Ce ar trebui să citească fiii și fiicele noastre? Aceasta este o întrebare serioasă, care reclamă un răspuns serios. Sunt tulburată să văd, în familii creștine, periodice și ziare conținând istorii care nu lasă o impresie bună asupra minții. I-am urmărit pe cei al căror gust pentru ficțiune a fost astfel cultivat. Ei au avut privilegiul de a asculta adevărurile din Cuvântul lui Dumnezeu și de a se familiariza cu argumentele credinței noastre; dar ei au crescut până la maturitate fără o adevărată evlavie.
Acești tineri dragi au atât de mare nevoie de a folosi în clădirea caracterelor lor cele mai bune materiale -- dragostea și teama de Dumnezeu și cunoștința de Hristos. Dar mulți nu au o înțelegere înțeleaptă a adevărului, așa cum este el în Isus. Mintea se înfruptă din povești senzaționale. Ei trăiesc într-o lume ireală și nu sunt pregătiți pentru a îndeplini îndatoririle practice ale vieții.
Rezultatul lecturilor de ficțiune
I-am observat pe copiii cărora li s-a permis să crească în acest fel. Acasă sau oriunde în altă parte, ei sunt fie neliniștiți, fie visători și nu sunt capabili să converseze decât despre cele mai comune subiecte. Cele mai nobile facultăți, cele adaptate pentru scopuri mai înalte, au fost degradate de contemplarea unor subiecte triviale sau, chiar mai rău, până când posesorul lor a găsit plăcere în astfel de teme și abia dacă mai are puterea de a atinge un nivel mai înalt. Gândurile și conversația de natură religioasă au devenit lipsite de gust.
Mâncarea spirituală pentru care și-a adaptat el gusturile contaminează cu rezultatele ei și conduce la gânduri necurate și senzuale. Am simțit o milă sinceră pentru aceste suflete, realizând cât de mult pierd prin neglijarea ocaziilor de a câștiga cunoștință despre Hristos, în care sunt concentrate speranțele noastre pentru viața veșnică. Cât de mult timp prețios este irosit, în care ei ar putea studia Modelul adevăratei bunătăți!
Am cunoscut personal pe câțiva care și-au pierdut tonusul sănătos al minții datorită obiceiurilor greșite de lectură. Ei trec prin viață cu o imaginație îmbolnăvită, amplificând fiecare motiv mărunt de nemulțumire. Lucruri pe care o minte stabilă și sensibilă nu le-ar observa devin pentru ei încercări de neîndurat, obstacole de netrecut. Pentru ei, viața este într-o permanentă umbră.
Cei care și-au îngăduit obiceiul de a citi pe nerăsuflate istorii palpitante și-au schilodit puterea mintală și s-au deformat pe ei înșiși pentru studiu și gânduri riguroase. Ei sunt acum bărbați și femei în declinul vieții lor, care nu și-au revenit niciodată în urma rezultatelor acelor lecturi necumpătate.
Obiceiul, format în primii ani, a crescut o dată cu înaintarea în vârstă și a devenit din ce în ce mai puternic; și eforturile lor de a-l birui, deși hotărâte, au fost încununate doar parțial de succes. Mulți nu și-au recuperat niciodată vigoarea inițială a minții. Toate încercările de a deveni adevărați creștini s-au sfârșit o dată cu dorința. Ei nu pot fi cu adevărat asemenea lui Hristos și să continue să-și hrănească mintea cu acest gen de literatură.
Nici efectele fizice nu sunt mai puțin dezastruoase.
Sistemul nervos este supraîncărcat fără sens cu această pasiune pentru lectură. În unele cazuri, tinerii și chiar cei adulți au fost afectați de paralizie, cauzată de nimic altceva decât de cititul excesiv. Mintea a fost permanent ținută sub presiunea acestei excitări, până când această delicată mașinărie, care este creierul, a devenit atât de slăbită, încât nu a mai putut funcționa și rezultatul a fost paralizia.
Starea de ebrietate mintală
Când este cultivată pofta pentru istorii palpitante și senzaționale, gustul moral se pervertește și mintea nu este satisfăcută decât dacă este hrănită constant cu asemenea nimicuri, cu această hrană nefolositoare. Am văzut tinere care pretindeau că sunt urmașe ale lui Hristos, dar care nu erau fericite decât dacă aveau în mână unele romane noi sau povești din ziare. Mintea aștepta cu nerăbdare un stimulent, ca un bețiv care-și dorește cu ardoare băutura care-l intoxică. Aceste tinere nu manifestă nici un spirit de devoțiune; nici o lumină cerească nu a fost revărsată asupra tovarășilor lor pentru a-i conduce la izvorul cunoștinței. Ele nu au o experiență profundă, religioasă. Dacă n-ar fi avut mereu înaintea lor acest gen de literatură, ar fi putut avea o speranță de a se recupera, dar ele și-au dorit cu ardoare această lectură și au avut-o.
Mă simt îndurerată să văd bărbați și femei care-și ruinează astfel capacitatea de a se face utili în această viață, nereușind să obțină o experiență care i-ar pregăti pentru viața veșnică în societatea cerească. Nu putem găsi pentru ei un alt nume mai potrivit decât „bețivi mintali”.
Obiceiul necumpătat de a lectura cărți nepotrivite exercită o influență periculoasă asupra creierului, la fel de sigur ca necumpătarea în mâncare sau băutură.
Remediul
Cea mai bună cale de a preveni creșterea răului este de a ne îngriji de sol. Pentru cultivarea minții și pentru semănarea semințelor prețioase ale adevărului Bibliei, este necesară cea mai mare grijă și supraveghere. Domnul, în marea Sa milă, ne-a descoperit în Scripturi regulile unei viețuiri sfinte...
El a inspirat bărbați sfinți să scrie, pentru folosul nostru, instrucțiuni privind pericolele care se ivesc pe cale și cum putem scăpa de ele. Cei care ascultă îndemnul Său de a cerceta Scripturile nu vor fi în necunoș-tință cu privire la aceste lucruri. În mijlocul pericolelor acestor ultime zile, fiecare membru al bisericii ar trebui să înțeleagă motivele speranței și credinței lui -- motive care nu sunt dificil de înțeles. Există suficiente lucruri pentru a ne ocupa mintea, dacă vrem să creștem în har și în cunoștința Domnului nostru Isus Hristos. -- Christian Temperance and Bible Hygiene, 123-126 (1890).
Primii pași în păcat
În inimă se desfășoară un lung proces, neștiut de cei din jur, înainte ca un creștin să comită un păcat la vedere. Mintea nu cade dintr-o dată de la curăție și sfințire în depravare, corupție și crimă. Durează un timp până când cei formați după chipul lui Dumnezeu ajung brutali și chiar demonici. Privind, suntem schimbați. Prin îngăduirea gândurilor necurate, omul poate să-și educe astfel mintea, încât păcatul pe care odată nu-l putea suferi devine acum plăcut. -- Patriarchs and Prophets, 459.