„JERTFA NECURMATĂ” DIN DANIEL 8
Am să le adresez câteva cuvinte fraților mei din est, vest, nord și sud. Cer ca scrierile mele să nu fie folosite ca argument principal pentru a clarifica subiecte asupra cărora există acum așa de multe controverse. Îi rog stăruitor pe frații H, I, J și pe alții dintre frații noștri de seamă să nu facă nicio referire la scrierile mele pentru a-și susține părerile cu privire la „jertfa necurmată”.
Mi-a fost arătat că acest subiect nu este de importanță vitală. Sunt îndemnată să le spun fraților noștri că fac o greșeală prin exagerarea importanței deosebirii dintre părerile susținute. Nu pot să fiu de acord ca vreuna dintre scrierile mele să fie folosită pentru a clarifica subiectul acesta. Adevărata semnificație a „jertfei necurmate” nu trebuie să fie considerată o problemă crucială.
Le cer acum fraților mei din lucrarea de slujire pastorală să nu folosească scrierile mele în argumentele lor cu privire la subiectul acesta [jertfa necurmată], pentru că nu am primit nicio îndrumare în legătură cu punctul aflat în discuție și nu consider că este nevoie de controversă. Cu privire la acest subiect, în condițiile actuale, tăcerea este elocvență.
Vrăjmașul sufletelor noastre este mulțumit când un subiect de importanță minoră este folosit pentru a abate gândurile fraților noștri de la subiectele mari care ar trebui să constituie partea principală a soliei noastre. Pentru că acesta nu este un subiect crucial, îi rog stăruitor pe frații mei să nu-i îngăduie vrăjmașului să triumfe văzând că ei tratează acest subiect în felul în care este tratat.
Subiectele cu adevărat cruciale
Lucrarea pe care Domnul ne-a dat-o pentru timpul acesta este să le prezentăm oamenilor lumina adevărată cu privire la subiectele cruciale ale ascultării și mântuirii — poruncile lui Dumnezeu și mărturia lui Isus Hristos.
În unele dintre cărțile noastre importante care au fost în circulație de-a lungul anilor și care i-au adus pe mulți la o cunoaștere a adevărului, ar putea să se afle subiecte de o importanță minoră, care cer o cercetare și o corectare atentă. Asemenea subiecte să fie în atenția acelora care sunt desemnați de obicei să supravegheze publicațiile noastre. Nici frații aceștia, nici colportorii și nici pastorii noștri să nu exagereze subiectele acestea, așa încât să micșoreze influența acestor cărți care conduc la mântuire. Dacă am începe să discredităm literatura noastră, am pune arme în mâinile acelora care s-au îndepărtat de la credință și am încurca mintea acelora care au primit solia recent. Cu cât se face mai puțin din lucrarea nenecesară de a modifica publicațiile noastre, cu atât va fi mai bine.
În viziunile din timpul nopții, se pare că le repet fraților noștri aflați în poziții de răspundere cuvintele din prima Epistolă a lui Ioan [capitolul 1, citat].
O convertire zilnică
Frații noștri au nevoie să înțeleagă faptul că eul trebuie să fie umilit și adus sub conducerea Duhului Sfânt. Domnul îi cheamă pe aceia dintre noi care au avut o mare lumină să fie convertiți zilnic. Aceasta este solia pe care o am de adresat editorilor și președinților tuturor Conferințelor noastre. Trebuie să umblăm în lumină atâta vreme cât avem lumina, pentru ca întunericul să nu vină peste noi.
Toți aceia care sunt conduși de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu vor avea o solie pentru acest timp de pe urmă. Ei vor simți o răspundere pentru suflete atât în minte, cât și în inimă și le vor vesti solia cerească a lui Hristos acelora cu care se întovărășesc. Toți cei care vorbesc așa cum vorbesc păgânii nu pot fi primiți în curțile cerești. Frații mei, primiți lumina, răscumpărați timpul, pentru că zilele sunt rele!
Satana lucrează sârguincios cu toți aceia care îl vor încuraja. Aceia care au lumina, dar refuză să umble în ea, vor ajunge să fie încurcați, până când întunericul le va umple sufletul și le va modela întregul comportament. Totuși, duhul înțelepciunii și al bunătății lui Dumnezeu, așa cum este descoperit în Cuvântul Său, va ajunge din ce mai strălucitor, pe măsură ce ei vor continua să meargă pe calea adevăratei ascultări. Toate cerințele drepte ale lui Dumnezeu vor fi îndeplinite prin sfințirea dată de Duhul Sfânt. (…)
Pentru toți aceia care se vor umili și își vor consacra inima pe deplin lui Dumnezeu, există privilegii și binecuvântări mari. Lor le va fi dată o lumină mare. Dacă vor fi dispuși să fie schimbați, oamenii vor fi pregătiți și conduși spre evlavie.
„Și noi toți am primit din plinătatea Lui și har după har” (Ioan 1,16). „Harul Meu îți este de ajuns; căci puterea Mea, în slăbiciune, este făcută desăvârșită.” „Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ. Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui și al Fiului, și al Sfântului Duh. Și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit. Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului” (Matei 28,18-20).
