Solii către tineret

Capitolul 139

Influența tovărășiei

[AUDIO]

Este inevitabil ca tinerii să aibă niște prieteni și, în mod automat, ei vor resimți influența celor cu care se asociază. Există niște legături tainice care apropie sufletele astfel încât inima unuia să răspundă inimii celuilalt. Ei iau unul de la celălalt idei, sentimente și chiar spiritul. Această asociere poate fi o binecuvântare sau un blestem. Tinerii se pot ajuta și întări unul pe altul, îmbunătățindu-și comportamentul, disponibilitățile, cunoștințele; sau, permițându-și să fie neglijenți și necredincioși, ei pot exercita o influență demoralizatoare.

Problema alegerii tovarășilor este o problemă pe care elevii trebuie învățați să o privească în mod serios. Printre tinerii ce frecventează școlile noastre, întotdeauna vor exista două categorii: cei care caută să-I placă lui Dumnezeu și să asculte de profesori și cei plini de duh de neascultare. Dacă tinerii noștri merg alături de cei mulți, care fac răul, influența acelora îi va arunca de partea vrăjmașului sufletelor.

S-a spus pe bună dreptate: „Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești”. Tinerii nu reușesc să își dea seama cât de ușor le pot fi afectate caracterul și reputația, în funcție de alegerea companiei. Omul caută compania acelora ale căror gusturi, obiceiuri și practici îi sunt plăcute. Cel care preferă societatea celor ignoranți și vicioși, în locul societății celor buni și înțelepți, dovedește că propriul său caracter este deficitar. La început, gusturile și obiceiurile lui pot fi total diferite de ale acelora a căror companie o caută; dar, pe măsură ce se amestecă în această categorie, gândurile și simțămintele lui se schimbă. El sacrifică principiile și, discret, dar inevitabil, se coboară la nivelul tovarășilor lui. Așa cum întotdeauna o apă curgătoare preia caracteristicile solului pe care îl străbate, principiile și obiceiurile tânărului devin, în mod invariabil, impregnate de caracterele celor cu care acesta se însoțește...

Măsura puterii

Tăria caracterului constă în două elemente -- puterea voinței și puterea autocontrolului. Mulți tineri consideră greșit pasiunea puternică, necontrolată, drept tărie de caracter. Adevărul este că acela care este condus de propriile pasiuni este un om slab. Adevărata măreție și noblețe a omului se măsoară în funcție de puterea lui de a-și controla simțurile, și nu în puterea simțurilor lui de a-l subjuga. Cel mai tare om este cel care, sensibil la nedreptate, își reprimă totuși mânia și își iartă vrăjmașii.

Dumnezeu ne-a dat putere intelectuală și morală, dar, în mare măsură, fiecare este arhitectul propriului său caracter. Cu fiecare zi, construcția se apropie de termen. Cuvântul lui Dumnezeu ne avertizează să avem grijă cum construim, să vedem dacă clădirea noastră are drept temelie stânca veșnică. Vine timpul când se va dovedi cum este construcția noastră. Acum este vremea ca toți să își cultive capacitățile pe care li le-a dat Dumnezeu pentru a-și putea forma caractere folositoare aici, dar și într-o viață mai bună, de apoi.

Credința în Hristos, ca Mântuitor personal, va da tărie și consistență caracterului. Aceia care au o credință sinceră în Hristos vor fi calmi, știind că ochiul lui Dumnezeu este asupra lor, că judecătorul tuturor oamenilor le cântărește valoarea morală, că inteligențele cerului veghează, să vadă ce fel de caracter dezvoltă.

Tinerii fac uneori niște greșeli atât de grave, deoarece nu învață din experiența celor mai în vârstă decât ei. Elevii nu își pot permite să ia în derâdere sau să ironizeze atenționările părinților și educatorilor. Ei trebuie să prețuiască orice lecție, realizând în același timp câtă nevoie au de o învățătură mai adâncă decât ar putea să ofere orice om. Atunci când, prin credință, Hristos locuiește în inimă, Duhul Său devine o putere de curățire și înviorare a sufletului. Adevărul în inimă nu poate rata o influență de îndreptare asupra vieții.

Acei elevi care acum se află departe de căminul lor, departe de directa influență a părinților lor, nu trebuie să uite că ochiul Tatălui ceresc este asupra lor. El îi iubește pe tineri, le cunoaște nevoile, le înțelege ispitele. El vede în ei mari posibilități și este gata să îi ajute să atingă cel mai înalt standard, dacă ei realizează că au nevoie și-I caută autorul.

