Pastorii care trezesc interesul oamenilor, dar lasă lucrarea neterminată, mai bine ar fi lăsați deoparte. -- Pastorii ar trebui să-i învețe pe toți cei care acceptă adevărul că trebuie să aducă roade spre slava lui Dumnezeu. Ei ar trebui să-i învețe că zilnic trebuie să dea dovadă de sacrificiu de sine, că trebuie să renunțe la multe lucruri care le sunt dragi și că multe datorii, oricât de neplăcute li s-ar părea, trebuie totuși îndeplinite. Interese de afaceri, atracții sociale, comoditate, onoare, reputație -- pe scurt, totul trebuie să fie supus cerințelor superioare și supreme ale lui Hristos. Pastorii lipsiți de evlavie, care trezesc interesul oamenilor, dar pleacă fără ca lucrarea să fie terminată, lasă în urmă un câmp extrem de dificil pentru ceilalți care trebuie să intre să finalizeze ceea ce ei n-au reușit să ducă la bun sfârșit. Oamenii aceștia vor fi puși la încercare și, dacă nu-și fac lucrarea cu mai multă credincioșie, după încă un test, se va renunța la ei, deoarece mai mult încurcă și sunt străjeri necredincioși. -- 4T 317.
Dați-le noilor membri ceva de făcut. -- Cei care se implică cel mai activ și își îndeplinesc cu credincioșie misiunea de a aduce suflete la Hristos sunt cei mai dezvoltați din punctul de vedere al spiritualității și al evlaviei. Tocmai implicarea lor activă a fost mijlocul prin care s-au dezvoltat spiritual. Există pericolul ca religia să-și piardă din profunzime pe măsură ce câștigă teren. Nu s-ar întâmpla așa dacă, în locul unor predici lungi, nou-veniților la credință li s-ar oferi o educație înțeleaptă. Învățați-i dându-le ceva de făcut în vreo zonă a lucrării, astfel încât dragostea lor dintâi să nu se piardă, ci să fie tot mai fierbinte! Ajutați-i să înțeleagă că nu trebuie să aștepte să fie sprijiniți de biserică, ci trebuie să stea în picioare singuri! În funcție de aptitudinile lor, ei pot fi de folos bisericii în multe domenii, ajutând-o astfel să se apropie de Dumnezeu; lucrând în diferite moduri pentru a influența persoanele din afara bisericii, vor avea o influență pozitivă și asupra bisericii. -- Ev 356, 357.
Fundamentarea doctrinară
Faceți studii biblice cu nou-convertiții pentru a-i fundamenta ferm în adevăr. -- Îndreptați-le oamenilor mintea spre Acela care conduce și controlează toate lucrurile. Hristos va fi mană și rouă spirituală pentru aceste suflete nou-convertite. În El nu există întuneric. Dacă persoane cu discernământ spiritual vor face studii biblice împreună cu ei, învățându-i cum să se predea Duhului Sfânt, astfel încât să fie fundamentați ferm în adevăr, puterea lui Dumnezeu se va descoperi. -- Ev 284.
Organizați întâlniri speciale cu noii membri. -- Candidații ajunși la maturitate ar trebui să înțeleagă mai bine decât cei tineri care este datoria lor; dar pastorul bisericii are o datorie față de aceste suflete. Au ei obiceiuri și practici greșite? E de datoria pastorului să organizeze întâlniri speciale cu ei. Faceți studii biblice cu ei, stați de vorbă, rugați-vă împreună cu ei și arătați-le clar ce așteaptă Domnul de la ei! Citiți-le ce spune Biblia cu privire la convertire! Arătați-le care sunt roadele convertirii, dovada că Îl iubesc pe Dumnezeu! Arătați-le că adevărata convertire înseamnă o schimbare a inimii, a gândurilor și a planurilor! Învățați-i că trebuie să renunțe la obiceiurile rele! Bârfa, invidia, neascultarea -- toate aceste păcate trebuie să dispară din viața lor. Trebuie să pornească un război împotriva oricărei trăsături rele de caracter. Atunci, cel ce crede poate pretinde împlinirea promisiunii: „Cereți și vi se va da” (Matei 7:7). -- 6T 95.
Învățați-i pe nou-convertiți să studieze Scripturile. -- Toți nou-convertiții ar trebui ajutați să conștientizeze că numai prin muncă stăruitoare și studiu perseverent se pot obține cunoștințe temeinice. Ca regulă, cei care se convertesc la adevărul pe care îl predicăm nu au fost înainte niște cercetători sârguincioși ai Scripturii, pentru că în bisericile populare prea puțin se studiază cu seriozitate Cuvântul lui Dumnezeu. Oamenii așteaptă de la pastorii lor să cerceteze Scripturile în locul lor și să li le explice. -- Ev 367.
