Hristos, Păstorul Suprem, oferă modelul perfect pentru sub-păstorii Săi. -- Hristos este Păstorul Suprem. El a încredințat grija turmei Sale unor sub-păstori. Acestora, le cere să manifeste același interes pentru oi pe care L-a arătat El și să conștientizeze întotdeauna responsabilitatea care le-a fost încredințată. Pastorii, care sunt chemați de Dumnezeu să trudească în Cuvânt și învățătură, sunt păstorii lui Hristos. El i-a pus, sub conducerea Lui, să-I supravegheze și să-I îngrijească turma. Le-a poruncit în mod solemn să fie păstori credincioși, să-I hrănească turma cu conștiinciozitate, să-I urmeze exemplul, să întărească oile slabe, să le hrănească pe cele neputincioase și să le păzească de fiarele sălbatice. El le arată exemplul Său de dragoste față de oi. Pentru a le asigura eliberarea, El Și-a dat viața pentru ele. Dacă acești păstori Îi vor imita exemplul de abnegație, turma va prospera sub grija lor. -- 3SG 123.
Nici măcar un pastor din douăzeci nu cunoaște esența reală a slujirii lui Hristos. -- Cunoașterea divină poate deveni cunoaștere omenească. Fiecare pastor ar trebui să studieze cu atenție modul în care Hristos îi învăța pe oameni. Ar trebui să-și însușească lecțiile Sale. Nu este nici măcar un pastor din douăzeci care să cunoască frumusețea, esența reală a slujirii lui Hristos. Fiecare dintre ei trebuie să o descopere. Apoi va deveni părtaș al rodului bogat al învățăturilor Sale. Cei care vor face asta o vor țese atât de mult în viața și în practica lor, încât ideile și principiile pe care Hristos le-a pus în lecțiile Sale vor fi puse și în învățăturile pe care le vor prezenta ei. Adevărul va înflori și va aduce cel mai nobil rod. Și chiar inima lucrătorilor va fi încălzită; într-adevăr, va arde de vitalitatea unei vieți spirituale pe care o vor transmite și altora. Atunci nu vom mai avea predici lipsite de energie, pentru că adesea acestea sunt o manifestare a eului, în loc să fie rodul unui predicator care a stat la picioarele lui Isus și a învățat de la El. -- 6MR 72.
Fiecare aspect al vieții marelui Exemplu ar trebui studiat cu atenție. -- Cu cât slujitorul lui Hristos se va asemăna tot mai mult cu Învățătorul său, meditând la viața și la caracterul Lui, cu atât va fi mai calificat să-i învețe pe alții adevărurile Sale. Pastorii ar trebui să studieze cu atenție fiecare aspect al vieții marelui Exemplu și să aibă conversații intime cu El prin rugăciunea făcută cu o credință vie. În felul acesta, caracterul omenesc deficitar va fi transformat după chipul gloriosului Său caracter. În felul acesta, învățătorul adevărului va fi pregătit să conducă suflete la Hristos. -- 3SP 244.
Viața de devoțiune
Rugăciunea a fost centrală în cadrul slujirii lui Hristos. -- Hristos este exemplul nostru. Viața Lui a fost una de rugăciune. Într-adevăr, Hristos, Fiul lui Dumnezeu, egal cu Tatăl, atotsuficient prin Sine Însuși, depozitarul tuturor binecuvântărilor, Acela a cărui voce putea să mustre boala, să potolească furtuna și să cheme morții la viață, S-a rugat cu strigăte puternice și multe lacrimi. Își petrecea deseori nopți întregi în rugăciune. Când cetățile se cufundau în somn, îngerii ascultau cererile Răscumpărătorului. Priviți-L pe Mântuitorul aplecat în rugăciune, cu sufletul stors de chinuri! Nu Se roagă pentru Sine, ci pentru cei pe care a venit să-i mântuiască. Pe dealurile Galileei, în crângurile din Muntele Măslinilor, Preaiubitul lui Dumnezeu Se ruga pentru cei păcătoși. Apoi mergea să le slujească, iar limba Lui atingea din nou ca un foc aprins. -- ST, 5 septembrie 1900.
