Solii către tineret

Capitolul 118

Îmbrăcămintea și caracterul

[AUDIO]

Domnul Hristos îi prezintă pe urmașii Săi ca fiind sarea pământului și lumina lumii. Fără influența salvatoare a creștinilor, lumea ar pieri ca urmare a propriei distrugeri și a corupției ce o caracterizează. Priviți la categoria așa-zișilor creștini, care sunt descriși ca fiind nepăsători cu privire la îmbrăcămintea și persoana lor; pierduți în tranzacțiile legate de afacerile lor, reprezentați de îmbrăcămintea lor; necuviincioși și chiar brutali în maniere, având un nivel superficial de conversație și, în același timp, considerând aceste trăsături josnice ca indicii ale adevăratei umilințe și ale vieții de creștin. Gândiți-vă; dacă ar fi pe pământ, Mântuitorul ar indica astfel de pretinși creștini ca fiind sarea pământului și lumina lumii? Nu, niciodată!

Creștinii sunt elevați în conversațiile lor și, deși consideră ca fiind păcat să consimtă la lingușiri mincinoase, ei sunt politicoși, amabili și binevoitori. Cuvintele lor sunt pline de adevăr și sinceritate. Ei sunt credincioși în afacerile cu frații lor și cu lumea. În îmbrăcăminte, ei evită excesul și etalarea; iar hainele lor vor fi simple, nebătătoare la ochi, modeste și aranjate plăcut și cu bun-gust. O grijă specială va fi acordată îmbrăcămintei de așa manieră, încât să arate către sfințenia Sabatului și închinarea lui Dumnezeu.

Linia de demarcație dintre o asemenea categorie și lume va fi prea clară pentru a se putea greși. Influența credincioșilor ar fi de zece ori mai mare, dacă bărbații și femeile care acceptă adevărul și care în trecut au fost nepăsători și delăsători în obiceiurile lor vor fi atât de cultivați și sfințiți prin adevăr, încât să dea pe față simplitate în obiceiurile lor, ordine și bun-gust în îmbrăcăminte. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al ordinii și nu este în nici o măsură mulțumit de neglijență, murdărie sau păcat.

Relația cu moda

Creștinii nu trebui să se martirizeze, făcând din ei o priveliște, îmbrăcându-se atât de diferit de lume, încât oamenii să-i privească fix și cu uimire. Iar dacă, urmare a conformării lor față de credința și datoria lor de a se îmbrăca modest și sănătos, descoperă că nu sunt la modă, nu trebuie să-și schimbe hainele pentru a fi la fel cu lumea. Ei ar trebui să manifeste o independență nobilă și curajul moral de a fi corecți, chiar dacă lumea este altfel. Dacă lumea introduce un gen de îmbrăcăminte modestă, convenabilă și sănătoasă, în concordanță cu Biblia, relația noastră cu Dumnezeu sau cu lumea nu se va schimba, dacă vom adopta acest fel de îmbrăcăminte. Creștinii ar trebui să-L urmeze pe Hristos și să-și adapteze îmbrăcămintea în concordanță cu Cuvântul Său. Ar trebui să evite extremele. Cu umilință, ei ar trebui să urmeze cursul lor, clar trasat înainte, fără a ține seama de aplauze sau dezaprobare, alipindu-se de ceea ce este bine în baza propriilor sale merite. -- The Review and Herald, 30 ianuarie, 1900.