Toți cei care sunt de partea lui Dumnezeu trebuie să-L mărturisească pe Hristos. „Voi sunteți martorii Mei, zice Domnul.” Credința unui creștin veritabil se manifestă prin puritate și sfințenie de caracter. Credința lucrează prin dragoste și purifică sufletul și cu credința merge ascultarea corespunzătoare, o îndeplinire credincioasă a cuvintelor lui Hristos. Creștinismul este întotdeauna foarte practic, adaptându-se la toate circumstanțele vieții actuale. „Voi sunteți martorii Mei.” Față de cine? Față de lume; pentru că voi trebuie să aveți mereu o influență sfântă. Trebuie ca Hristos să locuiască în sufletele voastre, iar voi trebuie să vorbiți despre El și să faceți să se manifeste farmecul și frumusețea caracterului Său.
Conversațiile noastre
Religia care este astăzi la modă a format astfel caracterul, încât tinerii care-L mărturisesc pe Hristos abia dacă menționează numele Său în fața celor cu care sunt asociați. Ei discută atâtea subiecte și totuși prețiosul plan al salvării nu este o temă de conversație pentru ei. Credem că, în postura de creștini practicanți, ar trebui să schimbăm această ordine de lucruri și „să vestiți puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată”. Dacă Hristos locuiește în inimă prin credință, nu poți tăcea. Dacă L-ai găsit pe Isus, vei fi un adevărat misionar. Trebuie să fii entuziast cu privire la această temă și lasă-i pe cei ce nu-L apreciază pe Isus să știe că L-ai găsit prețios pentru sufletul tău, că El a pus o cântare nouă în gura ta și chiar laude pentru Dumnezeu.
Tinerii mei prieteni, vă veți începe viața de creștini asemenea celor ale căror inimi sunt încălzite de dragostea lui Isus? Niciodată nu veți ști cât de mult bine puteți face rostind cuvinte tandre, sensibile și serioase cu privire la salvarea sufletelor lor, acelora care nu se pretind copii ai lui Dumnezeu. Pe de altă parte, nu veți ști niciodată, până la judecată, cât de multe ocazii de a fi martorii lui Hristos ați lăsat nevalorificate. S-ar putea să nu știți niciodată în această lume ce pagubă ați făcut unui suflet prin micile voastre acțiuni frivole, prin discuțiile voastre ieftine, prin seriozitatea voastră, ceea ce în întregime a fost nepotrivit cu credința voastră sfântă.
Câștigând pe cei dragi
Este adevărat, s-ar putea să simțiți un fel de anxietate pentru sufletele celor pe care-i iubiți. Ați putea încerca să deschideți pentru ei comorile adevărului și să vărsați lacrimi amare pentru salvarea lor; dar când vorbele voastre se pare că fac doar o slabă impresie și când, aparent, rugăciunile voastre rămân fără răspuns, aproape că L-ați învinovăți pe Dumnezeu, pentru că efortul vostru nu aduce nici un rezultat. Simțiți că cei dragi manifestă o împietrire specială a inimii și nu răspund eforturilor voastre. Dar v-ați gândit serios la faptul că s-ar putea ca vina să fie la voi? V-ați gândit că dărâmați cu o mână ceea ce vă străduiți să clădiți cu cealaltă?
În unele timpuri, ați permis Spiritului Sfânt să vă controleze, iar în alte perioade v-ați negat credința prin faptele voastre și ați distrus lucrarea pentru cei iubiți; astfel, eforturile voastre făcute spre binele lor n-au avut nici un efect datorită faptelor voastre. Temperamentul vostru, limbajul nerostit, manierele voastre, starea de nemulțumire a minții voastre, lipsa miresmei creștine, a spiritualității, expresia înfățișării voastre, toate au mărturisit împotriva voastră...
Niciodată nu subestimați importanța lucrurilor mărunte. Lucrurile mici formează disciplina vieții. În funcție de ele este antrenat sufletul pentru a crește în asemănarea cu Hristos sau să poarte asemănarea cu răul. Dumnezeu ne ajută să ne cultivăm obiceiul de a gândi, a privi și a acționa astfel ca acestea să mărturisească tuturor despre noi că am fost cu Isus și am învățat de la El! -- The Youth’s Instructor, 9 martie, 1893.
Stăruința
O viață petrecută în lucru activ pentru Dumnezeu este una binecuvântată. Cei ce-și irosesc timpul cu fleacuri, regrete inutile și murmure fără rost ar putea avea o altă experiență, dacă ar aprecia lumina pe care le-a dat-o Dumnezeu și ar lăsa-o să strălucească asupra altora; mulți își fac viața mizerabilă prin propriul egoism și dragostea lor pentru ușurătate. Printr-o activitate stăruitoare, viețile lor ar putea deveni ca niște raze strălucitoare de soare, care să-i ghideze pe cei ce sunt pe cărarea întunecată care duce la moarte, spre cărarea ce duce în cer. Dacă vor proceda astfel, inimile lor vor fi umplute cu pace și bucuri în Isus Hristos. -- The Review and Herald, 25 octombrie, 1881.