Lucrarea pastorală

Capitolul 37

Consilierea

[AUDIO]

Consilierii, în special, au nevoie de gândirea lui Hristos. -- În special cei care au acceptat poziții de directori sau consilieri ar trebui să conștientizeze faptul că li se cere să fie în toate privințele niște gentlemeni creștini. În interacțiunile noastre cu ceilalți, trebuie să fim mereu demni de încredere și niciodată neciopliți. Sufletele cu care avem de-a face sunt proprietatea răscumpărată a Domnului și nu ar trebui să ne permitem ca de pe buze să ne scape expresii pripite sau arogante. Fraților, tratați-i pe oameni ca pe niște oameni, nu ca pe niște slujitori, cărora să le porunciți după bunul plac! Cel ce își îngăduie un spirit aspru și poruncitor ar face bine să devină mai întâi îngrijitor la oi, ca Moise, ca să învețe astfel ce înseamnă să fie un păstor adevărat. Moise a câștigat în Egipt experiență de om de stat puternic, de comandant de armate, dar nu a reușit să învețe acolo acea lecție care era esențială pentru adevărata măreție. Avea nevoie să câștige experiență în îndeplinirea unor responsabilități mult mai smerite, pentru a putea deveni păstor, blând cu orice făptură. Păzind turmele lui Ietro, a început să arate dragoste față de oile și mieii lui și a învățat cum să păzească aceste făpturi ale lui Dumnezeu cu cea mai mare blândețe și grijă. Deși nu aveau voci cu care să se plângă de o îngrijire necorespunzătoare, totuși atitudinea lor ar fi putut spune mult. Lui Dumnezeu Îi pasă de fiecare făptură pe care a făcut-o. Lucrând pentru Dumnezeu în această postură smerită, Moise a învățat să fie un păstor blând pentru Israel. -- SpT-A5, 18, 19.

Pastorul trebuie să înțeleagă o varietate infinită de temperamente. -- După cum doctorul tratează boala fizică, pastorul trebuie să aibă grijă de sufletul bolnav de păcat. Iar lucrarea sa este cu atât mai importantă decât cea a doctorului, cu cât viața veșnică este mai valoroasă decât existența aceasta vremelnică. Pastorul întâlnește o varietate infinită de temperamente și este de datoria lui să-i cunoască pe membrii familiei care îi ascultă învățăturile pentru a decide care sunt mijloacele cele mai bune prin care aceștia pot fi influențați în direcția corectă. -- GW 338.

Consilierea de familie

Cuvântul lui Dumnezeu ar trebui să fie considerat un consilier al familiei. -- Părinții au nevoie să facă o reformă; pastorii au nevoie să facă o reformă; cu toții au nevoie de Dumnezeu în familiile lor. Dacă doresc ca actuala stare de lucruri să se schimbe, atunci trebuie să aducă în familiile lor Cuvântul Său și să facă din el consilierul lor. Trebuie să-i învețe pe copii că acesta este vocea lui Dumnezeu care li se adresează lor și că, implicit, trebuie să asculte de el. Ar trebui să-i învețe cu răbdare pe copiii lor, arătându-le încontinuu, cu blândețe, cum să trăiască în așa fel, încât să-I fie plăcuți lui Dumnezeu. Copiii proveniți din astfel de familii sunt pregătiți să înfrunte sofismele necredinței. Ei au acceptat Biblia ca bază a credinței lor și au o temelie care nu poate fi măturată de valul de scepticism care se abate asupra lor. -- PP 143.

Nu ascultați problemele intime și dezamăgirile familiale ale femeilor care sunt atrase de voi. -- Femeile au fost atrase de tine și s-au arătat gata să-ți toarne în urechi problemele lor intime și dezamăgirile lor familiale. Nu se cade să-ți pleci urechea la vorbele lor, ci să le spui că tu nu ești decât un muritor supus greșelii și că Dumnezeu este ajutorul lor. -- 2MCP 767.

Dacă o femeie manifestă o atenție nepotrivită față de voi și se plânge că soțul ei nu o iubește, nu încercați să compensați lipsa de dragoste pe care o simte. -- Cei care stau ca pastori la amvonul sfânt trebuie să fie oameni cu o reputație fără reproș; viața lor trebuie să fie fără pată, mai presus de orice are iz de necurăție. Nu-ți pune reputația în primejdie, mergând pe calea ispitei! Dacă o femeie te ține prea mult de mână, retrage-ți-o repede și salvează femeia respectivă de la păcat. Dacă ea manifestă o afecțiune nepotrivită și se plânge că soțul ei nu o iubește și nu o înțelege, nu încerca să compensezi această lipsă. Singura cale sigură și înțeleaptă de urmat într-o asemenea situație este aceea de a nu-ți arăta sub nicio formă compasiunea. Astfel de cazuri sunt numeroase. Îndreaptă aceste suflete către Purtătorul poverilor, singurul și adevăratul Consilier. Dacă femeia L-a ales pe Hristos ca tovarăș, El îi va da har să suporte neglijența soțului fără să se plângă; între timp, ar trebui să se străduiască să facă tot ce îi stă în putere pentru a-și lega soțul de sine printr-o fidelitate strictă față de el și prin credincioșia cu care face din cămin un loc atractiv și vesel. Dacă toate eforturile ei sunt zadarnice și neapreciate, va avea totuși compasiunea și ajutorul binecuvântatului ei Răscumpărător. El o va ajuta să-și poarte toate poverile și o va mângâia în dezamăgirile ei. Atunci când caută lucruri omenești cu care să umple locul pe care Domnul Hristos este întotdeauna gata să-l umple, ea arată că nu are încredere în El. Plângându-se, ea păcătuiește împotriva lui Dumnezeu. Ar face bine să-și examineze inima în mod critic, pentru a vedea dacă nu cumva păcatul pândește în suflet. Inima care caută compasiune omenească și care acceptă atenții interzise din partea oricui nu este curată și desăvârșită înaintea lui Dumnezeu. -- 5T 598.

