Solii către tineret

Capitolul 100

Zecimea

[AUDIO]

Marea lucrare pe care Isus a anunțat că a venit să o facă a fost încredințată urmașilor Săi de pe pământ. Hristos, Capul nostru, conduce marea lucrare de mântuire și ne îndeamnă să-I urmăm exemplul. El ne-a dat o solie care trebuie vestită întregii lumi. Acest adevăr trebuie să fie dat tuturor neamurilor, limbilor și popoarelor. Puterea lui Satana avea să fie disputată și acesta avea să fie biruit de către Hristos și, de asemenea, de către urmașii Săi. Trebuia continuat un război total împotriva puterilor întunericului. Iar pentru ca această lucrare să fie încununată de succes, era nevoie de mijloace materiale. Dumnezeu nu Se oferă să trimită mijloace direct din cer, ci pune în mâinile urmașilor Săi talanții mijloacelor, pentru a fi folosiți tocmai în scopul de a susține acest război.

El a dat poporului Său un plan în vederea obținerii unor sume suficiente pentru ca această inițiativă să se autofinanțeze. Planul lui Dumnezeu în sistemul zecimilor este minunat în simplitatea și echitatea lui. Toti oamenii îl pot îmbrățișa cu credință și curaj, căci originea lui este divină. În el, simplitatea și utilitatea lui se întrepătrund și nu se cere o educație profundă pentru a-l înțelege și a-l aplica. Toți pot avea simțământul că stă în puterea lor să joace un rol în înaintarea prețioasei lucrări de mântuire. Fiecare bărbat, femeie și tânăr poate deveni un casier pentru Domnul și un agent care să satisfacă cerințele care vin de la trezorerie. Apostolul spune: „Fiecare dintre voi să pună deoparte acasă ce va putea, după câștigul lui”.

Mari obiective sunt atinse prin acest sistem.

Dacă l-ar accepta cu toții, până la unul, fiecare ar fi un administrator vigilent și credincios al lui Dumnezeu și nu s-ar face simțită nici o lipsă a mijloacelor prin care să se ducă mai departe marea lucrare de vestire a ultimei solii de avertizare a lumii. Vistieria va fi plină, dacă toți vor îmbrățișa acest sistem, iar cei care subscriu nu vor fi aduși la sărăcie. Prin fiecare investiție pe care o fac, ei vor ajunge mai strâns legați de cauza adevărului prezent. Ei își vor strânge „pentru viitor drept comoară o bună temelie, pentru ca să apuce adevărata viață”. -- Testimonies for the Church 3:388, 389.

Recunoașterea lui Dumnezeu ca Stăpân

Faptul de a consacra lui Dumnezeu a zecea parte din toate veniturile, fie din livadă, fie din roadele câmpului, din cirezi sau din turme, din munca intelectuală sau fizică, apoi consacrarea celei de-a doua zecimi pentru ajutorarea celor săraci și în alte scopuri umanitare au avut scopul de a ține necurmat înaintea poporului adevărul că Dumnezeu este proprietarul a toate câte sunt și că ei au ocazia să fie intermediari ai binecuvântărilor Sale. A fost un mod de educare în vederea suprimării oricărei manifestări de egoism îngust și de cultivare largă și nobilă a caracterului. -- Education, 44.

Aparține lui Dumnezeu

„Zecimea... este a Domnului.” Aici este folosită aceeași formă de exprimare ca aceea privitoare la legea Sabatului. „Ziua a șaptea este Sabatul Domnului Dumnezeu.” Dumnezeu a rezervat pentru Sine o parte anume din timpul omului și din mijloacele sale și nici un om n-ar putea, fără să se facă vinovat, să și le însușească pentru folosul său. -- Patriarchs and Prophets, 525, 526.