucrarea pentru clasele înalte are nevoie de cele mai bune capacităţi ale noastre. - Trebuie să le prezentăm adevărul celor de pe drumurile principale. Lucrarea aceasta a fost neglijată. Avem de făcut pentru clasele înalte o lucrare în care e nevoie de toate capacităţile noastre. Este adevărat că nu trebuie săi neglijăm cumva pe cei săraci şi lipsiţi, dar nu avem nici oameni şi nici bani pentru lucrarea printre clasele cele mai de jos. Noi îndreptăm atenţia lucrătorilor noştri spre un nivel mai înalt. Deocamdată nu pot explica toate motivele pentru aceasta.
Miau fost arătate holdele gata pentru seceriş. Trebuie să lucrăm pentru clasa socială cea mai înaltă. Atunci vom avea puterea şi abilitatea de a duce mai departe ramurile lucrării indicate de Dumnezeu. - Scrisoarea 164, 1901, p. 2 (Manuscript Releases, vol. 4, p. 420, 421)
Este nevoie de metode pentru răspândirea Evangheliei în rândul tuturor claselor. - Invitaţia Evangheliei trebuie dată atât celor bogaţi, cât şi celor săraci, celor de sus şi celor de jos, iar noi trebuie să plănuim mijloace pentru a duce adevărul în locuri noi şi la toate clasele de oameni. Domnul ne porunceşte: „Duceţivă la drumuri şi la garduri şi pe cei cei veţi găsi, siliţii să intre ca să mi se umple casa” (Luca 14:23). El spune: „Începeţi cu drumurile; lucraţi cu sârguinţă la drumuri; pregătiţi grupuri care să meargă împreună cu voi pentru a face lucrarea pe care Însuşi Domnul Hristos a făcuto pentru căutarea şi mântuirea celor pierduţi.” - Manuscrisul 3, 1899 (Lucrarea misionară medicală, p. 312)
Persoanele influente să nu fie ignorate. - Această lume căzută este pe nişte mâini ciudate. Oamenii conduc pentru bani şi predică pentru bani. În toate tranzacţiile de afaceri se duce o luptă pentru supremaţie. Dacă Hristos ar umbla astăzi pe străzile oraşelor noastre, prea puţini ar fi suficient de interesaţi săL urmeze. Cei care fac parte din guvernele lumii nu au parte cu Hristos, care a declarat: „Despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic.” Pot avea ei succes ca oameni de stat, dacă nu şiau însuşit căile şi metodele Marelui Învăţător? Oamenii din poziţiile înalte de încredere ar trebui să fie educaţi în şcoala lui Hristos. Nui alungaţi pe aceşti oameni influenţi. - Review and Herald, 21 august 1900
Să se lucreze cu cei bogaţi prin intermediul prezentărilor fundamentate pe Biblie. - Slujitorii lui Hristos trebuie să lucreze cu credincioşie atât pentru cei săraci şi umili, cât şi pentru cei bogaţi din oraşele noastre. Sunt mulţi oameni bogaţi care sunt sensibili la influenţele şi la impresiile soliei Evangheliei şi care, atunci când le este prezentată Biblia, şi numai Biblia, ca învăţător de credinţă şi de vieţuire creştină, vor fi mişcaţi de Duhul lui Dumnezeu să deschidă uşi pentru înaintarea Evangheliei. Ei vor manifesta o credinţă vie în Cuvântul lui Dumnezeu şi vor folosi mijloacele care leau fost încredinţate pentru a pregăti calea Domnului, pentru a deschide prin pustie un drum pentru Dumnezeul nostru. - Mărturii, vol. 9, p. 113, 114 (1909)
Duhul Sfânt lucrează prin intermediul reprezentanţilor guvernamentali pentru a proteja lucrarea lui Dumnezeu. Dar atâta vreme cât Isus rămâne Mijlocitorul omului în Sanctuarul de sus, influenţa înfrânătoare a Duhului Sfânt este simţită de conducători şi de popor. El încă mai controlează, întro oarecare măsură, legile ţării. Dacă nar fi aceste legi, starea lumii ar fi mult mai rea decât este acum. În timp ce mulţi conducători sunt agenţii activi ai lui Satana, Dumnezeu Îşi are trimişii Săi printre conducătorii ţării. Vrăjmaşul îi inspiră pe slujitorii lui să propună măsuri care ar împiedica întro mare măsură lucrarea lui Dumnezeu; dar bărbaţi de stat care se tem de Domnul sunt influenţaţi de îngerii sfinţi să se împotrivească unor astfel de propuneri cu argumente ce nu pot fi combătute, În felul acesta, câţiva bărbaţi vor putea ţine piept unui curent puternic al răului. Împotrivirea vrăjmaşilor adevărului va fi stăvilită până când solia îngerului al treilea îşi va face lucrarea. Când avertizarea finală va fi dată, ea va atrage atenţia acestor conducători prin care Domnul lucrează acum, şi unii dintre ei o vor primi şi vor rămâne împreună cu poporul lui Dumnezeu în timpul strâmtorării. - Tragedia veacurilor, p. 610, 611 (1911)
Campusurile Universităţilor Seculare
Tinerii să practice virtuţile descrise de apostolul Petru. - Dacă tinerii noştri ar lua seama şi ar pune în practică regulile prezentate în acest capitol [2 Petru 1], ce influenţă ar exercita ei de partea neprihănirii, fie că ar studia la Ann Arbor [la o universitate de stat], fie în instituţiile noastre sau dacă ar ocupa orice alt loc de răspundere. - Scrisoarea 43, 1895 (Peter»s Counsel to Parents, p. 48)
Oamenii Cu Mentalitate Seculară
Satana caută să abată mintea oamenilor de la adevăr. Mulţimile neavertizate devin repede ţinta batjocurii celui rău. Satana îi conduce la multe forme de nebunie şi de plăceri personale. Mulţi caută ceva nou şi surprinzător; mintea lor este departe de Dumnezeu şi de adevărurile din Cuvântul Său. In prezent, când vrăjmaşul lucrează ca niciodată mai înainte pentru a acapara mintea bărbaţilor şi femeilor şi pentru ai întoarce de la adevăr, noi ar trebui să lucrăm tot mai intens, ajungând pe drumurile principale şi pe căile lăturalnice. Trebuie să proclamăm cu sârguinţă, cu preocupare, ultima solie a îndurării în oraşe - pe drumurile principale , iar lucrarea nu se va sfârşi acolo, ci se va extinde în aşezările învecinate şi în zonele rurale - pe căile lăturalnice şi la garduri.
