Dorința de senzații și distracție este o ispită și o capcană pentru poporul lui Dumnezeu și mai ales pentru tineri. Satana pregătește întotdeauna ademeniri pentru a distrage mințile de la solemna lucrare de pregătire pentru viitorul apropiat. Prin agenții lumești, el menține o stare de continuă excitație, care să-i poarte pe cei imprudenți spre plăcerile trecătoare.Sunt spectacole, lecturi și o nesfârșită varietate de distracții menite să îi ducă la iubirea lumescului. Prin această unire cu lumea, credința este slăbită.
Satana este un lucrător asiduu, un meseriaș și un dușman de moarte. Ori de câte ori este rostit un cuvânt neglijent, fie de măgulire, fie de determinare a tânărului să privească un păcat cu mai puțină reticență, el profită de ocazie și hrănește sămânța răului, pentru a putea prinde rădăcină și pentru a aduce un rod nefast. El este un înșelător în toată puterea cuvântului, un iscusit seducător. El are multe plase fin țesute, inofensive în aparență, dar care sunt pregătite cu măiestrie ca să-i prindă în mreje pe cei tineri și imprudenți. Mintea obișnuită tinde spre plăcere și satisfacerea de sine. Politica lui Satana este umplerea minții cu dorința după distracțiile lumești, ca să nu mai poată fi timp pentru întrebarea: „Cum stau cu sufletul meu?”
Un veac nefast
Trăim într-un veac nefast pentru tineri. Influența predominantă în societate este în favoarea îngăduinței tinerilor de a urma înclinația firească a minții lor. Dacă unii copii sunt foarte răi, părinții se liniștesc, spunând că, atunci când vor fi mai mari și vor judeca, aceștia vor părăsi obiceiurile rele și vor deveni bărbați și femei de nădejde. Ce eroare! Ani de zile, ei permit dușmanului să semene în grădina inimii și lasă ca principii greșite să crească și să se întărească, părând a nu sesiza pericolele ascunse și sfârșitul tragic al drumului ce li se pare că este calea fericirii. În multe cazuri, toată strădania depusă ulterior pentru acești tineri nu va duce la nici un rezultat.
În general, standardul sfințeniei este coborât printre cei ce se declară creștini și este greu pentru tineri să reziste influențelor lumești, încurajate de mulți dintre membri ai bisericii. Majoritatea creștinilor doar cu numele, în vreme ce pretind că trăiesc pentru Hristos, trăiesc de fapt pentru lume.Ei nu discern superioritatea absolută a lucrurilor cerești și, prin urmare, nu pot să le iubească cu adevărat. Mulți se declară creștini, deoarece creștinismul este considerat onorabil. Ei nu realizează că adevăratul creștinism înseamnă puterea crucii și astfel religia lor are o mică putere în a-I reține de la plăcerile lumești.
Unii pot merge în sălile de dans, dedându-se la toate distracțiile de acolo. Alții nu pot merge chiar atât de departe, dar pot participa totuși la reuniuni mondene, picnicuri, spectacole și alte prilejuri de distracții lumești. Este posibil ca până și cel mai pătrunzător ochi să nu reușească să descopere vreo diferență între ei și necredincioși.
În actuala stare a societății, nu este o sarcină ușoară pentru părinți aceea de a-și ține în frâu copiii și de a-i educa potrivit regulii biblice a dreptății. De multe ori, copiii nu suportă restricțiile și doresc să aibă propria lor cale și să meargă după placul lor. Îndeosebi între 10 și 18 ani, ei sunt înclinați să creadă că nu este nimic rău dacă merg la întrunirile lumești ale colegilor lor. Dar părinții creștini, cu experiență, pot vedea pericolul. Ei cunosc caracteristicile particulare ale copiilor lor și influența acestor lucruri asupra minții lor și, din dorința de a-i ști mântuiți, îi vor ține departe de aceste distracții degradante.
Ce povară se ia de pe inima părinților grijulii și credincioși atunci când copiii hotărăsc singuri să renunțe la plăcerile lumii și să devină urmași ai lui Hristos! Dar nici atunci grija și lucrarea lor nu trebuie să se oprească, pentru că acești tineri tocmai au început serios să lupte împotriva păcatului și împotriva relelor inimii firești și au nevoie în mod deosebit de sfatul și asistența părinților lor.
