Lucrarea pastorală

Capitolul 41

Educația creștină

[AUDIO]

Încurajați-i pe tineri să meargă la școlile noastre. -- Tinerii trebuie încurajați să meargă la școlile noastre, care ar trebui să semene din ce în ce mai mult cu școlile profeților. Ele au fost întemeiate de Domnul și, dacă vor fi conduse în armonie cu scopul dorit de El, tinerii care vor merge acolo vor fi rapid pregătiți să se implice în diferitele ramuri ale lucrării misionare. Unii se vor forma și vor fi gata să intre în câmpul misionar ca asistenți medicali, alții -- ca lucrători cu literatura, alții -- ca evangheliști, alții -- ca profesori și alții -- ca pastori ai Evangheliei. -- FE 489.

Educația creștină ar trebui să fie accesibilă tuturor, nu doar câtorva privilegiați. -- Biserica doarme și nu conștientizează importanța educării copiilor și a tinerilor. „De ce”, ar putea întreba cineva, „este nevoie să fiți atât de scrupuloși în a le asigura tuturor tinerilor o educație? Mie mi se pare că, dacă iei câțiva tineri care s-au hotărât să urmeze o vocație literară sau vreo altă vocație care necesită o oarecare disciplină și le acorzi atenția cuvenită, atunci asta e tot ce trebuie făcut. Nu se cere ca tot tineretul nostru să fie atât de bine educat. Nu este suficient pentru a face față tuturor cerințelor esențiale?” -- Nu, răspund eu, categoric nu. Pe ce criterii ne-am putea selecta noi tinerii? Cum ne-am putea da seama cine va fi cel mai promițător, cine Îl va sluji cel mai bine pe Dumnezeu? Judecând în modul nostru omenesc, am face cum a făcut Samuel atunci când a fost trimis să-l găsească pe unsul Domnului și ne-am uita la ce izbește ochiul. -- RH, 28 aprilie 1896.

Scopul educației

Numai cei care cooperează cu cerul știu ce înseamnă adevărata educație. -- Atunci când Cuvântul lui Dumnezeu este lăsat deoparte în favoarea altor cărți care îi îndepărtează pe elevi de Dumnezeu și care îi fac să nu mai înțeleagă clar principiile Împărăției cerurilor, ceea ce oferim noi nu este educație. Cât timp elevul nu are o hrană curată pentru minte, cernută minuțios de așa-numita „educație superioară”, care este impregnată de necredință, el nu-L poate cunoaște cu adevărat pe Dumnezeu. Numai cei care cooperează cu cerul la planul de mântuire știu ce înseamnă adevărata educație în simplitatea ei. -- CT 15.

Educația creștină ar trebui în același timp să umple mintea și să-i învețe pe tineri să le împărtășească și altora cunoștințele lor. -- Nu este de ajuns să le umplem tinerilor mintea cu lecții de o profundă importanță; ei trebuie să învețe să împărtășească și cu alții ceea ce au primit. Indiferent de poziția sau de averea pe care o deține, pe acel om care cunoaște adevărul, Cuvântul lui Dumnezeu îl învață că nu este posesorul de drept al bunurilor sale, ci doar un administrator. Tot ce are îi este împrumutat pentru a-i pune la probă caracterul. Afaceri, talente, mijloace, ocazii de slujire -- pentru toate acestea va da socoteală înaintea lui Dumnezeu, căruia el Îi aparține atât prin creare, cât și prin răscumpărare. Dumnezeu ne împrumută darurile Sale pentru a le sluji altora și pentru a deveni, astfel, asemenea Lui. Cel ce se străduiește să se formeze ca să poată lucra pentru ignoranții care pier ajută la împlinirea marelui plan al lui Dumnezeu pentru omenire. Slujind în mod neegoist pentru binecuvântarea celorlalți, el atinge idealul înalt al educației creștine. -- CT 545.

Pastorii și-au demonstrat lipsa de înțelepciune prin introducerea unor elemente lumești în școlile noastre. -- Obiectivul lui Dumnezeu în aducerea la existență a colegiului a fost pierdut din vedere. Slujitorii Evangheliei și-au demonstrat până acum lipsa de înțelepciune divină întrucât au introdus elemente lumești în colegiul nostru; ei s-au unit cu vrăjmașii lui Dumnezeu și ai adevărului, oferindu-le studenților distracții. Îndrumându-i astfel greșit pe tineri, ei au făcut lucrarea lui Satana. Cu această lucrare și cu toate consecințele ei se vor întâlni din nou la bara de judecată a lui Dumnezeu. Cei ce acționează în modul acesta demonstrează că nu pot fi oameni de încredere. După ce răul s-a făcut, ei își pot mărturisi greșeala, dar pot oare la fel de ușor să anuleze influența pe care au exercitat-o? Li se poate spune: „Bine, rob bun și credincios” celor care au înșelat încrederea Stăpânului lor? Acești oameni necredincioși n-au zidit pe Stânca cea veșnică. Temelia lor se va dovedi a fi nisip mișcător. „Nu știți că prietenia lumii este vrăjmășie cu Dumnezeu? Așa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaș cu Dumnezeu” [Iacov 4:4]. -- 5T 33.

Profesorii

Profesorii pot face o lucrare mai importantă chiar decât cea a pastorului. -- Profesorii din școlile noastre ar trebui să fie aleși dintre cei mai buni. Trebuie să fie creștini cu experiență, echilibrați, bărbați și femei care au învățat lecția autocontrolului. Atunci îi vor putea educa pe elevi și vor putea face o lucrare mai importantă chiar decât cea a pastorului care predică din Cuvânt. Ei pot pregăti terenul pentru ca adevărul să aibă efect asupra inimilor oamenilor. -- 13MR 95, 96.