Trebuie să lucrăm cu toate clasele. Pe măsură ce lucrăm, vom întâlni persoane de diferite naţionalităţi. Nu trebuie să trecem pe lângă cineva fără săl avertizăm. Domnul Isus a fost darul lui Dumnezeu pentru întreaga lume - nu doar pentru cei din clasa înaltă, nu doar pentru oamenii de o naţionalitate, ceilalţi fiind excluşi. Harul Său mântuitor cuprinde întreaga lume. Oricine vrea poate bea din apa vieţii fără plată. - Scrisoarea 4, 1911 (The Upward Look, p. 60)
Oamenii să fie influenţaţi pentru Hristos. - Când medicii se vor uni cu pastorii în lucrarea de propovăduire a Evangheliei în marile oraşe ale ţării, eforturile lor împletite vor avea ca urmare influenţarea multor minţi în favoarea adevărului pentru acest timp.
Potrivit cu lumina pe care mia dato Dumnezeu, ştiu că astăzi cauza Sa are mare nevoie de reprezentanţi vii ai adevărului Bibliei. Pastorii hirotoniţi nu sunt în stare să pornească singuri în această misiune. Dumnezeu face apel nu numai la pastori, ci şi la medici, asistente medicale, colportori, lucrători biblici şi alţi lucrători laici consacraţi, cu diferite talente, care să cunoască adevărul prezent, să aibă în atenţie nevoile oraşelor mari neavertizate. Ar trebui să existe o sută de credincioşi angajaţi activ în lucrare misionară personală, acolo unde astăzi nu există decât unul. Timpul trece cu grăbire. Este mult de lucru înainte ca opoziţia satanică să ne închidă calea. Trebuie pus în aplicare orice mijloc de care dispunem, pentru ca ocaziile pe care le avem să poată fi folosite în mod înţelept. - Review and Herald, 7 aprilie 1910 (Lucrarea misionară medicală, p. 248, 249)
Participanţii La Târguri Şi Convenţii
Târgurile şi alte evenimente pentru publicul larg sunt ocazii pentru misiune. - Am primit învăţătura că, pe măsură ce ne apropiem de sfârşit, în oraşele noastre vor fi adunări mari, aşa cum a fost adunarea recentă din St. Louis*, şi trebuie să fie făcute pregătiri pentru a prezenta adevărul cu ocazia acestor adunări. Când a fost pe pământ, Domnul Hristos a fructificat astfel de ocazii. Ori de câte ori se aduna un număr mare de oameni, indiferent cu ce scop, vocea Lui se auzea prezentând solia în mod clar şi distinct. Ca rezultat, după răstignirea şi înălţarea Sa la cer, mii de oameni au fost convertiţi întro singură zi. Seminţele semănate de Domnul Hristos au intrat adânc în inimă, au încolţit, iar când ucenicii au primit darul Duhului Sfânt, recolta a fost adunată.
Ucenicii au mers pretutindeni şi au vestit Cuvântul cu o asemenea putere, încât împotrivitorii lor au fost cuprinşi de teamă şi nu au îndrăznit să facă lucrurile pe care aveau în gând să le facă, dacă nu ar fi văzut o dovadă atât de clară că Dumnezeu lucra.
Cu ocazia marilor adunări, unii dintre pastorii noştri trebuie să fie prezenţi în auditoriu. Ei trebuie să lucreze cu înţelepciune pentru a găsi ascultători şi pentru a le prezenta lumina adevărului cât mai multor persoane cu putinţă ...