Lectura îi fundamentează pe oameni în adevăr. -- Deși e posibil ca pastorul să prezinte cu credincioșie mesajul, oamenii nu sunt în stare să-l rețină pe tot. Publicațiile sunt deci esențiale, nu doar pentru a-i face conștienți de importanța adevărului, ci și pentru a-i ancora și fundamenta în adevăr și pentru a-i consolida împotriva minciunilor și amăgirilor. Revistele și cărțile sunt mijloacele prin care Domnul păstrează continuu înaintea oamenilor mesajul pentru acest timp. Publicațiile vor fi mult mai eficiente în a ilumina aceste suflete și a le fundamenta în adevăr decât doar predicarea Cuvântului. -- 6T 315.
Patru zone de educație care au fost neglijate. -- În mod frecvent, pastorii neglijează aceste ramuri importante ale lucrării -- reforma sănătății, darurile spirituale, dăruirea sistematică și marile ramuri ale lucrării misionare. În urma eforturilor lor, e posibil ca mulți oameni să îmbrățișeze teoria adevărului, dar timpul dovedește că mulți nu trec testul lui Dumnezeu. Pastorul a pus pe temelie lemn, fân și trestie, care vor fi arse de focul ispitei. Unii se dovedesc a fi aur, argint și pietre prețioase; astfel de persoane vor adera din principiu la adevăr. Dar, dacă cel care le-a prezentat adevărului i-ar fi ținut lângă el pe acești convertiți, așa cum ar fi trebuit să facă, și le-ar fi arătat care le sunt obligațiile, mulți care, ulterior, s-au întors spre pierzare ar fi fost salvați.
Vine apoi un alt pastor după el și, în temere de Domnul, le prezintă datoriile practice pe care le au, cerințele pe care Dumnezeu le are de la poporul Său. Unii se dau înapoi, spunând: „Pastorul nostru, care ne-a adus la adevăr, nu a menționat niciunul dintre aceste lucruri. Ne-a înșelat. Ne-a ascuns aceste lucruri.” Și găsesc o pricină de poticnire în Cuvânt. Unii nu vor accepta sistemul zecimii; ei resping dăruirea sistematică, se simt jigniți, se îndepărtează și nu mai merg alături de cei care cred și iubesc adevărul. Atunci când sunt invitați să se implice în misiune sau în lucrarea cu literatură, răspunsul lor este: „Nouă nu ni s-a spus asta” și ezită să se angajeze în lucrare. Cât de bine ar fi fost pentru lucrare dacă mesagerul adevărului i-ar fi învățat pe acești convertiți cu credincioșie și în amănunt tot ce ține de aceste aspecte esențiale, chiar dacă numărul celor care s-ar fi adăugat bisericii în urma eforturilor lui ar fi fost mai mic! -- RH, 12 decembrie 1878.
Convertiții își copiază pastorul
Atunci când pastorii umblă cu Dumnezeu, convertiții le împărtășesc spiritul. -- Rareori convertiții se ridică dintr-odată peste nivelul de spiritualitate al învățătorilor lor. Cât de important este deci ca aceștia să-și pună în mod constant încrederea în Dumnezeu și să caute ca în lucrarea lor să se vadă manifestarea puterii divine! Cât de important este să fie blânzi, spirituali și să se afle într-o permanentă comuniune cu cerul. Atunci, cei ce se convertesc în urma eforturilor lor le vor împărtăși spiritul și le vor imita exemplul. -- RH, 8 august 1878.
E posibil ca cei convertiți să fie legați mai mult de pastor decât de Răscumpărătorul lor. -- Faptul că un pastor este aplaudat și lăudat nu este o dovadă că el a vorbit sub influența Duhului. Foarte adesea se întâmplă ca tinerii convertiți, dacă nu sunt avertizați, să se lege mai mult de pastor decât de Răscumpărătorul lor. Au sentimentul că au fost binecuvântați enorm prin eforturile lui. Își imaginează că el are cele mai înalte daruri și haruri și că nimeni nu poate face ceea ce face el; ca atare, atribuie omului și eforturilor omenești o importanță necuvenită. O astfel de încredere îi predispune la idolatrizarea omului, ajungând să privească la om mai mult decât la Dumnezeu; făcând așa, ei nici nu-I sunt pe plac lui Dumnezeu, nici nu cresc în har. Mai mult, îi fac un mare rău pastorului, în special dacă este tânăr și dă semne că va deveni un lucrător al Evangheliei promițător. -- Ev 330.