Oare va continua bogăția aceasta a harului și a puterii pentru slujire să nu fie prețuită în mijlocul nostru și vom continua să îi întoarcem spatele fără nicio dorință și fără nicio plăcere de a o avea? Învățătura pe care mi se poruncește să o prezint poporului nostru este aceeași pe care am prezentat-o pe vremea când eram în Washington. Domnul ne cheamă să depunem un efort individual. Nimeni nu poate să facă lucrarea altuia. O mare lumină a strălucit, dar nu a fost primită și înțeleasă pe deplin.
Dacă frații noștri se vor consacra acum fără rețineri lui Dumnezeu, El îi va primi. El le va transforma mintea, ca ei să poată fi o mireasmă de viață spre viață. Treziți-vă, frați și surori, ca să puteți ajunge la nivelul înaltei voastre chemări prin Hristos Isus, Domnul nostru! — Manuscrisul 11, 1910
NU ESTE UN SUBIECT CRUCIAL -- Către frații mei din lucrarea de slujire pastorală
Stimați colegi, Am câteva cuvinte să le adresez (…) tuturor celor care au fost activi în a le impune altora părerile lor cu privire la semnificația expresiei „jertfa necurmată”, din Daniel 8. Acest subiect nu trebuie să fie considerat unul crucial, iar agitația care a rezultat din faptul că a fost tratat în felul acesta a fost foarte nefericită. Urmarea a fost confuzie, iar mintea unora dintre frații noștri a fost abătută de la considerația înțeleaptă care ar fi trebuit să-i fie acordată lucrării pe care Domnul a poruncit să o facă în timpul acesta în orașele noastre. Lucrul acesta i-a plăcut marelui vrăjmaș al lucrării noastre.
Lumina care mi-a fost dată este că nu trebuie să se facă nimic pentru a spori agitația cu privire la subiectul acesta. Să nu fie prezentat în cuvântările noastre și să nu se insiste asupra lui, ca și cum ar fi o problemă de mare importanță. Trebuie să facem o mare lucrare și nu avem de pierdut nicio oră din timpul necesar pentru lucrarea esențială ce așteaptă să fie îndeplinită. Să ne limităm eforturile noastre publice la prezentarea punctelor importante ale adevărului cu privire la care există unitate de vederi și asupra cărora avem o lumină clară.
Aș dori să aduc în atenția voastră ultima rugăciune a lui Hristos, așa cum este raportată în Ioan 17. Sunt multe subiecte despre care putem să vorbim — adevăruri sfinte, importante și frumoase în simplitatea lor. Puteți să insistați cu zel asupra acestora. Dar nu îngăduiți ca „jertfa necurmată”, sau vreun alt subiect care va stârni controversă printre frați, să fie adus în discuție în acest timp, pentru că faptul acesta va întârzia și va împiedica lucrarea pe care Domnul o dorește în centrul atenției fraților noștri chiar acum. Să nu creăm agitație în jurul unor subiecte care vor scoate la iveală deosebiri de opinii evidente, ci mai degrabă să luăm din Cuvânt adevărurile sfinte cu privire la cerințele obligatorii ale Legii lui Dumnezeu.
Pastorii noștri ar trebui să caute să prezinte adevărul în modul cel mai favorabil. Toți să spună aceleași lucruri, în măsura în care este posibil. Cuvântările să fie simple și să trateze subiectele vitale care pot fi înțelese cu ușurință. Când toți pastorii noștri vor înțelege nevoia de a se smeri, atunci Domnul va putea să lucreze cu ei. Avem nevoie să fim reconvertiți acum, pentru ca îngerii lui Dumnezeu să poată coopera cu noi, lăsând o impresie sfântă asupra minții acelora pentru care lucrăm.
Țeseți cu fire egale
Trebuie să ne prindem laolaltă în legăturile unității creștinești, iar atunci munca noastră nu va fi zadarnică. Țeseți cu fire egale și nu îngăduiți nicio ceartă în mijlocul vostru. Arătați că aveți puterea unificatoare a adevărului, iar aceasta va lăsa o impresie puternică asupra minții omenești. În unitate este putere.
Acesta nu este un timp pentru a scoate în evidență puncte neimportante, care dezbină. Dacă unii care nu au avut o legătură puternică și vie cu Domnul îi arată lumii slăbiciunea lor în experiența creștină, vrăjmașii adevărului, care veghează asupra noastră îndeaproape, se vor folosi de faptul acesta la maximum, iar lucrarea noastră va fi împiedicată. Să cultivăm cu toții blândețea și să învățăm de la Acela care este blând și smerit cu inima.
Subiectul cu privire la „jertfa necurmată” nu trebuie să dea naștere la acțiuni de felul celor care au fost întreprinse. Ca urmare a felului în care oamenii aflați în ambele tabere ale discuției au tratat subiectul acesta, a apărut controversa și a urmat confuzie. (…) Subiectul acesta să nu fie scos în evidență atâta vreme cât continuă starea actuală de deosebiri de opinie cu privire la el. Toate certurile să înceteze. Într-un timp ca acesta, tăcerea este elocvență.
Datoria slujitorilor lui Dumnezeu din timpul acesta este să predice Cuvântul în orașe. Domnul Hristos a venit din curțile cerești pe pământul acesta cu scopul de a salva sufletele, iar noi, ca niște distribuitori ai harului Său, trebuie să le împărtășim cunoașterea adevărului Său mântuitor locuitorilor din marile orașe. — Scrisoarea 62, 1910