Hristos Își umplea sufletul în rugăciune înainte de a merge să slujească. -- Pentru evreii credincioși de la Ierusalim din vremea lui Hristos, Muntele Măslinilor era locul folosit deseori pentru devoțiune. Dealurile și văile din jurul Ierusalimului, fără prea multă vegetație, erau împânzite de crânguri și livezi de măslini, și aici persoanele credincioase din Israel veneau adesea pentru a cerceta Scripturile și a se ruga. Grădina Ghetsimani era unul dintre locurile frecventate. În acest loc, atunci când Ierusalimul se cufunda în liniștea miezului nopții, Isus revenea deseori ca să comunice cu Tatăl Său. Citim despre Isus că, atunci când cei cărora le slujise mergeau pe la casele lor, El mergea „la Muntele Măslinilor” [Ioan 8:1]. Uneori Îi lua și pe ucenici cu El în acest loc retras ca să-și unească rugăciunile cu ale Sale. În rugăciune, Hristos primea putere de la Dumnezeu și biruia. Dimineață după dimineață, seară de seară, El primea har pe care să-l împărtășească și altora. Atunci, cu propriul suflet reumplut de har și zel, mergea să slujească sufletelor oamenilor. -- ST, 15 iulie 1908.
Isus S-a rugat în principal pentru alții. -- Hristos primea în permanență de la Tatăl, pentru ca apoi să ne poată împărtăși nouă. „Și cuvântul pe care-l auziți”, spunea El, „nu este al Meu, ci al Tatălui, care M-a trimis” [Ioan 14:24]. „Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească” [Matei 20:28]. Nu pentru El a trăit, a învățat și S-a rugat, ci pentru alții. După ore petrecute cu Dumnezeu dimineață de dimineață, El ieșea din nou în lume pentru a le aduce oamenilor lumina cerului. În fiecare zi primea un botez proaspăt cu Duhul Sfânt. În orele dimineții, Domnul Îl trezea din somn, iar sufletul și buzele Îi erau unse cu har, pe care li-l împărtășea și altora. -- RH, 11 august 1910.
Exemplul lui Hristos le arată pastorilor cum să facă față loviturilor. -- Sunt slujitorii lui Hristos ispitiți și loviți cu putere de Satana? La fel a fost și Acela care nu a cunoscut niciun păcat. Hristos, exemplul nostru, S-a îndreptat spre Tatăl Său în momentele de necaz. El a venit pe pământ ca să ne arate calea prin care putem obține harul și puterea de a-i ajuta pe alții la vreme de nevoie, dacă-I urmăm exemplul de rugăciune repetată și stăruitoare. Dacă vor imita acest model, slujitorii lui Hristos vor fi cuprinși de spiritul Său, iar îngerii le vor sluji. -- RH, 19 mai 1885.
Dragoste pentru oameni
Hristos S-a identificat cu poporul Său. -- Hristos S-a identificat cu nevoile poporului Său. Nevoile și suferințele lor au devenit ale Sale. El spune: „Am fost flămând, și Mi-ați dat de mâncat; Mi-a fost sete, și Mi-ați dat de băut; am fost străin, și M-ați primit; am fost gol, și M-ați îmbrăcat; am fost bolnav, și ați venit să Mă vedeți; am fost în temniță, și ați venit pe la Mine” [Matei 25:35,36]. Slujitorii lui Dumnezeu ar trebui să aibă inimi pline de sentimente calde și dragoste sinceră pentru urmașii lui Hristos. Ar trebui să manifeste acel interes deplin pe care îl descrie Hristos atunci când vorbește de grija păstorului pentru oaia pierdută; ar trebui să urmeze exemplul oferit de Hristos și să manifeste aceeași compasiune, aceeași bunătate și aceeași dragoste compătimitoare pe care le-a manifestat El față de noi. -- 3T 186.
Dragostea, mila și compasiunea se vedeau în fiecare act de slujire al lui Isus. -- În descrierea misiunii Sale pământești, Isus a spus: „Duhul Domnului … M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia, M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozenia și orbilor, căpătarea vederii, să dau drumul celor apăsați” [Luca 4:18]. Aceasta a fost lucrarea Sa. El umbla din loc în loc făcând bine și vindecându-i pe toți cei ce erau apăsați de Satana. Erau sate întregi unde nu se mai auzea niciun geamăt de durere în nicio casă, pentru că El trecuse pe acolo și îi vindecase pe toți bolnavii. Lucrarea Sa dădea mărturie despre ungerea Sa divină. Dragostea, mila și compasiunea se vedeau în fiecare faptă a Sa. Inima Îi era plină de compasiune pentru fiii oamenilor. El a luat natura umană ca să poată împlini nevoile oamenilor. Cei mai săraci și mai umili nu s-au temut să se apropie de El. Chiar și copilașii erau atrași de El. Le plăcea să se urce pe genunchii Lui și să privească acea față gânditoare care radia de dragoste. -- BTS, 1 ianuarie 1909.