Consilierea durerii

Pastorul le oferă celor consiliați o speranță deosebită, semnificativă. -- Durerea nu poate exista în atmosfera cerului. În casa celor răscumpărați nu vor mai fi lacrimi, nu vor mai fi cortegii funerare, nu vor mai fi semne de doliu. „Niciun locuitor nu zice: «Sunt bolnav!” Poporul Ierusalimului capătă iertarea fărădelegilor lui” [Isaia 33:24]. Un val bogat de fericire se va revărsa și se va amplifica pe măsură ce veșnicia se va derula. -- 9T 286.

Cei care nu arată durerea în afară e posibil să o simtă mai profund. [Ellen White vorbește despre moartea nurorii sale] -- Bietul Willie este într-adevăr văduvit. El nu-și arată niciodată durerea, ca atare își va plânge singur pierderea și o va simți mai profund. Mă doare inima și-mi este întristată. -- EGW»88 678.

Durerea îi poate descuraja și pe cei puternici. [Ellen White vorbește despre moartea celui de-al patrulea copil al ei, John Herbert, de numai trei luni] -- După ce ne-am întors de la înmormântare, casa mi se părea goală. Mă simțeam împăcată cu voia lui Dumnezeu, și totuși descurajarea și tristețea m-au cuprins. -- 1T 246.

În nenorocire, creștinismul aduce o speranță care se înalță deasupra descurajării. [Ellen White vorbește despre moartea soțului ei] -- Nu voi da glas niciunei explozii de durere, chiar dacă mi se va frânge inima. Îi slujesc lui Dumnezeu cu mintea, nu din impuls. Am un Mântuitor care îmi va fi un ajutor de nădejde în vreme de nevoie. Sunt creștină. Știu în cine am crezut. El așteaptă din partea mea o supunere implicită și neșovăitoare. O întristare nepotrivită nu Îi este plăcută lui Dumnezeu. Îmi iau crucea care mi-a fost dată și Îl voi urma pe Domnul în totul. Nu mă voi lăsa în voia durerii. Nu voi ceda în fața unei stări sufletești morbide și melancolice. Nu mă voi plânge și nu voi murmura în fața providenței lui Dumnezeu. Isus este Mântuitorul meu. E viu! Nu mă va părăsi și nu mă va uita niciodată. -- TDG 302.

Limitele consilierii

Consilierii nu ar trebui să fie minte și judecată pentru ceilalți. -- În loc să acționeze ca un consilier înțelept, el își asumă prerogativele unui conducător exigent. Dumnezeu este dezonorat de orice astfel de manifestare a autorității și a înălțării de sine. Niciun om care se bazează pe propria putere nu ar trebui să fie vreodată minte și judecată pentru altă persoană pe care Domnul o folosește în lucrarea Sa. -- TM 491.

Pastorii pot da sfaturi, dar trebuie să caute înțelepciune la Dumnezeu. -- În loc să-ți aduci problemele înaintea unui frate sau a unui pastor, du-le prin rugăciune înaintea Domnului! Nu-l pune pe pastor în locul pe care ar trebui să-l ocupe Dumnezeu! Slujitorul lui Hristos este om ca toți oamenii. E-adevărat, are responsabilități sacre, dar nu este infailibil. Are și el defectele lui de caracter și are nevoie de har și iluminare divină. Are nevoie de ungere divină pentru a-și face lucrarea cu succes. Cei care știu cum să se roage și care cunosc invitațiile cuprinse în Evanghelia lui Hristos Îl dezonorează pe Dumnezeu atunci când își așază poverile asupra unor oameni limitați. Întotdeauna este bine să ne consfătuim; este bine să discutăm unii cu alții; este bine să le arătăm clar fraților noștri și pastorilor noștri dificultățile care apar în orice acțiune. Dar nu te baza pe om atunci când ai nevoie de înțelepciune! Caută-L pe Dumnezeu, ca El să-ți dea înțelepciunea care vine de sus! Cere-le colegilor din lucrare să se roage cu tine; iar Domnul Își va împlini Cuvântul: „Acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor” [Matei 18:20]. -- YI, 15 februarie 1900.

Membrii nu ar trebui să vadă în pastorul lor un ghid și un consilier care să-L înlocuiască pe Hristos. -- Mulți așteaptă de la pastorii lor să le aducă lumină de la Dumnezeu și par să considere această cale mai ușoară decât aceea de a se deranja să o caute singuri la Dumnezeu. Unii ca aceștia pierd mult. Dacă L-ar urma zilnic pe Hristos și L-ar face ghidul și consilierul lor, ar ști cu claritate care este voia Lui și ar câștiga astfel o experiență valoroasă. Tocmai din lipsa acestei experiențe, frați care mărturisesc adevărul umblă în lumina scânteilor altora; ei nu sunt familiarizați cu Duhul lui Dumnezeu și nu-I cunosc voia, ca atare sunt ușor de clintit din credința lor. Sunt nestatornici pentru că s-au încrezut în alții, așteptând ca aceștia să dobândească experiență în locul lor. Dumnezeu S-a îngrijit din plin ca orice copil al lui Adam să cunoască în mod individual care este voința divină, să-și desăvârșească un caracter creștin și să fie curățit prin adevăr. Dumnezeu este dezonorat de cei care se declară urmași ai lui Hristos, dar care nu cunosc din experiență voința divină sau taina evlaviei. -- 2T 644.