Copii, zi și noapte, rugăciunile părinților voștri se înalță la Dumnezeu pentru voi; zi de zi, grija lor iubitoare vă urmărește. Ascultați de rugămințile și avertizările lor și hotărâți-vă ca, prin orice mijloc, să vă ridicați deasupra răului care vă înconjoară. Nu puteți să distingeți cât de perfid va lucra vrăjmașul pentru a vă corupe mințile și obiceiurile și pentru a vă insufla principiile răului.

S-ar putea să nu vedeți un real pericol în primul pas de frivolitate și căutare a plăcerii și să credeți că, atunci când veți dori să vă schimbați cursul, o veți face la fel de ușor ca atunci când ați înfăptuit răul. Dar este o greșeală. Prin alegerea unor tovărășii rele, mulți au fost conduși pas cu pas de pe calea virtuții, în adâncurile neascultării și pierzării, unde, cândva, crezuseră că este imposibil ca ei să cadă.

Elevul care cedează ispitei își slăbește influența spre bine, iar cel care, printr-un greșit curs al faptelor, devine agentul vrăjmașului sufletelor trebuie să-I dea lui Dumnezeu socoteală pentru rolul jucat ca piatră de poticnire în calea altora. De ce să aibă copiii legătură cu marele apostat? De ce să devină agenții lui, care-i ispitesc pe alții? Mai bine zis, de ce să nu învețe ei să-și ajute și să-și încurajeze colegii și profesorii? Este privilegiul lor de a-i ajuta pe profesori în sarcinile lor, pe care Satana vrea să le facă grele și descurajatoare. Ei pot crea o atmosferă bună, destinsă. Fiecare elev se poate bucura de conștiința că se află de partea lui Hristos, dovedind respect pentru ordine, sârguință și ascultare și refuzând să-i acorde câtuși de puțin din capacitățile și influența sa marelui vrăjmaș a tot ce este bun și înălțător.

Elevul care are considerație pentru adevăr și o reală concepție despre datorie poate face mult pentru a-și influența colegii spre Hristos. Tinerii care sunt la același jug cu Mântuitorul nu vor fi nesupuși. Ei nu vor urmări plăcerea lor egoistă. Pentru că sunt una cu Hristos în duh, ei vor fi una cu El și în fapte. Elevii mai mari din școlile noastre ar trebui să știe totdeauna că stă în puterea lor formarea obiceiurilor și practicilor elevilor mai mici ca ei și ar trebui să valorifice la maximum orice ocazie. Acești elevi mai mari să fie hotărâți ca, prin influența lor, să nu-și trădeze camarazii, dându-i pe mâna vrăjmașului.

Isus va fi ajutorul tuturor celor care își pun încrederea în El. Aceia care sunt în legătură cu Hristos au fericirea la comanda lor. Ei urmează calea pe care îi conduce Mântuitorul lor, răstignindu-se pentru El, împreună cu poftele și slăbiciunile lor. Ei și-au clădit speranțele pe Hristos, și astfel furtunile pământului nu au puterea să-i scoată din temelia lor cea sigură.

Demni de încredere și credincioși

Rămâne ca voi, tineri și tinere, să hotărâți dacă veți deveni demni de încredere și credincioși, pregătiți și hotărâți să luați o decizie dreaptă în orice împrejurare. Vreți să vă formați obiceiuri corecte? Căutați atunci compania acelora cu un moral sănătos și ale căror aspirații vizează ce este bine. Prețiosul timp de probă este oferit pentru a vă putea îndepărta orice defect din caracter, și asta trebuie să urmăriți numai pentru a nu numai pentru a obține viața veșnică, ci și pentru a putea fi de folos în această viață. Un caracter bun este un capital mai de preț decât aurul și argintul. El nu este atins de panică sau de eșecuri și, atunci când posesiunile pământești vor fi spulberate, el va aduce beneficii mari. Integritatea, fermitatea și perseverența sunt calități pe care toți trebuie să caute să le cultive cu seriozitate; ele îl îmbracă pe posesorul lor cu o putere irezistibilă -- o putere care-l face tare în a face binele, tare în a rezista răului, tare în a suporta dușmănia.

Dragostea de adevăr și simțul responsabilității de a-L slăvi pe Dumnezeu sunt cele mai puternice stimulente pentru cultivarea intelectului. Cu această motivație, copilul nu poate fi un ușuratic. El va fi întotdeauna serios, învățând ca unul conștient că ochiul lui Dumnezeu veghează și că cerul întreg este angajat în educarea lui. El va deveni bine intenționat, generos, bun, curtenitor, eficient, asemenea lui Hristos. Inima și mintea lui vor fi în armonie cu voința lui Dumnezeu. -- Counsels to Parents, Teachers and Students, 220-226.