Trebuie să folosim orice ocazie favorabilă de felul celei care a avut loc la târgul din St. Louis. Oamenii pe care Dumnezeu poate săi folosească trebuie să fie prezenţi la toate aceste adunări. Foile volante care conţin lumina adevărului prezent să fie răspândite printre oameni ca frunzele toamna. Pentru mulţi dintre participanţii la asemenea adunări, aceste foi volante vor fi ca frunzele pomului vieţii, care sunt pentru vindecarea neamurilor.
Fraţii mei, vă transmit mesajul acesta, pentru ca voi săl puteţi vesti altora. Cei care vor merge să propovăduiască adevărul vor fi binecuvântaţi de Acela care lea dat răspunderea acestei lucrări...
A sosit timpul când adventiştii de ziua a şaptea trebuie să se înalţe ca niciodată înainte şi să strălucească, pentru că lumina lor a venit, iar slava Domnului a răsărit peste ei. - Scrisoarea 296, 1904 (Evanghelizare, 35, 36)
Nu Toţi Sunt Chemaţi Să Lucreze În Mod Exclusiv Pentru Clasele De Jos
Lucraţi atât pentru cei săraci, cât şi pentru cei bogaţi. - [Notă de Daniel H. Kress: Înainte de absolvirea Universităţii Michigan, în ultimul an de studiu, am petrecut trei luni în oraşul Chicago, unde am deschis o misiune medicală, cu scopul de ai ajuta pe cei marginalizaţi şi neglijaţi din cea mai rău famată zonă a oraşului Chicago. Mia plăcut această lucrare şi nu ştiam dacă să mă apuc din nou de ea. Iam scris sorei White spunândui la ce mă gândeam, iar ea mia dat următorul răspuns:]
„În scrisoarea ta, vorbeşti despre lucrarea de salvare a celor din zonele mai sărace ale oraşului. Sunt bucuroasă că simţi povara de ai ajuta tocmai pe aceşti oameni lipsiţi de ajutor. Hristos doreşte ca lucrarea Sa să devină lumina lumii. El Însuşi a venit ca să le aducă la cunoştinţă tuturor claselor Evanghelia mântuirii. Poate că între prietenii tăi sunt câţiva care ar trebui să lucreze cu cei neprivilegiaţi şi degradaţi, dar tu eşti în mod special potrivit pentru lucrarea cu clasele înalte. Influenţa ta asupra lor ar scădea dacă teai asocia în mare parte cu lucrarea pentru cei care, în general, sunt consideraţi nişte vagabonzi. - The Kress Collection, p. 168, 169. Răspunsul lui Ellen White este preluat din scrisoarea 158, 1909 (Manuscript Releases, vol. 7, p. 329, 330).
Este nevoie de priorităţi în lucrare pentru clasele de jos. - Marea întrebare privitoare la datoria noastră faţă de omenire este serioasă şi este nevoie de mult har de la Dumnezeu pentru a decide cum să lucrăm în aşa fel încât să realizăm cel mai mare bine. Nu toţi sunt chemaţi să-şi înceapă lucrarea cu activitatea pentru clasele de jos. Dumnezeu nu cere ca lucrătorii Săi să obţină o educaţie şi o instruire pentru a se devota în mod exclusiv acestor clase. - Manuscrisul 3, 1899 (Evanghelizare, p. 548)
Lucrarea pentru clasele de jos să nu diminueze lucrarea mondială de proclamare a Evangheliei. - Noi nu îi sfătuim pe membrii noştri să deschidă o lucrare în oraşele noastre, până acolo încât să înalţe clădiri în care săi invite pe cei mai depravaţi oameni şi să le ofere hrană, paturi şi tratament fără bani şi fără o plată. Nimănui nu i se cere să înfiinţeze o lucrare în vreun oraş care să le dea celor fără discernământ invitaţia de a fi susţinuţi de activitatea de caritate a adventiştilor de ziua a şaptea, a căror lucrare specială este să ducă în lume o solie nepopulară. A fost dată însărcinarea de a duce solia la toate popoarele. - Scrisoarea 90, 1900 (Manuscript Releases, vol. 4, p. 420)
Nu îi opriţi pe cei care se simt chemaţi să îi ajute pe oamenii din zonele cele mai rău famate ale oraşelor. - Dacă oamenii simt că Dumnezeu ia chemat să îşi dedice toate eforturile misionare oamenilor din zonele cele mai rău famate ale oraşelor, nimeni să nu le interzică să lucreze. - Scrisoarea 3, 1900 (Manuscript Releases, vol. 4, p. 421)
Obţineţi suport financiar de la oamenii din lume pentru susţinerea lucrării în favoarea celor mai degradaţi indivizi ai societăţii. - Dacă sunt oameni care vor să se apuce de lucrarea pentru cei mai degradaţi, dacă sunt oameni asupra cărora Dumnezeu a aşezat povara lucrării pentru mulţimi în diversele ei aspecte, atunci aceşti oameni convertiţi să meargă şi să strângă din lume mijloacele necesare pentru această lucrare. Să nu depindă de mijloacele cu care Dumnezeu intenţionează să susţină lucrarea Evangheliei. - Scrisoarea 205, 1899 (Manuscript Releases, vol. 20, p. 252)