Solii către tineret

Capitolul 11

Caracterul conflictului

[AUDIO]

Voința omului este agresivă și se străduiește constant să subordoneze toate lucrurile scopului său. Dacă s-a înscris de partea lui Dumnezeu și a binelui, roadele Duhului Sfânt vor apărea în viața lui și Dumnezeu a stabilit „glorie, onoare și pace fiecărui om care a lucrat bine”.

Când i se permite, Satana modelează voința și o folosește pentru a-și atinge scopurile. El infiltrează teoriile necredinței și ridică inima omului la război împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Cu eforturi perseverente, el caută să le inspire oamenilor propriile sale energii de ură și antagonism față de Dumnezeu și de a-i aduce in opoziție cu cererile cerului precum și cu acțiunile Spiritului Sfânt. El înrolează sub stindardul său toți agenții răului și-i aduce pe câmpul de luptă sub comanda sa pentru a opune răul binelui.

Chemați să ne opunem puterilor răului

Satana lucrează să-L detroneze pe Dumnezeu din inimă și să modeleze natura umană după propria sa imagine deformată. El promovează toate tendințele negative, trezind pasiuni și ambiții nesfinte. El declară: toată această putere, aceste onoruri, bogății și plăceri păcătoase vi le voi da; dar condițiile lui sunt: renunțarea la integritate și o conștiință docilă. Astfel, el degradează calitățile umane și le aduce în captivitatea păcatului.

Dumnezeu îi cheamă pe oameni să se opună puterilor răului. El spune: „Deci, păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor, și să nu mai ascultați de poftele lui. Să nu mai dați în stăpânirea păcatului mădularele voastre, ca niște unelte ale nelegiuirii; ci dați-vă pe voi înșivă lui Dumnezeu, ca vii, din morți cum erați; și dați lui Dumnezeu mădularele voastre, ca pe niște unelte ale neprihănirii.”

Viața de credință este o stare de război. „Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești.” În acest conflict -- îndreptățire contra neîndreptățire -, putem avea succes numai prin ajutor divin. Natura noastră mărginită trebuie adusă în subordonare față de voința Celui infinit; umanul trebuie unit cu divinul. Aceasta va aduce Spiritul Sfânt în ajutorul nostru și fiecare biruință va tinde spre redobândirea proprietății cumpărate de Dumnezeu, la restaurarea imaginii Sale în sufletul omenesc.

Ajutorul Spiritului Sfânt

Domnul Isus acționează prin intermediul Spiritului Sfânt, pentru că acesta este reprezentantul Său. Prin Spiritul Sfânt, El insuflă sufletului viață spirituală, îndreptând energiile spre bine, curățind sufletul de poluare morală și făcându-l potrivit pentru Împărăția Sa. Isus are multe binecuvântări de dat și daruri bogate de împărțit printre oameni. El este minunatul Stăpânitor, infinit în înțelepciune și putere; și dacă vom ajunge să recunoaștem puterea Spiritului Sfânt și vom admite să fim modelați de El, vom rămâne definitiv și în întregime în El. Ce gând este acesta! „Căci în El locuiește trupește toată plinătatea Dumnezeirii. Voi aveți totul deplin în El, care este Capul oricărei domnii și stăpâniri.” Inima umană nu va cunoaște în nici un caz fericirea până când nu se va supune modelării de către Duhul Sfânt. Duhul Sfânt aduce sufletul reînnoit în conformitate cu modelul dat de Isus Hristos. Prin influența Duhului Sfânt, dușmănia împotriva lui Dumnezeu e transformată în credință și iubire, iar mândria, în umilință. Sufletul percepe frumusețea adevărului și Hristos este onorat prin desăvârșire și perfecțiune de caracter. O dată ce aceste schimbări sunt efectuate, îngerii izbucnesc în cântece pline de bucurie și exaltare și Dumnezeu și Hristos Se bucură uitându-Se la sufletele modelate după asemănarea divină...

Prețul victoriei

Lupta dintre bine și rău nu este mai puțin feroce decât a fost în zilele Mântuitorului. Cărarea spre cer nu e mai netedă acum decât era atunci. Toate păcatele noastre trebuie date deoparte. Orice plăcere îngăduită, care împiedică progresul nostru spiritual, trebuie eliminată. Ochiul și mâna dreaptă trebuie sacrificate, dacă ne îndeamnă să păcătuim. Suntem dispuși să renunțăm la propria noastră înțelepciune și să primim Împărăția cerului asemeni unui prunc? Suntem dispuși să ne despărțim de îndreptățirea prin noi înșine? Suntem gata să sacrificăm aprobarea oamenilor? Premiul, câștigul vieții veșnice, este de o valoare inestimabilă. Suntem dispuși să spunem „bun-venit” ajutorului dat de Duhul Sfânt și să cooperăm cu el depunând mai departe eforturi și făcând sacrificii proporțional cu valoarea obiectului ce reprezintă câștigul pe care-l putem obține -- viața veșnică? -- The Review and Herald, 10 februarie, 1903.