Tatăl nostru ceresc nu ne cere nici mai mult, nici mai puțin decât putem face cu abilitățile cu care ne-a înzestrat. El nu lasă asupra slujitorilor Săi poveri pe care aceștia nu sunt în stare să le poarte. „El știe din ce suntem făcuti; știe că suntem țărană.” Prin harul Său, noi putem duce la îndeplinire tot ceea ce El cere de la noi.
„Cui i s-a dat mult i se va cere mult.” Fiecare dintre noi va fi tras la răspundere pentru că am făcut chiar și cu o iotă mai puțin decât aveam puterea să facem. Domnul măsoară cu exactitate fiecare posibilitate pentru lucrare. Capacitățile care nu au fost folosite vor fi puse în socoteală la fel ca acelea care au fost valorificate. Dumnezeu ne consideră responsabili pentru tot ceea ce am putea deveni printr-o folosire corectă a talanților. Vom fi judecați în funcție de ceea ce aveam obligația să facem, dar nu am făcut pentru că nu ne-am folosit puterile spre slava lui Dumnezeu. Chiar dacă nu ne vom pierde sufletele, vom realiza în veșnicie care este rezultatul nefolosirii talanților noștri. Pentru toată cunoștința și destoinicia pe care le-am fi putut câștiga, dar nu le-am câștigat va fi o pierdere veșnică.
Dar când ne predăm pe noi înșine în întregime lui Dumnezeu și urmăm directivele Sale în lucrare, El Se va considera responsabil pentru îndeplinirea acesteia. El nu vrea să ne îndoim cu privire la succesul stradaniilor noastre sincere. Nici măcar o dată nu trebuie să ne gândim la eșec. Noi colaborăm cu Cel care nu cunoaște eșecul.
N-ar trebui să vorbim de slăbiciunea și incapacitatea noastră. Aceasta este o manifestare a lipsei de încredere în Dumnezeu, o tăgăduire a Cuvântului Său. Atunci când cârtim din cauza poverilor noastre sau refuzăm să ne asumăm responsabilitățile pe care El ni le dă să le purtăm, noi spunem de fapt că El este un Stăpân aspru, că ne cere să îndeplinim ceva pentru care nu ne-a dat puterea necesară. -- Christ’s Object Lessons, 362, 363.
Valoarea banilor
Banii nu ne-au fost dați ca să ne onorăm și să ne slăvim pe noi înșine. Ca administratori credincioși, trebuie să-i folosim pentru a-L onora și glorifica pe Dumnezeu. Unii cred că doar o parte din ceea ce au Îi aparține lui Dumnezeu. După ce au pus deoparte o sumă pentru scopuri religioase și caritabile, ei consideră că ceea ce le-a rămas este al lor și-l pot folosi așa cum vor. Dar ei greșesc adoptând această atitudine. Tot ce avem este al lui Dumnezeu și-I vom da socoteală de modul în care am folosit ce ne-a dăruit El. Când cheltuim fiecare bănuț, se va vedea dacă-L iubim pe Dumnezeu mai presus de orice și pe semenii noștri ca pe noi înșine.
Banii au o mare valoare, pentru că pot face mult bine. În mâinile copiilor lui Dumnezeu, ei reprezintă hrană pentru cei flămânzi, apă pentru cei însetați și îmbrăcăminte pentru cei goi. Reprezintă apărare pentru cei asupriți și mijloace de ajutorare pentru cei bolnavi. Dar banii nu au mai multă valoare decât nisipul, dacă nu sunt folosiți pentru procurarea celor necesare vieții, pentru binecuvântarea altora și avansarea cauzei lui Dumnezeu. -- Christ’s Object Lessons, 351.