Un timp de încercare pentru tineri
Tinerii păzitori ai Sabatului, care s-au lăsat seduși de influența lumii, vor fi probați și verificați. Primejdiile zilelor din urmă planează asupra noastră și înaintea tinerilor stă o încercare pe care mulți nu au anticipat-o. Ei vor fi puși în situații grele și atunci puritatea credinței lor va fi dovedită. Ei declară că-L așteaptă pe Fiul omului, dar unii dintre ei au fost un exemplu rău pentru necredincioși. Ei n-au fost dispuși să renunțe la lume, ci s-au unit cu lumea, participând la picnicuri și la alte întâlniri pentru plăceri, amăgindu-se că se angajează în distracții nevinovate. Dar tocmai aceste îngăduințe îi despart de Dumnezeu și-i fac fii ai lumii. Unii înclină constant spre lume. Vederile și simțămintele lor se împacă mult mai bine cu spiritul lumii decât cu cel al lui Hristos. Este perfect normal ca ei să prefere compania acelora al căror spirit va fi mai în asentimentul spiritului lor. și acești tineri au prea multă influență în poporul lui Dumnezeu. Ei sunt părtași cu poporul și au un nume în acest popor, dar sunt o pricină pentru necredincioși și pentru cei slabi și neconsacrați din biserică. În această vreme de încercare, ei fie vor fi pe de-a-ntregul convertiți, fie vor trece de partea lumii, pentru a-și primi răsplata împreună cu cei lumești.
Căutătorul de plăceri nu este considerat de Dumnezeu ca un urmaș al Său. Numai aceia care sunt tăgăduitori de sine și care trăiesc sobru, smerit și sfânt sunt adevărați urmași ai lui Isus. și ei nu pot să se bucure de conversația ușoară și goală a iubitorului acestei lumi.
Despărțire de lume
Adevărații urmași ai lui Hristos vor avea de făcut sacrificii. Ei vor ocoli locurile lumești, de distracție, pentru că acolo nu-L găsesc pe Isus și nici nu întâlnesc o influență care să-i facă mai sfinți și să crească în har. Ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu îi va face să se îndepărteze de toate aceste lucruri.
„Așa că, după roadele lor îi veți cunoaște” (Matei 7, 20), a spus Mântuitorul. Toți adevărații urmași ai lui Hristos aduc roada slavei Sale. Viața lor confirmă faptul că o bună lucrare a fost făcută în ei prin Duhul lui Dumnezeu, iar roada lor este sfințenia. Viețile lor sunt curate și înnobilate. Faptele bune sunt roada adevăratei lor sfințenii, iar cei ce nu aduc o astfel de roadă dovedesc că nu au experiență în lucrarea lui Dumnezeu. Ei nu sunt în Viță. Isus spunea: „Rămâneți în Mine, și Eu voi rămâne în voi. După cum mlădița nu poate aduce roadă de la sine, dacă nu rămâne în viță, tot așa, nici voi nu puteți aduce roadă, dacă nu rămâneți în Mine. Eu sunt Vița, voi sunteți mlădițele. Cine rămâne în Mine, și în cine rămân Eu, aduce multă roadă; căci despărțiți de Mine, nu puteți face nimic” (Ioan 15, 4-5).
Aceia care vor să fie urmași ai adevăratului Dumnezeu trebuie să renunțe la orice idol. Isus i-a spus învățătorului Legii: „Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. Aceasta este cea dintâi și cea mai mare poruncă” (Matei 22, 37-38). Primele patru precepte ale Decalogului nu admit nici o depărtarte a sentimentelor noastre de Dumnezeu. și nimic nu trebuie să divizeze suprema noastră bucurie în El. Nu putem înainta în experiența creștină până ce nu îndepărtăm tot ce ne desparte de Dumnezeu.
Marea Căpetenie a bisericii, Cel care și-a ales poporul din această lume, îi cere acestui popor să se despartă de lume.
A-l iubi pe Dumnezeu și a păzi poruncile Sale este foarte departe de iubirea plăcerilor și prieteniilor lumii. Nu există o bună înțelegere între Hristos și Baal.
Făgăduințe pentru tineri
Tinerii care-L urmează pe Hristos au de purtat un război; ei au de dus o cruce zilnică, în ieșirea din lume și în imitarea vieții lui Hristos. Dar sunt multe făgăduințe prețioase pentru cei care-L caută de timpuriu pe Mântuitorul. „Eu iubesc pe cei ce Mă iubesc și cei ce Mă caută cu tot dinadinsul Mă găsesc”, le spune înțelepciunea fiilor oamenilor (Proverbe 8, 17).
„De aceea, încingeți-vă coapsele minții voastre, fiți treji și puneți-vă toată nădejdea în harul, care vă va fi adus la arătarea lui Isus Hristos. Ca niște copii ascultători, nu vă lăsați târâți în poftele pe care le aveați altădată, când erați în neștiință. Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiți și voi sfinți în toată purtarea voastră” (1 Petru 1, 13-15). „Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toți oamenii, a fost arătat și ne învață să o rupem cu păgânătatea și cu poftele lumești, și să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie, așteptând fericita noastră nădejde și arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor Isus Hristos. El S-a dat pe Sine Însuși pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege, și să-și curețe un norod care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune” (Tit 2, 11-14). -- Counsels to Parents, Teachers and Students, 325-330.