Nimic nu este mai perfid ca fățărnicia păcatului. Domnul acestui pământ este cel care înșală, orbește și conduce la distrugere. Satana nu vine cu mulțimea lui de ispite doar o dată. El deghizează aceste ispite, făcându-le să semene cu binele. El amestecă cu amuzamentul și prostia unele mici îmbunătățiri și sufletele înșelate fac din aceasta o scuză, considerând că un mare bine trebuie să derive din acestea. Aceasta este numai înșelăciune! Este arta diabolică a lui Satana. Sufletele ademenite fac un pas, iar apoi sunt pregătite pentru următorii pași. Este mult mai plăcut să urmezi înclinațiile propriei inimi decât să stai în apărare și să reziști de la prima insinuare a dușmanului șiret și astfel să închizi calea infiltrării sale în inimă.
O, cum se uită Satana să-și vadă prada căzând atât de repede și să vadă sufletele pășind pe calea pe care el le-a pregătit-o! El nu vrea ca ei să se roage și să-și îndeplinească îndatoririle religioase, ci dorește ca, uitând de acestea, să-i poată face mai utili în slujba sa. El își adaptează cursele sale înșelătoare și sofisticate la experiențele și profesiile lor și în acest fel își avansează minunat cauza.
Cercetarea de sine
Se impune necesitatea unei cercetări de sine și a unei investigații profunde în lumina Cuvântului lui Dumnezeu: sunt nevătămat sau sunt putred în inima mea? Sunt reînnoit prin Hristos sau firesc în inima mea, având schimbat doar exteriorul? ține-te în frâu în fața tribunalului lui Dumnezeu și vezi în lumina lui Dumnezeu dacă există în tine vreun păcat secret, vreo nedreptate, vreun idol pe care nu l-ai sacrificat. Roagă-te, da, roagă-te așa cum nu te-ai rugat niciodată înainte, ca să nu poți fi amăgit de înșelăciunile lui Satana; ca să nu poți fi învins de un spirit nepăsător, încrezut și neglijent, îndeplinind îndatoririle religioase doar pentru a-ți liniști conștiința...
Unul dintre păcatele care constituie unul din semnele ultimelor zile este că cei care se numesc creștini sunt iubitori mai mult de plăceri decât de Dumnezeu. Fiți cinstiți cu propriul vostru suflet. Căutați cu atenție. Cât de puțini, după o examinare conștiincioasă, pot privi spre cer și spune: „Eu nu sunt unul dintre cei astfel descriși. Eu nu sunt un iubitor de plăceri mai mult decât de Dumnezeu”. Cât de puțini pot spune: „Eu sunt mort față de lume; viața pe care o trăiesc acum este prin credința în Fiul lui Dumnezeu. Viața mea este unită cu Hristos în Dumnezeu, și atunci când El, care este viața mea, va apărea, atunci voi putea și eu să stau lângă El în glorie.”
Dragostea și harul lui Dumnezeu! O, har prețios, mult mai valoros decât cel mai pur și fin aur! El ridică și înnobilează sufletul mai mult decât toate celelalte principii. El orientează inima și sentimentele spre cer. În timp ce oamenii din jurul nostru ar putea fi angajați în vanități lumești, în căutare de plăceri și nimicuri, conversația este în cer, unde Îl căutăm pe Mântuitorul; sufletul Îl caută pe Dumnezeu pentru iertare și pace, pentru îndreptățire și adevărata sfințire. Conversația cu Dumnezeu și contemplarea lucrurilor de dincolo transformă sufletul într-o asemănare cu Hristos. -- The Review and Herald, 11 mai, 1886.