Păstorii care lucrează sub conducerea Păstorului Suprem vor fi întotdeauna interesați de ceilalți. -- Păstorul cel Bun a venit pentru a căuta și a mântui ce era pierdut. Prin faptele Sale, El Și-a arătat dragostea pentru oile Sale. Toți păstorii care lucrează sub conducerea Păstorului Suprem vor avea trăsăturile Sale: vor fi blânzi și smeriți cu inima. O credință ca de copil aduce odihnă sufletului și face fapte pline de dragoste, fiind întotdeauna interesată de ceilalți. Dacă Duhul lui Hristos locuiește în ei, vor fi asemenea lui Hristos și vor face faptele Lui. -- 4T 377.
Lider-slujitor
Pentru a avea succesul lui Isus, conduceți cu umilință, așa cum a condus El. -- Isus, scumpul nostru Mântuitor, a dat lecții clare de umilință tuturor, însă în special slujitorilor Evangheliei. Prin umilințele pe care le-a îndurat atunci când lucrarea Sa de pe pământ era aproape de sfârșit, iar El urma să Se întoarcă la tronul Tatălui, de unde venise, cu toată puterea în mâini și înconjurat de slavă, una dintre ultimele lecții pe care le-a dat ucenicilor a fost despre importanța umilinței. În timp ce ucenicii Săi se certau cu privire la cine să fie primul în împărăția promisă, El S-a încins ca un slujitor și le-a spălat picioarele celor care Îl numeau Domn și Învățător. -- 4T 373.
Pastorii care nu sunt apreciați de cei cărora le slujesc ar trebui să-și aducă aminte că nici Isus nu a fost apreciat. -- Îngerii I-au slujit lui Isus, și totuși prezența lor nu a făcut din viața Sa una ușoară și lipsită de conflicte dure și ispite puternice. El a fost în toate lucrurile ispitit ca și noi, dar fără păcat. Dacă pastorii, în timp ce sunt angajați în lucrarea pe care Stăpânul le-a dat-o, trec prin încercări, probleme și ispite, oare ar trebui să se descurajeze când știu că există Cineva care a îndurat toate aceste lucruri înaintea lor? Oare ar trebui ei să renunțe la încrederea pe care o au pentru că nu reușesc să realizeze tot ce aveau în plan? Hristos a lucrat cu stăruință pentru națiunea Sa, și totuși eforturile Lui au fost disprețuite chiar de aceia pe care venise să-i mântuiască; L-au omorât pe Acela care venise să le dea viață. -- 2T 509.
Câștigător de suflete
Hristos a venit să ne dea un exemplu corect de pastor care câștigă suflete. -- El a venit să ne dea un exemplu corect de slujitor al Evangheliei. Ținta constantă a eforturilor Lui a fost una singură; Și-a folosit toate forțele pentru a-i mântui pe oameni și fiecare act al Său slujea acestui scop. A mers pe jos, învățându-i pe ucenici în timp ce mergea. Hainele Sale erau prăfuite și murdare din cauza drumului, iar înfățișarea Sa nu era una care să te atragă. Dar adevărurile simple și incisive care ieșeau de pe buzele Sale îi făceau pe ascultătorii Săi să uite de înfățișare și să fie vrăjiți nu de persoana Lui, ci de învățătura pe care o predica. -- 4T 373.
Păstorii buni caută cu atenție oile rătăcite și le primesc înapoi cu căldură. -- Am un mesaj pentru cei care slujesc ca pastori. Domnul nu este încântat de lucrarea pe care I-o oferiți și nu o primește din mâinile voastre, pentru că neglijați tocmai partea care este absolut esențială pentru mântuirea sufletelor și pentru sănătatea bisericii. Pastorul trebuie să fie un păstor. […] El le lasă pe cele 99 de oi în staul; oricât de întunecată sau de furtunoasă ar fi noaptea, oricât de periculos și de neplăcut ar fi drumul, oricât de lungă și de obositoare ar fi căutarea, el nu obosește și nu renunță până când nu găsește oaia pierdută. Însă, când o găsește, se poartă cu indiferență? O cheamă și îi poruncește să-l urmeze? O amenință, o bate sau o pune să meargă înaintea lui, povestindu-i amărăciunea, jena și îngrijorarea pe care i le-a cauzat? Nu! El pune oaia obosită, epuizată și rătăcită pe umerii săi și, cu recunoștință plină de bucurie că nu a căutat în zadar, o readuce în staul. Își exprimă mulțumirea prin cântece melodioase de veselie, iar corurile cerești răspund acestei note de bucurie a păstorului. Când oaia pierdută este găsită, cerul și pământul se unesc în bucurie și recunoștință. -- RH, 23 august 1892.