Profesorii creștini, știind că uneori și ei încalcă regulile lui Dumnezeu, nu ar trebui să fie severi cu studenții care încalcă regulile școlii. -- Ceea ce se întâmplă la voi, la Battle Creek, mă alarmează. Profesorii sunt foarte exigenți denunțându-i și pedepsindu-i pe acei studenți care încalcă reguli minore nu din rea voință, ci din nebăgare de seamă; alteori, circumstanțele sunt de așa natură, încât nu este un păcat să se abată de la reguli, care, în acest context, nu ar trebui menținute cu rigiditate dacă sunt încălcate, și totuși persoana în cauză este tratată ca și când ar fi păcătuit grav. Acum, profesorilor, aș vrea să vă gândiți care este situația voastră, să vă cercetați și să vă judecați singuri; căci voi nu numai că ați încălcat regulile, dar ați fost și atât de aspri și de severi cu studenții; mai mult chiar, între voi și Dumnezeu există o luptă. Nu ați croit cărări drepte cu picioarele voastre, pentru ca cei ce șchiopătează să nu se abată de pe cale. V-ați îndepărtat de cărările sigure. Spun „profesori”; nu dau nume. Las în seama conștiinței voastre sarcina de a-și însuși mustrarea. Domnul, Dumnezeul lui Israel, a lucrat în mijlocul vostru în repetate rânduri. Ați avut dovezi mari ale pașilor maiestuoși ai Celui Preaînalt. Însă o perioadă de mare lumină, de manifestări minunate ale Duhului și ale puterii lui Dumnezeu, este o perioadă de mare primejdie, dacă lumina primită nu este folosită. Veți ține seama de ceea ce stă scris în Ieremia 17:5-10 și 18:12-15? Căci calea pe care mergeți vă va atrage fără îndoială mustrarea lui Dumnezeu. Lumina a strălucit asupra voastră în raze clare și neîntrerupte. Care au fost rezultatele? Hristos, Păstorul cel Mare, privește la voi cu neplăcere și întreabă: „Unde este turma care-ți fusese dată, turma de care erai așa de mândru?” [Ieremia 13:20]. -- FE 222.

Clădirea școlii

Sala de clasă este la fel de necesară ca și clădirea bisericii. -- Aceasta este lucrarea care trebuie să se facă în America, Australia, Europa și oriunde grupe de oameni sunt aduse la adevăr. Grupele care se constituie au nevoie de un loc de închinare. Este nevoie de școli în care copiii să fie învățați din Biblie. Sala de clasă este la fel de necesară ca și clădirea bisericii. Domnul are oameni care sunt gata să se implice în lucrarea de înființare a școlilor bisericii imediat ce se va face ceva în acest sens. -- 6T 109.

Membrii ar trebui să considere drept un privilegiu și o binecuvântare ca biserica să aibă o școală. -- Frați și surori, ce veți face pentru a ajuta la construirea unei școli a bisericii? Credem că fiecare va considera drept un privilegiu și o binecuvântare să avem această școală. Să ne molipsim de spiritul lucrării, spunând: „Ne vom ridica și vom zidi”! Dacă toți se vor uni și vor trece la treabă, vom avea curând o clădire a școlii, în care, zi de zi, copiii noștri vor fi învățați calea Domnului. Dacă vom face tot ce putem, Dumnezeu va fi cu noi. Să nu ne ridicăm deci și să zidim? -- 3SM 213.

Finanțarea școlii

Taxa de școlarizare nu ar trebui să fie atât de mică, încât școlile să ajungă să aibă datorii. -- Frații noștri spun că pastorii și părinții se plâng că sunt zeci de tineri în biserica noastră care au nevoie de avantajele din școlile noastre, dar care nu se pot înscrie dacă taxele de școlarizare nu se micșorează. Însă cei care cer taxe de școlarizare mai mici ar trebui să analizeze cu atenție problema sub toate aspectele. Dacă elevii nu au bani suficienți să suporte costurile reale ale unei educații de calitate, oare nu ar trebui ei să fie susținuți financiar de părinți, de prieteni, de bisericile din care fac parte sau de frați cu inimă largă și cu dare de mână din conferința lor, pentru ca școala să nu ajungă să fie împovărată de datorii? Ar fi mult mai bine ca numeroșii sponsori ai instituției să-și împartă cheltuielile decât ca școala să ajungă să aibă datorii. -- 6T 212.

Responsabilitățile financiare din școlile noastre nu ar trebui să fie lăsate în seama pastorilor. -- Prea des pastorii au fost chemați să poarte responsabilități pentru care nu aveau niciun fel de pregătire. Puneți aceste responsabilități în seama acelora care au abilități administrative, care se pot dedica zonei administrative, care pot vizita școlile și pot ține o socoteală a aspectelor financiare și care pot, de asemenea, să dea sfaturi în privința contabilității! Activitatea unei școli ar trebui inspectată de câteva ori în fiecare an. Pastorii să fie consilieri, dar nu puneți asupra lor responsabilități financiare! -- 6T 216.

Munca fizică

Elevii ar trebui să fie ținuți ocupați cu muncă folositoare. -- Influența pe termen lung pe care munca fizică a exercitat-o asupra elevilor întrece pierderile financiare și le-ar întrece și dacă ar fi de zece ori mai mari. Nu veți ști decât în ziua judecății cât de multe suflete au fost salvate prin acest tip de muncă. Satana găsește mereu câte ceva rău de făcut pentru mâinile leneșe. Dar, atunci când elevii sunt ținuți ocupați cu muncă folositoare, Domnul are ocazia să lucreze cu ei. -- 2MR 216.