Predicator-învățător
Slujirea lui Isus nu a constat doar în predicare, ci și în educarea oamenilor. -- Ar trebui să căutăm să urmăm mult mai îndeaproape exemplul lui Hristos, marele Păstor, în ce privește modul în care a lucrat cu micul grup al ucenicilor, studiind Scripturile Vechiului Testament împreună cu ei și cu cei care Îl ascultau. Slujirea Sa activă nu a constat doar în predicare, ci și în educarea oamenilor. În timp ce trecea prin sate, venea în contact cu oamenii în casele lor, învățându-i și îngrijindu-Se de nevoile lor. Pe măsură ce mulțimile care-L urmau creșteau, căuta un loc potrivit și le vorbea, simplificându-Și vorbirea și folosind parabole și simboluri. -- Ev 203.
Predicarea lui Hristos era simplă și directă. -- Cuvintele Sale erau simple și directe și nimeni nu trebuia să se uite în dicționar ca să înțeleagă ce a vrut să spună. Și un copil putea să-I înțeleagă învățăturile. Cum Și-a făcut El lucrarea, așa trebuie să ne-o facem și noi pe a noastră, urmându-I exemplul. -- ST, 8 iulie 1889.
Isus a căutat să Se facă înțeles de oamenii de rând. -- Putem realiza multe în scurt timp dacă vom lucra așa cum a lucrat Hristos. Ne-ar fi util să medităm la maniera Sa de a-i învăța pe oameni. El a căutat să Se facă înțeles de oamenii de rând. Stilul său era clar, simplu și cuprinzător. -- Ev 565.
Niciunul dintre cei care Îl ascultau pe Isus nu se simțea neglijat sau uitat. -- Isus căuta o cale prin care să ajungă la fiecare inimă. Folosind o paletă largă de ilustrații, El nu doar prezenta adevărul în diferitele sale faze, ci căuta să ajungă la diferiții Săi ascultători. Interesul le era stârnit de simbolurile pe care El le lua din lucrurile care-i înconjurau zi de zi. Niciunul dintre cei care Îl ascultau pe Mântuitorul nu se simțea neglijat sau uitat. Cei mai umili și mai păcătoși auzeau în învățătura Sa o voce care le vorbea cu compasiune și bunătate. -- COL 21.
Hristos căuta să întrerupă cât mai puțin șirul gândurilor ascultătorilor Săi. -- Atunci când prezenta aceste adevăruri minții, Hristos încerca să întrerupă cât mai puțin șirul obișnuit al gândurilor ascultătorilor Săi. Cu toate acestea, un nou și transformator sistem al adevărului trebuia să se întrețeasă în experiența lor. Ca atare, El le trezea mințile prezentându-le adevărul prin intermediul asocierilor mentale care le erau cele mai familiare. Folosea în predicile Sale ilustrații care evocau cele mai prețioase amintiri și sentimente ale lor, pentru a putea ajunge în templul interior al sufletului. Identificându-Se cu interesele lor, El Își lua ilustrațiile din marea carte a naturii, folosind obiecte care le erau familiare. -- 1MR 22.
Ilustrațiile lui Isus Îi repetau neîncetat învățăturile. -- Persoanele educate erau fermecate de învățăturile lui Hristos, iar persoanele needucate aveau întotdeauna ceva de câștigat, pentru că El vorbea pe înțelesul lor. Își lua ilustrațiile din lucrurile vieții cotidiene și, cu toate că erau simple, aveau în ele o extraordinară profunzime a sensului. Păsările cerului, crinii de pe câmp, sămânța, păstorul și oile -- cu aceste exemple Hristos ilustra adevăruri eterne; după aceea, ori de câte ori vedeau aceste lucruri ale naturii, ascultătorii își reaminteau de cuvintele Sale. Ilustrațiile lui Hristos Îi repetau neîncetat învățăturile. -- RH, 18 mai 1897.
Păstorul sub-păstorilor
Adevăratul Păstor Își conduce lucrarea prin intermediul sub-păstorilor Săi. -- Hristos este preot în Sanctuarul de sus, dar, prin delegații Săi, este și preotul bisericii Sale de pe pământ. El le vorbește oamenilor prin anumiți bărbați pe care i-a ales și Își duce mai departe lucrarea în același mod în care, în zilele umilinței Sale, umbla vizibil pe pământ. Deși s-au scurs secole de atunci, trecerea timpului nu a schimbat promisiunea făcută ucenicilor Săi la despărțire: „Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului” [Matei 28:20]. De la înălțarea lui Hristos până astăzi, oameni aleși de Dumnezeu, a căror autoritate venea de la El, au devenit învățători ai credinței. Hristos, adevăratul Păstor, Își conduce lucrarea prin intermediul acestor sub-păstori. Astfel, poziția celor care trudesc în Cuvânt și doctrină devine una foarte importantă. Acționând în locul lui Hristos, ei îi îndeamnă pe oameni să facă pace cu Dumnezeu. -- 4T 393.